Page 67 - Drumul_socialismului_1966_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ1
C R O N I C A
Oeschiderea cursurilor

Marti dimineaţa a avut loc o ?e-
Universităţii serale dinţa de lucru, convocată la Consi­ schimburilor culturale prevăzute în
înţelegerea de colaborare dintre u-
liul dc Miniştri, în caic a fost dez­
de marxism-leninism bătut planul de măsuri privind apro­ niunile dc scriitori din cele două
ţâri. Scriitorii români vor participa
vizionarea dc toamnă şi iarnă a la „Zilele poeziei* de la Budapesta.
Ieri după-amiază a avut loc în populaţiei ★
sala .Arta* din Deva deschide­ Au participat miniştri, cadre de Marti la amiază a sosit în Capitală
rea cursurilor Universităţii sera­ conducere din numeroase ministere, o delegaţie economică din Maroc
le de marxism-leninism. La des­ instituţii centrale şi organizaţii ob­ condusă dc Ahmec! Taibi Benhima,
chidere au participat studenţii şteşti, reprezentanţi ai sfaturilor ministru, director al Cabinetului re­
universităţii, cursanţii cercurilor populare, cooperaţiei de consum, di­ gal.
de lip superior şi lectori ai Co­ recţiilor comerciale regionale. ★
mitetului regional de partid. In încheierea şedinţei a luat cu- Marţi au continuat la Bucureşti lu­
Expunerea inaugurală intitula­ vîntul tovarăşul .Janos Fazekaş, vi­ crările celui de-al XX-lea Congres —
tă „P.C.R. — conducătorul poli­ cepreşedinte al Consiliului de Miniş­ adunare plenară — al Comisiei in­
tic al poporului român în con­ tri. ternaţionale pentru explorarea ştiin­
struirea socialismului*, a fost ţi­ ★ ţifică a Mării Mediterane. Oameni de
nută de către tovarăşul Gheorghe ştiinţă din ţările participante au pre*
Marti după-amiază; s-a înapoiat in
ANUL X V III. NR. 3679 MIERCURI 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI Vuşdea, secretar al Comitetului Capitală delegaţia Comitetului de siat zentat în comitetele de specialitate
regional Hunedoara al P.C.R. ale Comisiei, comunicări privind re­
pentru îndrumarea şi controlul orga­ zultatele cercetărilor întreprinse a-
nelor locale ale administraţiei dc supra faunei, florei, microbiologici,
stat, condusă de Dumitru Hoit, secre­ biochimiei şi condiţiilor de viaţă în
tar general al comitetului, care, la
U R M Ă R I L E NE A T I N G E R I I invitaţia Secţiei sfaturi populare dc mediul marin, asupra oceanografiei
fizice ele.
pe lingă Consiliul de Miniştri al RP
Ungare a făcut o viziiă în această Lucrările Congresului continuă.
In cursul aceleiaşi zile participanţii
ţară. la Congres au făcut turul Bucureştiu-
CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE mat din acad. Mihai Beniuc, Miron te de istorie şi artă, muzee, parcuri
★
lui cu autocarele, vizitînd monumen­
Un grup de scriitori români, for­
Radu Paraschivescu, Aurel Gurghia- de cultură şi odihnă, cartiere noi de
nu. Szasz Janos şi Grigore Hagiu, a locuinţe.
P L A N I F I C A T E plecat în R.P. Ungară, în cadrul (Agerprcs)

Folosirea minereului aglomerat vibratoare care au o construcfje unde combinatul are carieră proprie
de calcar, nu există nici un. contro­
permite o reductibilitate superioară foarte complicată. N-am reuşit să Un talent autentic
a materialelor din încărcătură, un le stăpîriim în suficientă măsură, lor tehnic/de calitate.
regim termic constant al furnalelor, nu le-am putut asigura întotdeauna — Găsiţi absolut necesară prezen­
duce la utilizarea mai deplină a vo­ o echilibrare’ perfectă şi deci o func­ ţa lui acolo ?
