Page 68 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 68
,1
DRUMUL SOCIALISMULUI\r i670
I—H— OA»1HtfWdW—
P A G I N I L A M E
9 9 6 6 POŞTA
încă cu opt ani în — la nr. I. anul 1, se pre . române moderne, Dicţio un elev din satul Cig-
urmă, ca un element ciza că „Paginile revis narul enciclopedic ro mău, sau „Două mici în- LI TERARA
nou introdus în activi tei vor însuma lucrările mân, Gramatica limbii timplâri din viaţa lui
tatea cercului literar acelor colegi care dove române ediţia a Il-a. Aurel Vlaicii", povestite
„Mihai Eminescu" de la desc înclinaţii, preocu Menţionăm că în cea de un elev membru al
Liceul „Aurel Vlaicu" pări deosebite şi se vor mai mare parte redac familiei aviatorului. PREDA IULIU — HUNEDOARA Apreciem pa
din Orâştie, işi făcea a- incadra in cerinţele li ţia revistei s-a orientat Nu a lipsit din preo siunea dumneavoastră pentru lectură, dragostea
pariţia ca organ de uz teraturii zilelor noastre. ca materialele pregătite cuparea noastră culege pentru poezie, nobila inlenlie de a vă dărui cu
intern, revista elevilor Nu vom uita nici lin să fie strîns legate de rea şi interesul pentru pasiune scrisului. Dar. deocamdată, toate acestea
„Pagini şcolare*'. Aşa moment că principala problemele studiate în publicarea folclorului nu sint decll... intenţie, căci din paginile trimise
cum o aprecia la data sarcină a revistei va tre clasă. Nu au fost îngră local Astfel, in fiecare nu am putut alege nimic pentru publicate Simpla
aceea un articol de ziar, bui să fie dezvoltarea dite cu nimic imaginaţia număr intîlnim strigă înşiruire a unor cuvinte care „sc potrivesc" la
revista .oferă cititorului sentimentului de dragos şi fantezia colaboratori turi culese de elevii slîrşilul şirurilor nu însemnează încă nimic.
o multitudine de proble te faţă dc partidul şl lor cit şi posibilităţile noştri in care pulsează lată un exemplu :
me*'. Ea a apărut de la patria noastră socialistă, lor de afirmare. viaţa nouă a satului : Complexe comerciale, armonioase
un an la altul, îndcpli- faţă dc popor. Dc nccoa, Astfel, pot fi citate : La rubrica „Viaţa cul stadioane,
nindu-şi rolul de îndru turală a şcolii", am scos Mîndre săli de cinema.
mare a creaţiei literare în evidenţă de fiecare Ce te-ndeamnâ pareă-ntr-una !
în rîndul elevilor gru dată, in sinteză, toate Mergi la film nu îl lăsa (! ?)
paţi In cercul literar. programele şi serbările
Trecind peste partea 0 R E V IS T A L I T E R A R A date de şcoală, şi, la fel, De aici şl pină la adevărata poezie mai aveţi
grafică, care de multe activitatea în cercul li de parcurs un drum lung şi trudnic.
ori nu depăşeşte posibi- terar. Frecventatt şi şedinţele cercului literar „Flacă
Ditâţile caracteristice u- Luată in ansamblu, ra" de pe lingă clubul „Siderurgislul" dm loca
7ului intern, vom poposi A E L E V IL O R revista „Pagini şcolare" litate
mai mult asupra con constituie nu numai o PALAGE GEORGE — BUCES — BRAD Aprc-
ţinutului şi semnifica formă organizată de în cierile de mai sus vi se potrivesc întocmai şi dum
ţiei preocupărilor aces drumare a creatorilor li neavoastră. Nu vă grăbiţi sâ trim ilcti pentru pu
tor tinere condee care, ne vom strădui să valo „Actualitatea lui Cara- terari dar şi un mijloc blicare, toi ce vă iese de sub condei. tară ca a-
pe lingă munca de cla rificăm creaţiile popu giale şi elemente de sa de valorificare şi stimu . r-+- r iv? cestca să îic gîndile în profunzime, fără a li şle
să, au desfăşurat activi lare, trecutul cultural al tiră în opera sa', sau lare a creaţiei în şcoa fuite pină cc dobîndesc strălucirea diamantului.
