Page 68 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 68

,1
                                                                                                                                                                                                      DRUMUL                      SOCIALISMULUI\r  i670
                                                                                                                                                                        I—H— OA»1HtfWdW—




















                P A G I N I                                                 L A M E


           9 9                                                                                       6 6                                                                                                  POŞTA



             încă  cu  opt  ani  în   — la  nr.  I.  anul  1, se  pre­  .  române  moderne,  Dicţio­  un  elev  din  satul  Cig-
           urmă,   ca  un  element   ciza  că  „Paginile  revis­  narul  enciclopedic  ro­  mău,  sau  „Două  mici  în-                                                                                   LI TERARA
           nou  introdus  în  activi­  tei  vor  însuma  lucrările   mân,  Gramatica  limbii   timplâri  din  viaţa   lui
           tatea   cercului   literar   acelor  colegi  care  dove­  române  ediţia  a  Il-a.  Aurel  Vlaicii",  povestite
           „Mihai  Eminescu"  de  la   desc  înclinaţii,  preocu­  Menţionăm  că  în  cea   de  un  elev  membru  al
           Liceul  „Aurel   Vlaicu"   pări  deosebite  şi  se  vor   mai  mare  parte  redac­  familiei  aviatorului.                                                                                       PREDA  IULIU  —  HUNEDOARA  Apreciem  pa­
           din  Orâştie,  işi  făcea  a-   incadra  in  cerinţele  li­  ţia  revistei  s-a  orientat   Nu  a  lipsit  din  preo­                                                                          siunea  dumneavoastră  pentru  lectură,   dragostea
           pariţia  ca  organ  de  uz   teraturii  zilelor  noastre.   ca  materialele  pregătite   cuparea  noastră  culege­                                                                             pentru  poezie,  nobila  inlenlie  de  a  vă  dărui  cu
           intern,  revista   elevilor   Nu  vom  uita  nici   lin   să  fie  strîns  legate  de   rea  şi  interesul  pentru                                                                             pasiune  scrisului.  Dar.  deocamdată,  toate  acestea
           „Pagini  şcolare*'.   Aşa   moment  că   principala   problemele  studiate   în   publicarea   folclorului                                                                                     nu  sint  decll...  intenţie,  căci  din  paginile  trimise
           cum  o  aprecia  la  data   sarcină  a  revistei  va  tre­  clasă.  Nu  au  fost  îngră­  local  Astfel,  in  fiecare                                                                          nu  am  putut  alege  nimic  pentru  publicate  Simpla
           aceea  un  articol  de  ziar,   bui  să  fie   dezvoltarea   dite  cu  nimic  imaginaţia   număr  intîlnim  strigă­                                                                            înşiruire  a  unor  cuvinte  care  „sc  potrivesc"   la
           revista  .oferă  cititorului   sentimentului  de  dragos­  şi  fantezia  colaboratori­  turi  culese  de   elevii                                                                              slîrşilul  şirurilor  nu  însemnează  încă  nimic.
           o  multitudine  de  proble­  te  faţă  dc  partidul  şl   lor  cit  şi   posibilităţile   noştri  in  care  pulsează                                                                            lată  un  exemplu :
           me*'.  Ea  a  apărut  de  la   patria  noastră  socialistă,   lor  de  afirmare.  viaţa  nouă  a  satului  :                                                                                   Complexe  comerciale,  armonioase
           un  an  la  altul,  îndcpli-   faţă  dc  popor.  Dc  nccoa,  Astfel,  pot  fi  citate :  La  rubrica  „Viaţa  cul­                                                                                                    stadioane,
           nindu-şi  rolul  de  îndru­                                                    turală  a  şcolii",  am  scos                                                                                   Mîndre  săli  de  cinema.
          mare  a  creaţiei  literare                                                     în  evidenţă  de  fiecare                                                                                       Ce  te-ndeamnâ  pareă-ntr-una !