lumului lor util, contribuie direct ţionare continuă. — Teoretic, nu ( Piatra de calcar Nicufa eslc elevă la tele mai mic.... Eu cinl tărctu mi-a spus vorbe
la obţinerea unei producţii sporite Şi lipsă unor repere din piesele de nu poate să-şi -schimbe compoziţia Liceul nr. 2 din Hune­ dc cind aveam patru- pe care nu ic voi uita ni­
de fontă. La Combinatul siderurgic schimb strict necesare în funcţiona­ chimică peste noapte. Necazul mare doara. Pind In vară cinci ani... Clnd eram ciodată, vorbe care m-au
din Hunedoara funcţionează de trei rea maşinilor de aglomerare a pro­ provine de la pămîntul cu care el este numele ci a losl cunos­ In şcoala generală, In însufleţit nespus. Au
amestecat. Dacă s-ar evita încărca­
ani fabrica nr. 2 de aglomerare a vocat pierdere» unor însemnate can­ rea pămîntului amestecat cu calcar cut doar in scoală. In satul Turburea din Olte­ chemai părinţii din sa­
minereului, dotată cu utilaje şi a- tităţi de producţie. Ele au fost soli­ in carieră, desigur că am conta pe un oraş La începutul lunii nia am participai la lă, au stal de vorbă si
gregate moderne. Reuşesc oamenii citate în planul de aprovizionare alit calcar bun şi nu şi-ar mai avea rost iulie, Intr-o emisiune multe concursuri. De cu el... In iulie am fost
de aici să asigure, cantitativ şi cali­ la nivelul ministerului, eît şi Ja> ni­ prezenţa controlorului tehnic acolo. „Debuturi" a Televiziu­ liccarc dală am luat lo­ chemată la Bucureşti.
tativ, .hrana" furnalelor, aşa cum velul combinatului. Pot fi executate Practic însă. luci-urile nu stau aşa. nii, vocea Nicutcl a losl cul /. Am mers împreună cu
o cer- furnalîştii ? Pe această temă în combinai anumite piese de la con- De aceea ar fi necesar ca la Crâ- aplaudată din inimă nu — La emisiunea „De­ lăticu. Si a$a... Acum
am avut o convorbire cu tovarăşul casoarele de cocs şi de calcar, la ma­ ciuneşti să fie înfiinţat un punct de numai dc cel aflall a- buturi" cine tc-a reco­ am lost pentru a treia
inginer loan Popovici. şeful aglomc- şinile de aglomerare (care sînt agre­ control care să certifice calitatea cal­ Ă lunci In sală. ci şi dc mandat ? oară la Bucuroşii. Au­
ratorului nr, 2. gatele cheie din fabrică), Ia maşinile carului. telespectatori. La slirşi- A id, N/cufa a e/itat relia Fălu-Rădutu si
Iteferindu-se la stadiul atins în fo­ de răcire. Nici pînă acunr însă nu Aş vrea să spun cîteva cuvinte tul aceleiaşi luni. chipul o clipă răspunsul. Obra­ Maria Lătărcfu Iml dau
losirea capacităţii de producţie la o- le-am primit. După cîle ştiu, s-au fă­ şi despre „măruntul* reclamat de J T '. / Nicufei apciruse Iar )n jii i s-au îmbujorat, >\- staluri prefioase, Iml
birelivul amintit interlocutorul nos­ cut intervenţii la diferite întreprin­ fwrnali.ştii din Călan. El provine din Imaginea micului ecran, p o i: prevăd drumul spre v ii­
tru ne-a relatat: deri clin ţară .solicitînd anumite lu­ tar vocea ci a losl pri­ — A lost un curai lor — muzica. $1 tml
crări de frezare din lipsa unei freze .descărcările şi încărcările la care e
— Piuă acum n-am reuşit să atin­ pentru danturare în „V". Dacă înir-o supus aglomeratul atît la noi, cît şi r l liP P P E ţ" mită din nou cu nota din parte-mi, care mă place mull. Am fncepul
gem capacitatea la care a fost pro­ situaţie neprevăzută (şi nedorită) s-ar la ei. maxim) dc către fur Iu $I miră si acum. In primă­ să compun şi eu. mal
iectată fabrica Uneori am ajuns la defecta angrenajul cutiei de viteze de — Avînd în vedere faptul .că prin telespectatori. Trecuseră vară a avui loc la Hu­ ales doine. Unul dintre
virfun caic ne^au apropiat cu circa la ciururile vibratoare şi ar fi nece­ intrarea în funcţiune a celui de al doar cllcva zile dc la nedoara un concert dc cele două ciniecc pre­