tăţi extraşcolare demne ţinutului natal, tot coca „Coşbuc şi poezia revol lă, contribuind la pro Imaginati-vă că „versurile" pc care ni le-ad tri
de luat în seamă. cc e pozitiv in şcoală tei sociale”. Nu au fost cesul de instruire şi c- mis le-ar li scris altcineva şi vi le-ar II dat pen
Apărută din iniţiati ca şi în viaţă". uitate nici comemorările, ducarc a tineretului I tru a le lace lectura, solicilîndu-vu in acelaşi timp
va cîtorva profesori şi Cerinţele formulate in aniversările. Un articol şcolar. părerea, sinceră, despre ele. Ce i-afi răspunde ?
elevi, revista înmănun articolul introductiv nu sc intitulează „I. Budai Părerea noastră este că nu sfăpiuili uneltele care
chează în fiecare număr au fost dezminţite. In Dclcaiui la 200 dc ani" Prof. BACIU PETRU i i tdurcsc poezia.
al el un buchet din cele sumarul fiecărui număr sau „In satul lui Ion Liceul „Aurel VIa|cu“
mai reuşite creaţii ori sint cuprinse rubrici ca: Budai Dclcanu", scris de Orâştie MINODARA CIOSA — BRlZNIC — ILIA. Pcn-
ginale, lucrări, disertaţii încercări literare. Din tiu a obţine date despre viata şi opera poetului
ale elevilor. folclorul raionului, Note N. K. La redacţia zia limba română, a condu prolorat, adresafi-vă unei icviste literate a U ni
Acestea permit şi u- şi documente, Disertaţii, rului nostru nc sosesc cerilor de şcoli pentru * :ifl§ f . gilîS.şa' I unii Scriitorilor, sau chiar direct celui în cauză.
nele concluzii şi consi Recenzii, Viaţa cultura multe scrisori ale tine îndrumarea şi canaliza Cum noi nu dispunem de acestea, nu vi le putem
deraţii concrete asupra lă a şcolii, Poşta re rilor din şcoli care nc rea creaţiei literare a e- furniza.
orientării literare a ele dacţiei. solicită insistent păreri levilor. .Şi, nu trebuie Privitor la „ Toamna" şi „Hunedoara", credem cu
vilor în şcoală. Revista Hevista semnalează în le şi îndrumarea în uitat că toţi marii noş ele conţin premise care nc îndreptăţesc să spe
apărînd cu regularitate numerele ci apariţia şi creaţiile lor. Unii vjn tri scriitori şl-au înce răm că prinlr-o muncă perseverentă, ve|i reuşi
atîţia ani, s-a creat o editarea unor lucrări li personal cu poezii, schi put ucenicia şi s-au afir „ jxm m ouUSp să realizaţi o poezie publicabilă. Notăm cîteva
tradiţie In acest sens, terare Şi ştiinţifice im ţe, povestiri. Multe din mat încă de pe băncile imagini proaspete chiar dacă nu vă aparţin în în
Incit la fiecare început portante. Aşa este re ele merită atenţie, do şcolilor. tregime :
de an şcolar 6e poate cenzia asupra poeziilor vedind înclinaţii. Desi ă 'f g t» O. desfrunzirile din urmă
face o planificare şl se lui Eminescu, ediţie bi gur, nc sint prezentate Socotim că secţia de De-a lungul tristelor răzoare...
lectare a materialelor ce bliofilă, Vlahuţă — şi foarte multe naivităţi, fnvăţămint o Sfatului („Toamna")
popular rcgionnl,
care
vor fl redactate. scrieri alese — trei vo ba chiar lucrări orien dispune dc un inspector sau :
In .Cuvînt înainte' lume, Dicţionarul limbii tate greşit. Pc cei ce pentru îndrumarea şl Hipnotizată de-adînca şi limpedea
calcă pragul redacţiei, controlul profesorilor de lumină
îi întrebăm dacă lucră limba română, ar trebui Ma-nâbuşeam în picla încinsei
rile au fost văzulc de să sc ocupe şi de o ase MARIN STAN atmosfere...
profesorii de limba ro menea problemă, după („Hunedoara")
mână, dacă au fost dez părerea noastră, impor Deocamdată, atu. Aşteptăm noi veşti.