           în  rîndul  elevilor  gru­                                                     dată,  in  sinteză,   toate                                                                                     Mergi  la  film  nu  îl  lăsa  (! ?)
          paţi  In  cercul  literar.                                                     programele  şi  serbările
            Trecind  peste  partea       0   R E V IS T A   L I T E R A R A               date  de  şcoală, şi, la  fel,                                                                                    De  aici  şl  pină  la  adevărata  poezie  mai  aveţi
           grafică,  care  de   multe                                                     activitatea  în  cercul  li­                                                                                    de  parcurs  un  drum  lung  şi  trudnic.
          ori  nu  depăşeşte  posibi-                                                     terar.                                                                                                            Frecventatt  şi  şedinţele  cercului  literar  „Flacă­
          Ditâţile  caracteristice  u-                                                     Luată  in   ansamblu,                                                                                          ra"  de  pe  lingă  clubul  „Siderurgislul"  dm  loca­
          7ului  intern,  vom  poposi             A  E L E V IL O R                       revista  „Pagini  şcolare"                                                                                      litate
           mai  mult  asupra  con­                                                       constituie  nu  numai  o                                                                                           PALAGE  GEORGE  —  BUCES  —  BRAD  Aprc-
          ţinutului   şi  semnifica­                                                      formă  organizată  de  în­                                                                                      cierile  de  mai sus vi se  potrivesc  întocmai  şi dum­
           ţiei  preocupărilor  aces­                                                     drumare  a  creatorilor  li­                                                                                    neavoastră.  Nu  vă  grăbiţi  sâ  trim ilcti  pentru  pu­
           tor  tinere  condee  care,   ne  vom  strădui  să  valo­  „Actualitatea  lui  Cara-   terari  dar  şi  un  mijloc                                                                              blicare,  toi  ce  vă  iese  de  sub  condei.  tară  ca  a-
           pe  lingă  munca  de  cla­  rificăm  creaţiile  popu­  giale  şi  elemente  de  sa­  de  valorificare  şi  stimu­                                                      . r-+- r    iv?         cestca  să  îic  gîndile  în  profunzime,  fără  a  li  şle­
           să,  au  desfăşurat  activi­  lare,  trecutul  cultural  al   tiră  în  opera  sa',   sau   lare  a  creaţiei  în  şcoa­                                                                       fuite  pină  cc  dobîndesc  strălucirea  diamantului.
          tăţi  extraşcolare  demne   ţinutului  natal,  tot  coca   „Coşbuc  şi  poezia  revol­  lă,  contribuind  la  pro­                                                                              Imaginati-vă  că  „versurile"  pc  care  ni  le-ad  tri­
          de  luat  în  seamă.       cc  e  pozitiv  in  şcoală   tei  sociale”.  Nu  au  fost   cesul  de  instruire  şi  c-                                                                             mis  le-ar  li  scris  altcineva  şi  vi  le-ar  II  dat  pen­
            Apărută  din  iniţiati­  ca  şi  în  viaţă".        uitate  nici comemorările,   ducarc   a   tineretului                                                                       I             tru  a  le  lace  lectura,  solicilîndu-vu  in  acelaşi  timp
           va  cîtorva  profesori  şi   Cerinţele  formulate  in   aniversările.  Un  articol   şcolar.                                                                                                   părerea,  sinceră,  despre  ele.  Ce  i-afi  răspunde ?
          elevi,  revista  înmănun­  articolul  introductiv  nu   sc  intitulează  „I.  Budai                                                                                                             Părerea  noastră  este  că  nu  sfăpiuili  uneltele  care
           chează  în  fiecare  număr   au  fost  dezminţite.   In   Dclcaiui  la  200  dc  ani"   Prof.  BACIU  PETRU   i i                                                                              tdurcsc  poezia.