20 de procente de această capacitate. sară înlocuirea unui pinion. cu o ma­ doilea furnal de 1 000 m.c., cerinţele deschiderea anului şco­ muzică populară la care zentate la ultima emi­
— Căror factori datoraţi râmîne- şină de aglomerare am staţiona pînă de aglomerat depăşesc capacitatea de lar si eleva din Hune­ şl-au dat concursul Na­ siune, doina „Măicuţă
.'i în urmă ? s-ar face intervenţiile de care am a- producţie a fabricii, cum aţi vedea doara era Iar prezentă na Lătărcfu si Aurelia cînd m-ai tăcut", a lost
compoziţie proprie. Ieri
la emisiunea „Debuturi*1.
— îmi puneţi ,o întrebare la care vă m inlil. Cred că ar fi necesar ca ate­ rezolvată această problemă ? Acum, spre satislac(la Fălu-Rădutu. Am lost şi am mai compus o doi­
pol răspunde doar parţial, deoarece lierul mecanic al combinatului să fie — Ar trebui să producem peste tuturor, Nicula Grccu- eu cu părinţii la spec­ nă...
i'euomenul de râmînere în urmă este dotat cu o freză corespunzătoare. capacitatea maximă proiectată (la lescu a lost declarată tacol. In pauză am ce­
generat de mai multe cauze, din care — In discuţiile avute cu furnaliş- care n-am ajuns niciodată) circa 600 .,clstigatoarca absolută" rut voie mamei să-mi Pauza se slitşise. în­
unele ne depăşesc. Aş vrea să arăt tii, ei reclamă calitatea aglomeratu­ tone aglomerat. Acum se lucrează La turbina nr. 3 a termocentralei electrice din Gurabarza muncitori a concursului. îngăduie să urc pc sce­ cepea o nouă ord de
mai întîi că, spre deosebire de fabri­ lui ce-1 primesc de la dumneavoas­ la dublarea releului de benzi trans­ cu malta calificare execută reparaţii de bună calitate. Am intlfnil-o deunăzi, nă. M-a învoit. Aurelia curs. Nicufa şi-a reluat
ca veche ,de aglomerare, care trim i­ tră, ca avînd variaţii prea mari de portoare, fapt ce ne va permite să tntr-o pauză. In sala Fălu-Rădutu m-a văzut locul in bancă, dar nu
te furnalelor aglomeratul cald, noi îl bazicitatc. Cei de la Călan mai re­ avem totdeauna un circuit de rezer­ Foto: L TEREK spaţioasă a clasei a X-a Si m-a întrebat: „Ce înainte dc a ne promite
supunem unui proces de răcire. Din clamă şi conţinutul mare de mă­ vă şi să eliminăm o mare parte din C, dc la Liceul nr. 2 din vrei, fetit o?"... străduinfă, ca si notele
această cauză, bulgării se sfarmă şi runt,.. staţionări. In ultimă instanţă, acest lu­ Hunedoara. Am stat de — Si? la învăţătură sd urce
o mare parte din ei (circa 40 la sută) — Intr-adevăr, la capitolul calita­ cru se va vedea în creşterea pro­ Mineralierul „Hunedoara4' vorbă, pe îndelete, des­ — $i, cu am zis: ,tAş trepte noi, pentru a
trebuie să-i trecem din nou prin pro­ te nu stăm chiar bine In acest an, ducţiei de aglomerat. Lucrarea tre­ pre învăţătură, despre vrea sd clnt..." Aurelia merge mină-n mină cu
cesul de aglomerare, ceea ce reduce am înregistrat un procentaj de de­ buia executată in trimestrul III, dar tam>lic si, bineînţeles, Fă Iu a zimbil cu îngă­ cînlccut. Fiindcă numai
simţitor capacitatea de producţie a clasate de 2 şi ti ori mai marc.dgcît nu se ştie dacă va fi terminată s-a întors din cea de a doua cursa despre cinice. duinţă. M-a condus în- astlel drumul spre v ii­
fabricii. pînă la sfîrşitul anului. Se studiază, — Dc lapt. ne-a des­ Ir-o cabină... Am cintul. torul — MUZICĂ, va
cel admis. Eurnalişlii au dreptate. de asemenea, problema introducerii CONSTANŢA — Mineralierul; glce 24.300 tone minereu de fier din
Sînt nevoit să spun un lu­ Neajunsurile provin din deficienţe­ românesc „Hunedoara* a sosit în : India. In vederea scurtării timpului tăinuit Nicu(a. la noi In A venit sI Marin Lătâ- înainta fără ocolişuri.