bătute jn cergurilc lite- tantă. Sc ştie doar că ION POPA—STÂNILEŞTI — ORÂŞTIE. Din
• rare. tineretul, şi îndeosebi Aspect interior .al să
Piuă—ăcum n-am in- cel şcolar, a creat din- lii de spectacole dc la TOAMNA tre poeziile trimise, mal izbutită ni se pare cea
tîlnit nici unul care să totdeauna şi creează şi intitulată „Dacă am iubit vreodată", din care fr6h- ‘>
nc spună că da. lucru mai departe. Deci, avem noua casă dc cultură din scriem ultimele două st role care viljrează de un
cc reflectă — ca şi din Petroşani. fierbinte patriotism.
conţinutul numeroaselor obligaţia să-l îndrumăm Toamna. Pămînt trudit de veacuri
scrisori — slaba preocu şi să nu-) lăsăm să sc L s-o aşezai grea în palmele melc, Şi-n sînge plămădit,
pare a profesorilor de descurce singur. !n spate, pe umeri, De cînd mă ştiu pe lume,
Te tine te-am iubit.
Şi te-oi iubi, o, glie,
duc zilnic în ochi
Cit zilele rn-or ţine,
Imagini bogate şi grele Că n-am pe lume alta
Iv. MARTINO VICI Mai scumpă decît tine
Porumbul,
Incontestabile calităţi artistice are şl „Tata nu
întors din drumul lui spre soare, s-a dus departe" unde. însă, sinleli mai puţin
Bat drumurile tării sclipind intr-un galben ce doare, dumneavoastră
Uşurinţa cu care versiheafi are şi unele urmări
struguri, scâldali în arome negative asupra scrisului, dintre care cea mai
cu boabele pline de vin, evidentă ni se pare tratarea la suprafaţă a ideii
Bat drumurile ţării imi scandează versul puse în discuţie, prin Iteceiea pe primul plan a
ca şi cind aş alerga la toate izvoarele. merele roşii, arse in cuptor clcctu/ui sonor at versului în detrimentul conţi
să-mi cunosc tainiţele, ca sinii la iele, dc dor ; nutului tematic.
Intrucît intenţionăm sâ vă realizăm un „profil
să aflu, la zenit, o stea. In oameni intilnesc o toamna bogată şi grea liric" intr-una din paginile următoare, vă rugăm
diferitele-mi ipostaze — în palme de-abia o mai fin. să ne trimiteţi din creaţiile mai recente.
Trec Carpaţii, oglinzile mă râsfring NICOLAP Dl NC A — BAIA DE CRIS — BRAD
acest arc din care aşa cum sint, ori in triunghi de raze. Peste pămînt, Nimic nou lafă de producţiile anterioare. Este
săgeata poeziei s-a abătut o Inliorare rece necesar să acordat i mai mare atent ic dclinirii
ţîşneşte prelung. Iubesc pâmîntul tău adusă dc vin/. ideii, transmiterii acesteia prin intermediul ima
o, Românie, şi cerul înalt, albastru Ii toamna care trece / ginilor poetice.
Vieţuitoarele mărunte sub care iubirea mea I. MINDRU
şi zburătoarele se desfoaie ca o coadă de astru.
IN FOTOGRAFIE: Coperta revistei „Pagini şcolare*.
k
■
F L O R I Şl T O A M N A ... I U M B R E IN L U M IN A ...