          al  el  un  buchet  din  cele   sumarul  fiecărui  număr   sau   „In  satul  lui  Ion   Liceul  „Aurel  VIa|cu“
          mai  reuşite  creaţii  ori­  sint  cuprinse  rubrici  ca:   Budai  Dclcanu",  scris  de  Orâştie                                                                                                 MINODARA  CIOSA  —  BRlZNIC  —  ILIA.  Pcn-
          ginale,  lucrări,  disertaţii   încercări  literare.   Din                                                                                                                                      tiu  a  obţine  date  despre  viata  şi  opera  poetului
          ale  elevilor.             folclorul  raionului,  Note   N.  K.  La  redacţia  zia­  limba  română,  a  condu­                                                                                  prolorat,  adresafi-vă  unei  icviste  literate  a  U ni­
            Acestea  permit  şi  u-   şi  documente,  Disertaţii,   rului  nostru  nc   sosesc   cerilor  de  şcoli   pentru   *  :ifl§   f           . gilîS.şa'  I                                      unii  Scriitorilor,  sau  chiar  direct  celui  în  cauză.
          nele  concluzii  şi  consi­  Recenzii,  Viaţa  cultura­  multe  scrisori  ale  tine­  îndrumarea  şi  canaliza­                                                                                 Cum  noi  nu  dispunem  de  acestea,  nu  vi  le  putem
          deraţii  concrete  asupra   lă  a  şcolii,   Poşta  re­  rilor  din  şcoli  care   nc   rea  creaţiei  literare  a  e-                                                                          furniza.
          orientării  literare  a  ele­  dacţiei.              solicită  insistent  păreri­  levilor.   .Şi,  nu  trebuie                                                                                  Privitor  la  „ Toamna" şi  „Hunedoara",  credem  cu
          vilor  în  şcoală.  Revista   Hevista  semnalează  în   le  şi   îndrumarea   în   uitat  că  toţi  marii  noş­                                                                                 ele  conţin  premise  care  nc  îndreptăţesc  să  spe­
          apărînd  cu  regularitate   numerele  ci  apariţia  şi   creaţiile  lor.  Unii   vjn   tri  scriitori  şl-au  înce­                                                                             răm  că  prinlr-o  muncă  perseverentă,  ve|i  reuşi
          atîţia  ani,   s-a  creat  o   editarea  unor  lucrări  li­  personal  cu  poezii,  schi­  put  ucenicia  şi  s-au  afir­                               „ jxm m ouUSp                           să  realizaţi  o  poezie  publicabilă.   Notăm  cîteva
          tradiţie  In  acest   sens,   terare  Şi  ştiinţifice  im­  ţe,  povestiri.  Multe  din   mat  încă  de  pe  băncile                                                                            imagini  proaspete  chiar  dacă  nu  vă  aparţin  în  în­
          Incit  la  fiecare  început   portante.   Aşa  este  re­  ele  merită  atenţie,  do­  şcolilor.                                                                                                 tregime :
          de  an  şcolar  6e   poate   cenzia  asupra  poeziilor   vedind  înclinaţii.  Desi­                                                                                              ă 'f g  t»     O.  desfrunzirile  din  urmă
          face  o  planificare  şl  se­  lui  Eminescu,  ediţie  bi­  gur,  nc  sint  prezentate   Socotim  că  secţia   de                                                                               De-a  lungul  tristelor  răzoare...
          lectare  a  materialelor  ce   bliofilă,   Vlahuţă   —   şi  foarte  multe  naivităţi,   fnvăţămint   o   Sfatului                                                                                                („Toamna")
                                                                                         popular  rcgionnl,
                                                                                                           care
          vor  fl  redactate.        scrieri  alese  —  trei  vo­  ba  chiar  lucrări  orien­  dispune  dc  un  inspector                                                                                 sau :
             In  .Cuvînt  înainte'   lume,  Dicţionarul  limbii  tate  greşit.  Pc  cei   ce   pentru   îndrumarea   şl                                                                                   Hipnotizată  de-adînca  şi  limpedea
                                                               calcă   pragul  redacţiei,   controlul  profesorilor  de                                                                                                            lumină
                                                               îi  întrebăm  dacă  lucră­  limba  română,  ar  trebui                                                                                     Ma-nâbuşeam  în  picla  încinsei
                                                               rile  au  fost  văzulc  de   să  sc  ocupe  şi  de  o  ase­                     MARIN  STAN                                                                      atmosfere...