cru care, sincer să fiu, nu ne face le în aprovizionarea cui materii pri­ varului în procesul de aglomerare, porlul Constanţa clin cea de a douai de staţionare a navei au fost luate lamilie lofi clntă. $/ relu. M-ou ascultat,
cinste: am înregistrat pînă acum,un me. E vorba de ritmicitate şi nu de fapt ce va permite accelerarea lui. sa călătorie de producţie. El a adus măsuri ca descărcarea să se facă di­ mămica, si tălicu. sl fra­ m-au felicitat. Maria Lă- LUCIA LICIU
număr mare de staţionări'dintre care aprovizionate în genera), globală pe Toate cerinţele ar puleafr deplin sa­ pentru combinatele noastre metalur-’ rect în vagoane.
unele au fost de durată mare. Speci­ zi sau decade. Noi apreciem ritm ici­ tisfăcute doar într-un.singur fel .- da­
ficul agregatelor noastre este de aşa tatea în aprovizionare după felul că s-ar monta a treia bandă de aglo­
natură îneît. dacă o singură bandă cum soseşte materia primă în secţie merare. Cheltuielile ar putea fi recu­
staţionează, nu pot fi folosite ambe­ atunci cînd trebuie folosită imediat perate. după calculele mele, numai lingolicre, 1090 tone piese meca­
le maşini de aglomerare. în procesul tehnologic. Cît priveşte din economiile de cocs înregistrate Ş T IR I • I N F O R M A Ţ I I © Ş T IR I nice şi 125,7 lone radiatoare.
— Care sînt cauzele ce provoacă probele trimise Ja laborator, ele so­ la furnalele 7-8 din Hunedoara şi I. CRAŞCA
cele din Călan, ca urmare a folosirii
aceste staţionări ? sesc numai după ce materialele res­ unor cantităţi sporile de minereu a- corespondent
— Am avut destule cazuri cînd pective au trecut prin procesul de glomerat şi de bună calitate în în­
s-au produs declanşări generale de fabricaţie. cărcătura lor. Cu aceslea, fondul dc cărţi al Uzina „Victoria" din Călan s-au Noi apartamente
curent care au dus la paralizarea în­ Pe noi rie-ar ajuta mult şi calita­ Aşadar, în faţa colectivului Fa­ Creşte fondul de cărţi bibliotecii numără în prezent înscris pe graficele întrecerii noi
tregii activităţi a fabricii şi la dete­ tea constantă a calcarului. Aşa cum bricii de aglomerare nr. 2 de la CS. 106 000 volume. succese. Furnalişlii au elaborat date în folosinţă
riorarea benzilor transportoare din e firesc, ea trebuie consemnată în Hunedoara, stau probleme de o deo­ pesle plan 576 tone fonlâ cenuşie,
circuitul de expediţie. Desigur că buletine de analiză cate să însoţeas­ sebită însemnătate, de a căror rezol­ al bibliotecii M. PINTEA
pentru recondiţionarca şi înlocuirea că vagoanele. Am şti atunci de la vare depinde în mod direct pro­ corespondent turnătorii şi-au întrecut prevede­ Continuînd execuţia în ritmul
lor trebuie timp. Am avut, de ase­ bun început cu ce fel de material a- ducţia viitoare de metal. Iată de ce rile cu 170 tone lingolicre, cu 201 viu impus încă din prima lună a
anului, colectivul de constructori
menea, numeroase avarii la ciururile vem de-a face. Dar la, Crâciuneştî, .comitetul de partid, conducerea teh- Mult frecventatul lăcaş de cul­ In primele 10 zile lone piese mecanice şi 25,7 tone din cadrul şantierului T.R.C.H.