P R O F I L l
.. Zi de august. Marcela şe spre el. Nu se mai putea în Prolesorut, de cînd s-a pen pc un alei dc Iun. Au dai bici In acea vreme, satul era n-
dea pe prundul alb şi cule toarce Apa i se ridică spre sionat, merge zilnic In parc.. cailor şi-au pornii-o spre pă prtjape pustiu, bărbaţii fuseseră
gea pietricele rotunde. Le a- briu, tălăzuindu-i rece prin i Se aşează mereu pc aceeaşi dure... duşi departe, înlr-o stepă în
şe2a în jurul copiilor în cer tre sinii tari, ascuţiţi, apoi bancă în fain lacului, sub pla Alţii, legară în lunii cifiva tinsă... Acolo, ei aveau po
Se l
curi concentrice. Copiii rî- îi ajunse la gît, la gură, o a- tanul bâtrin şi răsfoieşte ga bâtrini li duseră la marginea tuncă aspră, să sape zi şi
dcau, se bucurau de jocul coperî... Vasile înlemni. zeta. E slab şi înalt, cu pârul salului şi-i puseră să ridice noapte morminte... Acolo-s
nins şi poartă
cu
ochelari
SIVAN de-a pietricelele. Nu mai vă reculese într-o frîntură de cli l cliseră „Periclc" fnlrucll Ic vor spinzurâlori Apoi. rostogoliră mormintele lor... soare
pe-o scară
dintr-un camion,
rame argintii. Elevii îl potc-
zură acest joc şi-i aflau foar
pă. Se prăbuşi in valuri. O
★
mică de fier, un buiol negru,
te frumos.
..Lacul strălucea în
prinse dc braţ şi-o trase spre
plută. Se îmbrăţişară şi rîse-
— Mâmico ! Aşa-i că cer râ amîndoi. Se uita la ca cu l bea toarte frumos şi le răs li luară capacul. Smulseră din ca o oglindă... Profesorul p ri
vi îndelung bărcile
curile mele sînt mai frumoa atenţie. Acum, în amurg, o pundea cu blîndelc la orice slreaşinile caselor paie. Le ce se legănau pe apa copiiloi
întrebare.
tăcură şomoioago, Ic înmuiară
linâ.
se ? vedea şi mai frumoasă. Pă In anul pensionării, la u lti în benzină şi le azvîrliră a- Era ca Jnlr-un vis feeric.
MAXIMILIAN mele sînt toate albe. Uite, ru! răvăşit, lung şi negru, I ma lecţie, printre buche lele prinsc în ogrăzile oamenilor... că din nou ochii pcsle slovele
— Şi ale mele nu-s ? Ale
..Deodală tresări, Işi arun
de Hori spuse elevilor:.....Nu
Salul arsese loatd noaptea
pârea-n flăcări.
vezi ? — zise mîngîindu-îe u-
.. Alături, copiii, pe prun
şor cu mîna. dul uscat, învăluit în geana I v<3 voi părăsi niciodată, les In para lui, luminau cel şaple negre. Capul îl năpădi de gln-
pede, virsla, peste
bâlrîni. legănat i de vini, in
sullctul
durl şl ziarul ii căzu din mi
— Atunci caulă-nii şi mie meu tînăr, nu va pune nicio spînzurălori proaspete.,. nă...
pielri albe, ca de argint — sîngerie a amurgului, îşi mă- dată".
spuse Marcel. reau neîncetat cercurile. Da ! Azi, c zi însorită. Lacul
Profesorul Sivan Maximilian dc îă Liceul din Sebeş este — îţi caut, mămică ! Inda- na, închisă ca-ntr-o celale, Ircamătă de chiotele vesele
din ce în cc mai prezent atît în paginile noastre cultural- tâ-ţi caut; de argint îţi caut... îşi lărgea cercurile albe, iar ale copiilor, care laic-n lung
Marcel, uneori, îşi înălţa ca
artistice cit şi in unele reviste literare dm (ară. .. R uj) vuia am eţitor şi soa- pul, privea sus, spre stîncjlc I şi-n lat. cu bărcile lor colo
Publicarea primei povestiri „Baraca", la începutul anu role-şi frîngca razele-n mălci. prăpăstioase la pinii înalţi, rate, întinderea apei. Profe
Pădurea de pini pe coastă sorul sc uită la el printre ge
lui 1965. a constituit pentru autor nu numai un eveniment ce-şi scăldau vîrfurile în a-
clipea încremenită. Vasile se zur.. Auzise de vulturi iar I nele umezi. Le zimbeşte îm
însemnat, dar şi un puternic stimulent în creaţia sa de viilor. rotea in zănoaga adîncâ a ji- acum îî aştepta să se ivească păcat. Le face semn cu mina...