                                                               profesorii  de  limba  ro­  menea  problemă,  după                                                                                                            („Hunedoara")
                                                               mână,  dacă  au  fost  dez­  părerea  noastră,  impor­                                                                                      Deocamdată,  atu.  Aşteptăm  noi  veşti.
                                                               bătute  jn   cergurilc  lite-   tantă.  Sc  ştie  doar  că                                                                                  ION  POPA—STÂNILEŞTI    —  ORÂŞTIE.  Din­
                                                               • rare.                   tineretul,   şi  îndeosebi   Aspect  interior .al  să­
                                                                 Piuă—ăcum  n-am  in-    cel  şcolar,  a  creat  din-   lii  de  spectacole  dc  la   TOAMNA                                             tre  poeziile  trimise,  mal  izbutită  ni  se  pare  cea
                                                               tîlnit  nici  unul  care  să   totdeauna  şi  creează  şi                                                                                  intitulată  „Dacă  am  iubit  vreodată",  din  care  fr6h- ‘>
                                                               nc  spună  că  da.  lucru   mai  departe.  Deci,  avem   noua  casă  dc  cultură  din                                                     scriem  ultimele  două  st role  care  viljrează  de  un
                                                               cc  reflectă  —  ca  şi  din                         Petroşani.                                                                           fierbinte  patriotism.
                                                               conţinutul  numeroaselor   obligaţia  să-l  îndrumăm                                       Toamna.                                         Pămînt  trudit  de  veacuri
                                                               scrisori  —  slaba  preocu­  şi  să  nu-)  lăsăm  să  sc   L                              s-o  aşezai  grea  în  palmele  melc,           Şi-n  sînge  plămădit,
                                                               pare  a  profesorilor   de  descurce  singur.                                              !n  spate,  pe  umeri,                          De  cînd  mă  ştiu  pe  lume,
                                                                                                                                                                                                          Te  tine  te-am  iubit.
                                                                                                                                                                                                         Şi  te-oi  iubi,  o,  glie,
                                                                                                                                                         duc  zilnic  în  ochi
                                                                                                                                                                                                         Cit  zilele  rn-or  ţine,
                                                                                                                                                          Imagini  bogate  şi  grele                     Că  n-am  pe  lume  alta
                                                                   Iv.  MARTINO VICI                                                                                                                     Mai  scumpă  decît  tine
                                                                                                                                                         Porumbul,
                                                                                                                                                                                                           Incontestabile  calităţi  artistice  are  şl  „Tata  nu
                                                                                                                                                         întors din  drumul  lui spre  soare,            s-a  dus  departe"  unde.  însă,  sinleli  mai   puţin
                                                                   Bat  drumurile  tării                                                                 sclipind  intr-un  galben ce doare,             dumneavoastră
                                                                                                                                                                                                           Uşurinţa  cu  care  versiheafi  are  şi  unele  urmări
                                                                                                                                                         struguri,  scâldali  în  arome                  negative  asupra  scrisului,  dintre  care  cea   mai
                                                                                                                                                         cu  boabele  pline  de  vin,                    evidentă  ni  se  pare  tratarea  la  suprafaţă  a  ideii
                                                                   Bat  drumurile  ţării           imi  scandează  versul                                                                                puse  în  discuţie,  prin  Iteceiea  pe  primul  plan  a
                                                                   ca  şi  cind  aş  alerga        la  toate  izvoarele.                                 merele  roşii,  arse  in  cuptor                clcctu/ui  sonor  at  versului  în  detrimentul  conţi­
                                                                   să-mi  cunosc  tainiţele,                                                             ca  sinii  la  iele,  dc  dor ;                 nutului  tematic.