nico-administrativă a combinatului radiatoare. din Deva a predat la „cheie* alte
au datoria să găsească soluţionarea tură, biblioteca regională, a fost Cumulind şi aceste cantităţi, re­ 96 dc apartamente în cartierul
necesară, aşa îneît capacitatea de dotat anul acesta cu încă 11.000 ale lunii zultă că de la începutul anului Gojdu al oraşului
producţie proiectată să fie atinsă în de volume, din care aproape ju­ In noile locuinţe, realizate la
cel mai scurt timp, iar calitatea mi­ mătate sînt cărţi de literatură La sfîrşitul primei decade de colectivul de muncă de la Uzina un bun nivel calilativ, se vor
O L E G E nereului aglomerat să se ridice la pentru cei mici. producţie din luna octombrie, la plan 2.741 tone fonlâ, 2395 tone mula în curînd tot atîtea familii
„Victoria" Călan a produs peste
nivelul cerinţelor furnaliştilor.
de oameni ai muncii.
I. CIOBANI)
L a recoltări
PROFUND UM^ANĂ Voi primi o pensie

apropiata de salariul RAM! " ERI iN URMĂ

Grijă deplina faţă Pînă la ieşirea la pensie mai am ciţi- lor noii legi. se încadrează la o ma­ tarifar
va ani. Dar de pe acum mi-am făcut
jorare dc 15 la sută, adică va primi,
un calcul Pensia mea ar fi cu foarte după intrarea în vigoare a noii le­ FATĂ DC GRAFICE
Mai am aproape doi ani şi juma- |
de oameni puţin mai mică decit actualul sa­ giuiri, o pensie de aproape 850 lei. tate pînă să ies ia pensie. Totuşi, ca •
lariu tarifai, aceasta datorită vechi­
Şi eu şi soţia mea ne exprimăm
mii, precum şi faptului că de 16 ani bucuria şi totodată recunoştinţa faţă orice om care se gindeşte la bătrî-
Ar trebui să ai firul pârului de ar­ lucrez lot aici la Atelierele R M R. de partid şi statul nostru socialist, neţe, îmi făceam fel .şi fel de pla­ Volumul sporit de lucrări ce tre­ porumbului a fost eliberată dc co­ dă, pînă ieri au recoltat porumbul de
gint ca să-ti dai seama cîlâ bucurie din Simeria. care au atita grijă pentru ridicarea nuri în legătură cu pensia pe care buie efectuate la stringerea culturi­ ceni. Fe suprafaţa respectivă s-au pe numai 6 hectare, ceea ce repre­
şi fericire s-a strecurat in inima Bucuria îmi este cu atît mai mare nivelului de trăi al tuturor oameni­ o voi primi. Sincer să fiu, nu eram lor tîrzii şi la însămînţarea cereale­ executat arături, acum o mare parte zintă mai puţin de 10 la sută din
din teren fiind însâminţat cu grîu.