De-atunci Sivan M axim ilian a mai apărut în ziarul 1 ipului pe pluta de trunchi. pe cerul limpede.. Soarele scâpâlâ sub deal,
nostru cu schitele şi povestirile „Bălrinul şi nepotul", ,,Stinca Îşi privea printre gene copiii I împrăştiind snop slngeriu spre
alumată", „Răcoare fierbinte" şi „Pâmîntul îşi potoli fierberea". ce se jucau în soarele strălu Dincolo. în iazul ce-şi du amurgul înalt. Ochii, încă u-
Limbajul său, cu o notă specifică — infillrînd lirism în nara citor, apoi se lungi cu faţa ce .apele tulburi spre moară, mezi. începură să-i alunece
lura unui mal, Ghiban cu I
ţiune st descripţie — esle clar. limpede, prozatorului liindu-i stăteau posomoriţi pe surpă- peste rinduri... Deodată, fala
spre cerul alb. înalt...
străine ermetismul, frazele contorsionate şi alambicate. I se întunecă. I se crispa şl
De preferinţă, autorul abordează o tematică cu subiecte — Mă stropeşti ? Ioana. Priveau cu jind la jo rămase qindil, cu ochii a-
din războiul antihitlerist. Acest lucru nu este întîmplălor. — Eu ? cul copiilor, la cercurile lor l t ini Hi pc slovele negre ale u-
Participant la război şi cunoscînd îndeaproape ororile aces — N-ai aruncat cu pietre ? albe, Ia pluta pe care se ro net ş tiri: „R.F.G. trimite ar
mament tn Vietnam. "
tuia, prozatorului i-au rămas adine întipărite ut memorie — Nu, zău! Poale păsările, tiseră, ca într-un vis, Mar I Gindurile fi zboară în ur
tablouri zguduitoare petrecute sub ochii lui. Iată de ce in rîse Marcela, îmbujorîndu-se cela şi Vasile. mă. peste a n i:
creaţia sa sint zugrăvite scene dc război de un puternic la faţă. Vezi ? Uite sus, 2ise — Te uiţi, Ghibane 1... Te ...Satul dormea în noapte...
dramatism, in care sc reliefează întotdeauna faptele dc femeia, ridicindu-şî leneş ca uiţi 1... Noi n-avem pe ni I Deodată un um il ii 2<7udui te
La auzul vorbelor omul se \
eroism ale poporului nostru. pul spre cerul cald Sus, în meni. meliile şi salul se trezi. în
fricoşat. Trupe în mantăI ce
In ultima vreme tematica lui Sivan Maximilian cu zarea albastră, cu aripile în pe umerii rotunzi... nuşii, cu zvastica pe mîncci,
prinde o arie mai largă. cu probleme ale vieţii contempo tinse, seînteind în soare, două îşi porni pluta spre jocul întunecă. Tşî închise ochit u- fmplnziră utilele... Un grup dc
rane. berze îşi căutau cuibul. copiilor. Marcela încercă să-i mezi şi se ridică tăcut. Por soldaţi, în căşti de otel, lîrau
In încheierea acestor scurte rinduvi merită sâ subliniem — Berzele ! Afurisitele A- iese înainte. ni pe poteca îngustă §i strîm- după ci pe Florica, lata gor-
nicului. O smulseseră din aş
faptul că Sivan Maximilian scrie, in primul tind, determinat poi se uită pe furiş Ia jocul — Nu ! Nu 1 fntoaree-te ! — bă, abia şoptind: „Puteam a- I ternut. o aruncară pc geam
dc pasiunea şi dragostea pentru literatură, ceea ce consti copiilor cu pietricelele, la strigă el... vea !*. afară în stradă. aşa goală,
tuie. de altfel, şi mobilul mersului său pe o linie ascen costumul de baie a! Marce Prea tîrziu Marcela ajun — Acum e toamnă, Ghiba despletită. Au dus-o inghlon-
dentă. lei, vişiniu, la picioarele ci se în marginea abruptă a ne, nu mai cresc flori ! spuse lînd-o cu pistoalele pînă-n
lungi şi bronzate şi la părul gropii. Nisipul îi fugi de sub stins femela, păşind istovită inima salutul. Acolo i-au a-
T. C. ee-i curgea negru şi-n valuri picioare şi curentul o trase de gînduri în urma lui. I runcal vitriol în ochi, au vl-
rlt-o Intr-un sac şl-au stiil-o
Ilustraţii : V. MIHAILESCU