                                                                                                                                                                                                           Intrucît  intenţionăm  sâ  vă  realizăm  un  „profil
                                                                   să  aflu,  la  zenit,  o  stea.  In  oameni  intilnesc                                o  toamna  bogată  şi  grea                     liric"  intr-una  din  paginile  următoare,  vă  rugăm
                                                                                                   diferitele-mi  ipostaze  —                            în  palme  de-abia  o  mai  fin.                să  ne  trimiteţi  din  creaţiile  mai  recente.
                                                                   Trec  Carpaţii,                 oglinzile  mă  râsfring                                                                                 NICOLAP  Dl NC A  —  BAIA  DE  CRIS  —  BRAD
                                                                   acest  arc  din  care           aşa  cum  sint,  ori  in  triunghi  de  raze.         Peste  pămînt,                                  Nimic  nou  lafă  de  producţiile   anterioare.   Este
                                                                   săgeata  poeziei                                                                      s-a  abătut  o  Inliorare  rece                 necesar  să  acordat i  mai  mare  atent ic   dclinirii
                                                                   ţîşneşte  prelung.              Iubesc  pâmîntul  tău                                 adusă  dc  vin/.                                ideii,  transmiterii  acesteia  prin  intermediul  ima­
                                                                                                   o,  Românie,  şi  cerul  înalt,  albastru             Ii  toamna  care  trece /                       ginilor  poetice.
                                                                   Vieţuitoarele  mărunte          sub  care  iubirea  mea                                                                                                              I.  MINDRU
                                                                   şi  zburătoarele                se  desfoaie  ca  o  coadă  de  astru.
            IN  FOTOGRAFIE:  Coperta  revistei  „Pagini  şcolare*.

                                                                                                                                                                                                                                                       k
                                                                                                                                                                                                                                                        ■
                                                                          F L O R I  Şl  T O A M N A ...                                                      I U M B R E   IN  L U M IN A ...

              P R O F I L                                                                                                                                     l
                                                                           .. Zi  de  august.  Marcela  şe­                        spre  el.  Nu  se  mai  putea  în­  Prolesorut,  de  cînd  s-a  pen­  pc  un  alei  dc  Iun.  Au  dai  bici   In  acea  vreme,  satul  era  n-
                                                                         dea  pe  prundul  alb  şi  cule­                          toarce  Apa  i  se  ridică  spre   sionat,  merge  zilnic  In  parc..   cailor  şi-au  pornii-o  spre  pă­  prtjape pustiu,  bărbaţii  fuseseră
                                                                         gea  pietricele  rotunde.  Le  a-                         briu,  tălăzuindu-i  rece  prin­ i  Se  aşează  mereu  pc  aceeaşi   dure...            duşi  departe,  înlr-o  stepă  în­
                                                                         şe2a  în  jurul  copiilor  în  cer­                       tre  sinii  tari,  ascuţiţi,   apoi   bancă  în  fain  lacului,  sub  pla­  Alţii,  legară  în  lunii  cifiva   tinsă...   Acolo,  ei  aveau  po
                                                                                                                                                          Se  l
                                                                         curi  concentrice.  Copiii   rî-                          îi  ajunse  la  gît,  la  gură,  o  a-   tanul  bâtrin  şi  răsfoieşte  ga­  bâtrini  li  duseră  la  marginea   tuncă  aspră,   să  sape  zi   şi
                                                                         dcau,  se  bucurau  de   jocul                            coperî...  Vasile  înlemni.   zeta.  E  slab  şi  înalt,  cu  pârul   salului  şi-i  puseră   să  ridice   noapte   morminte...   Acolo-s
                                                                                                                                                                 nins  şi  poartă
                                                                                                                                                                                        cu
                                                                                                                                                                               ochelari
               SIVAN                                                     de-a  pietricelele.  Nu  mai  vă­                         reculese  într-o  frîntură de  cli­  l  cliseră „Periclc" fnlrucll Ic vor­  spinzurâlori  Apoi.  rostogoliră   mormintele  lor...  soare
                                                                                                                                                                                                              pe-o  scară
                                                                                                                                                                                              dintr-un  camion,
                                                                                                                                                                 rame  argintii.  Elevii  îl  potc-
                                                                         zură  acest  joc  şi-i  aflau  foar­
                                                                                                                                   pă.  Se  prăbuşi  in  valuri.  O
                                                                                                                                                                                                                                      ★
                                                                                                                                                                                              mică  de  fier,  un  buiol  negru,
                                                                         te  frumos.