noastră la citirea proiectului noii legi cu cit şi soţia mea, care s-a pensio­ lor muncii îngrijorat. Locuiesc în Hunedoara lor pâioase dc toamnă, impune o te­ suprafaţa destinată culturii respec­
Trebuie arătat insă că în
unele
de pensionare. După decenii de mun­ nat de aproape un an, beneficiază MIRCEA PROTOPOPESCU de mulţi ani, iar la combinatul si­ meinică organizare a muncii în fie­ cooperative agricole nu sc manifesta tive. Dc asemenea, pînă la data a-
că, de eforturi, amurgul vieţii noas­ de această majorare. Ea are acum o tehnician la Atelierele R.iYI.R. derurgic, unde îmi desfăşor activi­ care unitate agricolă, folosirea cu suficient interes pentru imnagazina- mintilă la cooperativa agricolă din
tre devine mai luminos ca orieînd. pensie de 729 lei. Conform prevederi­ Simeria tatea, cîştig bine. Aşa că am reuşit randament maxim a tuturor forţe­ Valea Sîngeorgiului s-a strîns recol­
Partidul cinsteşte omul nu numai a- să-mi construiesc o casă destul de lor şi mijloacelor mecanice. In acest rea fără pierderi a recoltei şi pregă­ ta de pc abia 10 hectare din cele 82
tita timp cît poale munci, ci tot tim ­ frumoasă, cu camere încăpătoare, scop este binevenită iniţiativa de a tirea unor baze trainice producţiei cultivate cu porumb. O serie dc de­
viitoare. Aşa stau lucrurile la coope­
se
ficienţe in organizarea muncii
se stabili în toate cooperativele agri­
pul vieţii lui. El consideră că pensia în care am tot confortul. Şi copiii, rativele agricole din Strei Sâcel, Va­
este un drept al fiecăruia, care vine îmi aduc numai bucurii. Băiatul este » cole, la nivel de raioane şi regiune, lea Sîngeorgiului. Izvoarele şi altele. semnalează şi la cooperativele agri­
să răsplătească meritele omului şi lăcătuş în combinat, iar soţia lui I în funcţie de posibilităţile existente, cole din Buituri şi Pe.ştişul Mic, unde
nici pînă acum nu s-a terminat re­
sâ-i creeze condiţiile unei vieţi la bă- este Învăţătoare. Fata mea este in • grafice pentru desfăşurarea lucrări­ Cooperatorii clin Strei Sâcel, dc pil- coltatul cartofilor Se poate spune că
lor. Dar, numai întocmirea graficelor
trineţe fără grijă, plină de demni­ primul an la şcoala de asistente sa- I nu rezolvă problemele care privesc nici la cooperativa agricolă din Ba-
tate. nitare şi primeşte bursă. Eu am un I soarta recoltei prezente şi viitoare. tiz nu se obţin rezultate la nivelul
De la vîrsta de 17 ani m-am de­ salariu de 1.900 lei pe lună. In casa Analiza rezultatelor înregistrate la posibilităţilor deoarece aici s-a re­
prins cu munca. Am risipit prin di­ noastră este multă fericire. | recoltat şi însămînţâri de către co­ Tractoristu! Benda.care deser­ coltat porumbul de pe numai 50 hec­
ferite locuri din ţară 43 de ani. Din­ Dar cum spuneam, aveam unele I operativele agricole de pe raza ora­ veşte cooperativa agricolă dc tare din cele 153 existente.
tre aceştia, 33 am fost şef de gară la momente cînd mă gindeam la bă- I şului regional Hunedoara, scoate în producţie din Mârline.şti obişnu­ Din experienţă proprie cooperato­
Vaţa, Ilia, Ceacova, Simeria. N-a trîneţe. îmi puneam întrebarea : 8 evidenţă faptul că nu peste tot se ieşte să-şi dezumfle camerele ro­ rii s-au convins cît de păgubitoare
fost deloc uşor. Atenţie, luciditate, „Oare ce pensie o să primesc?* Şi ■ acordă atenţia cuvenită organizării ţilor tractorului pentru a se eschi­ este înlirzierca de pe o zi pe alia a
de dimineaţa pînă seara. 43 de ani iată că gindurile mele au fost lim- I judicioase a muncii, folosirii depline va de la lucru. lucrărilor de recoltat şi semănat.
cu mintea permanent încordată. O pezite de hotârîrea partidului nostru I a forţelor, mijloacelor şi a timpului Pierderile în asemenea situaţii se
Clipă dc neatenţie şi gata catastrofa. în legătură cu mărirea penşiilor. I prielnic pentru lucru. Cîteva cifre ridică la cîteva zeci de procente din
Dai nu s-a înlîmplat niciodată. Zi­ După calculele făcute, pensia pe care fi sînt concludente în această privinţă. producţia ce se poate obţine de pe
lele muncii mele sînt albe, fără nici o voi primi se apropie de salariul I Astfel, pînă ieri în cooperativele a- fiecare hectar. Atunci se pune in
o pală. tarifar. Cum să nu te bucuri de a- 9 grîcole s-a recoltat porumbul de pe mod firesc întrebarea : de ce în u-
Am pe Jună 1 200 lei. Ne întreţi­ ceastâ grijă cu adevărat părinteas- • numai 1.0.38 hectare din cele 1.688
nem din ei eu, soţia mea şi o ne­ că 7 Munca mea de 36 de ani în I cultivate. Faţă de prevederile grafi­
poată Partidul a luat hotârîrea să combinat va fi preţuită şi mai mult. I cului la zi s-a rămas în urmă cu a- (Conllnuare tn pag. a 3-a)
mărească pensiile. După calculele fă­ Ca muncitor cu o activitate înde- I proape 200 hectare Anevoios se des­
cute de mine, pensia se va urca la lungatâ, îmi va ft greu să mă des- I făşoară şi acţiunea de recoltare a
1.470 lei. part de combinat. De aceea, dacă I cartofilor. La această cultură mai SITUAŢIA RECOLTĂRII PORUM­
mă voi simţi in putere, voi cere în- | Irebuie slrînsâ recolta de pe aproape BULUI IN COOPERATIVELE A-
Noua lege a pensiilor este o lege cuviinţarea ca şi după ieşirea la pen- a 15 la sulă din suprafaţa cultivată GRICOLE, LA DATA DE 18 Ol
plină dc omenie, un act de respect «ie să lucrez în continuare, aici la ţ TOMBRIE
faţă de oamenii care şi-au confundat In unităţile in care organizaţiile de
viaţa cii munca, care şi-au dăruit a- oţelâria care mi-a dat atîtea satis- a partid au sprijinit îndeaproape con­ Ilia
7».2%
nii tinereţii în slujba societăţii. facţii. | siliile de conducere pentru a organi­ Deva *7.4"..
AUREL RONDOLEANU TOMA ADAM za în mod temeinic munca, recolta­ Hunedoara 67,2%
pensionar din lila maistru principat tul porumbului s-a terminat sau sc Orâştie 59.0%
la oţelâria nr. 1 apropie de sfîrşit. Ca exemplu pozi­ - Uică un pic şi... pană in Haţeg 58.2%
tiv în această direcţie poate fi dată
Sebeş
57.4%
Bucurie mare a C. S. Hunedoara cooperativa agricolă din Hăşdat, unde toată regula ! Alba 48.8%
53.;o;„
Desen de: V. MlIlAlLESCU
întreaga suprafaţă destinată culturii
Brad
în familie I
„E bine să ai continuitate I
Am citit cu multă atenţie proiectul In aceeaşi întreprindere, bă-' tk.
noii legi a pensiilor Fiecare preve­ ieţi" — le spune rectificatorul I In pagina a doua
dere a acestuia m-a impresionat pro­ Gheorghe Câtănjci foştilor, săi
fund. Am văzut în fiecare frază u- ucenici Achim Cazan şi Vili I
manismul care răzbate, grija cu a- Bârbâcaru, de la Fabrica chi­
devârat părintească a partidului şi mică Orâştie. I
guvernului faţă de oamenii muncii,
de-a lungul întregii lor existenţe I
Eu lucrez de 36 de ani ca tehnician.