                                                                                                                                                                                                                             ..Lacul  strălucea  în
                                                                                                                                   prinse  dc  braţ  şi-o  trase  spre
                                                                                                                                   plută.  Se  îmbrăţişară  şi  rîse-
                                                                           —  Mâmico !  Aşa-i  că  cer­                            râ  amîndoi.  Se  uita  la  ca  cu  l  bea  toarte  frumos  şi  le  răs­  li  luară  capacul.  Smulseră  din   ca  o  oglindă...  Profesorul  p ri­
                                                                                                                                                                                                                           vi  îndelung  bărcile
                                                                         curile  mele  sînt  mai  frumoa­                          atenţie.  Acum,  în  amurg,  o   pundea  cu  blîndelc  la  orice   slreaşinile  caselor  paie.   Le   ce  se  legănau  pe  apa  copiiloi
                                                                                                                                                                 întrebare.
                                                                                                                                                                                              tăcură  şomoioago,  Ic  înmuiară
                                                                                                                                                                                                                                                 linâ.
                                                                         se ?                                                      vedea  şi  mai  frumoasă.  Pă­  In  anul  pensionării,  la  u lti­  în  benzină  şi  le  azvîrliră  a-   Era  ca  Jnlr-un  vis  feeric.
               MAXIMILIAN                                                mele  sînt  toate  albe.  Uite,                           ru!  răvăşit,   lung  şi  negru,   I  ma  lecţie,  printre   buche lele  prinsc  în  ogrăzile  oamenilor...  că  din  nou  ochii  pcsle  slovele
                                                                           —  Şi  ale  mele  nu-s ?  Ale
                                                                                                                                                                                                                             ..Deodală  tresări,  Işi  arun­
                                                                                                                                                                 de  Hori  spuse  elevilor:.....Nu
                                                                                                                                                                                                Salul  arsese  loatd  noaptea
                                                                                                                                   pârea-n  flăcări.
                                                                         vezi ?  —  zise  mîngîindu-îe  u-
                                                                                                                                     .. Alături,  copiii,  pe  prun­
                                                                         şor  cu  mîna.                                            dul  uscat,  învăluit  în  geana  I  v<3  voi  părăsi  niciodată,  les­  In  para  lui,  luminau  cel  şaple   negre.  Capul  îl  năpădi de  gln-
                                                                                                                                                                 pede,  virsla,  peste
                                                                                                                                                                                              bâlrîni.  legănat i  de  vini,  in
                                                                                                                                                                                    sullctul
                                                                                                                                                                                                                           durl  şl  ziarul  ii  căzu  din  mi­
                                                                           —  Atunci  caulă-nii  şi  mie                                                         meu  tînăr,  nu  va  pune  nicio­  spînzurălori  proaspete.,.  nă...
                                                                         pielri  albe,  ca  de  argint  —                          sîngerie  a  amurgului,  îşi  mă-   dată".
                                                                         spuse  Marcel.                                            reau  neîncetat  cercurile.  Da­  !  Azi,  c  zi  însorită.  Lacul
                  Profesorul  Sivan  Maximilian  dc  îă  Liceul  din  Sebeş  este   —  îţi  caut,  mămică  !  Inda-                na,  închisă  ca-ntr-o   celale,   Ircamătă  de  chiotele   vesele
               din  ce  în  cc  mai  prezent  atît  în  paginile  noastre  cultural-   tâ-ţi  caut; de argint  îţi  caut...        îşi  lărgea  cercurile  albe,  iar   ale  copiilor,  care  laic-n  lung
                                                                                                                                   Marcel,  uneori,  îşi  înălţa  ca­
               artistice  cit  şi  in  unele  reviste  literare  dm  (ară.  .. R uj)  vuia  am eţitor  şi  soa-                    pul,  privea  sus,  spre  stîncjlc   I  şi-n  lat.  cu  bărcile  lor  colo­
                  Publicarea  primei  povestiri  „Baraca",  la  începutul  anu­  role-şi  frîngca  razele-n  mălci.                prăpăstioase  la  pinii   înalţi,   rate,  întinderea  apei.  Profe­
                                                                         Pădurea   de   pini  pe  coastă                                                         sorul  sc  uită  la  el  printre  ge­
               lui  1965.  a  constituit  pentru  autor  nu  numai  un  eveniment                                                  ce-şi  scăldau  vîrfurile  în  a-
                                                                         clipea  încremenită.  Vasile  se                          zur..  Auzise  de  vulturi   iar  I  nele  umezi.  Le  zimbeşte  îm­
               însemnat,  dar  şi  un  puternic  stimulent  în  creaţia  sa  de  viilor.  rotea  in  zănoaga  adîncâ  a  ji-       acum  îî  aştepta  să  se  ivească   păcat.  Le  face  semn  cu  mina...
                  De-atunci  Sivan  M axim ilian  a  mai  apărut  în  ziarul   1 ipului  pe  pluta  de  trunchi.                   pe  cerul  limpede..            Soarele  scâpâlâ  sub   deal,
               nostru  cu  schitele  şi  povestirile  „Bălrinul  şi  nepotul",  ,,Stinca   Îşi  privea  printre  gene  copiii                                 I  împrăştiind  snop  slngeriu  spre
               alumată",  „Răcoare  fierbinte" şi  „Pâmîntul  îşi  potoli  fierberea".   ce  se  jucau  în  soarele  strălu­         Dincolo.  în  iazul  ce-şi  du­  amurgul  înalt.  Ochii,  încă  u-
               Limbajul  său,  cu  o  notă  specifică  —  infillrînd  lirism  în  nara­  citor,  apoi  se  lungi  cu   faţa        ce .apele  tulburi  spre  moară,   mezi.  începură  să-i   alunece
                                                                                                                                   lura  unui  mal,  Ghiban  cu  I
               ţiune  st  descripţie  —  esle  clar.  limpede,  prozatorului  liindu-i                                             stăteau  posomoriţi  pe  surpă-   peste  rinduri...  Deodată,  fala
                                                                         spre  cerul  alb.  înalt...
               străine  ermetismul,  frazele  contorsionate  şi  alambicate.                                                                                     I  se  întunecă.  I  se  crispa  şl
                  De  preferinţă,  autorul  abordează  o  tematică  cu  subiecte   —  Mă  stropeşti ?                              Ioana.  Priveau  cu  jind  la  jo­  rămase   qindil,  cu  ochii  a-
               din  războiul  antihitlerist.  Acest  lucru  nu  este  întîmplălor.   —  Eu ?                                       cul  copiilor,  la  cercurile  lor  l t ini Hi  pc  slovele  negre  ale  u-
               Participant  la  război  şi  cunoscînd  îndeaproape  ororile  aces­  —  N-ai  aruncat  cu  pietre ?                 albe,  Ia  pluta  pe  care  se  ro­  net  ş tiri:  „R.F.G.  trimite  ar­
                                                                                                                                                                 mament  tn  Vietnam.  "
               tuia,  prozatorului  i-au  rămas  adine  întipărite  ut  memorie   —  Nu,  zău!  Poale  păsările,                   tiseră,  ca  într-un  vis,   Mar­  I  Gindurile  fi  zboară  în  ur­
               tablouri  zguduitoare  petrecute  sub  ochii  lui.  Iată  de  ce  in   rîse  Marcela,  îmbujorîndu-se               cela  şi  Vasile.             mă.  peste  a n i:
               creaţia  sa  sint  zugrăvite  scene  dc  război  de  un  puternic   la  faţă.  Vezi ?  Uite  sus,  2ise              —  Te  uiţi,  Ghibane  1...  Te   ...Satul  dormea  în  noapte...
               dramatism,  in  care  sc  reliefează  întotdeauna  faptele  dc   femeia,  ridicindu-şî  leneş  ca­                  uiţi  1...  Noi   n-avem  pe  ni­  I Deodată  un  um il  ii  2<7udui  te­
                                                                                                                                     La  auzul  vorbelor  omul  se  \
               eroism  ale  poporului  nostru.                           pul  spre  cerul  cald  Sus,  în                          meni.                         meliile  şi  salul  se  trezi.   în­
                                                                                                                                                                 fricoşat.  Trupe  în  mantăI  ce­
                  In  ultima  vreme  tematica  lui  Sivan  Maximilian  cu­  zarea  albastră,  cu  aripile  în­  pe  umerii  rotunzi...                           nuşii,  cu  zvastica  pe  mîncci,
               prinde  o  arie  mai  largă.  cu  probleme  ale  vieţii  contempo­  tinse, seînteind  în  soare,  două   îşi  porni  pluta  spre  jocul   întunecă.  Tşî  închise  ochit  u-   fmplnziră  utilele...  Un  grup  dc
               rane.                                                     berze  îşi  căutau  cuibul.  copiilor.  Marcela  încercă  să-i   mezi  şi  se  ridică  tăcut.  Por­  soldaţi,  în  căşti  de  otel,  lîrau
                  In  încheierea  acestor  scurte  rinduvi  merită  sâ  subliniem   —  Berzele !  Afurisitele  A-   iese  înainte.  ni  pe  poteca  îngustă  §i  strîm-   după  ci  pe  Florica,  lata  gor-
                                                                                                                                                                 nicului.  O  smulseseră  din  aş­
               faptul  că  Sivan  Maximilian  scrie,  in  primul  tind,  determinat   poi  se  uită  pe  furiş  Ia  jocul   —  Nu  !  Nu 1  fntoaree-te !  —   bă,  abia  şoptind:  „Puteam  a-   I  ternut.  o  aruncară  pc  geam
               dc  pasiunea  şi  dragostea  pentru  literatură,  ceea  ce  consti­  copiilor   cu  pietricelele,   la   strigă  el...  vea !*.                   afară  în  stradă.   aşa  goală,
               tuie.  de  altfel,  şi  mobilul  mersului  său  pe  o  linie  ascen   costumul  de  baie  a!  Marce­  Prea  tîrziu  Marcela  ajun­  —  Acum  e  toamnă,  Ghiba­  despletită.  Au  dus-o  inghlon-
               dentă.                                                    lei,  vişiniu,  la  picioarele  ci   se  în  marginea  abruptă   a   ne,  nu  mai  cresc  flori  !  spuse   lînd-o  cu  pistoalele   pînă-n
                                                                         lungi  şi  bronzate  şi  la  părul   gropii.  Nisipul  îi  fugi  de  sub   stins  femela,  păşind  istovită   inima  salutul.  Acolo  i-au  a-
                                                          T.  C.         ee-i  curgea  negru  şi-n  valuri  picioare  şi  curentul  o  trase  de  gînduri  în  urma  lui.  I  runcal  vitriol  în  ochi,  au  vl-
                                                                                                                                                                 rlt-o  Intr-un  sac  şl-au  stiil-o
                                                                                                                                                                                                                         Ilustraţii :  V.  MIHAILESCU
   63   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73