Page 7 - Drumul_socialismului_1966_10

PAGINA A VA
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

D ECRET A M Ă N U N T E întreprinderea de mecanizări

penfru reglementarea şi transporturi forestiere Sebeş

angajeazâ de urgenţă următorii muncitori calificaţi:
întreruperii cursului sarcinii — 14 mecanici auto pentru atelierul central ;
Avînd în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act C A R E S C A P Ă PRIN — un sudor electrogen şi electric pentru coloana I.M.T.F.
cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii na­ Oaia de Griş.
talităţii şi sporului natural al populaţiei, Informaţii suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România din Sebeş, strada M. Kogâlnicoanu nr. 46, telefon 157; 196.
D E C R E T E A Z Ă :
ART. 1. — întreruperea cursului sarcinii este interzisă. BARIERA" NORMELOR
ART. 2. — In mod cu totul excepţional întreruperea cursului sarcinii
va fi autorizată potrivit prevederilor art. 5, în cazurile în care: 99
a) sarcina pune viaţa femeii intr-o stare de pericol caic nu poate
fi înlăturat printr-un alt mijloc; A N U N Ţ
b) unul din părinţi suferă de o boală gravă, care se transmiţe eredi­
tar, sau cane determină malformaţiuni congenitale grave; N.T.S. — trei Iniţiale care vor­ şit să reducem la zero numărul ac­ acesta: neglijenţă sau dezinteres? A-
c) femeia însărcinată piezintâ invalidităţi grave fizice, psihice sau besc despre obligativitatea respectă­ cidentelor de muncă". mîndouâ sint condamnabile, pentru In vederea lucrărilor pregătitoare pentru redactarea „ISTO-
senzoriale; rii unor norme stricte, menite să Părerea tovarăşului preşedinte s-a că i s-a alias de mult atenţia să re* RIEI FILMULUI IN ROMANIA” reprezentanţii ARHIVEI NA­
d) femeia este în vîrstâ de peste 45 de ani; asigure securitatea in muncă a oame­ verificat şt prin intermediul unor ci­ medieze această deficienţă. De altfel
e) femeia a născut patm copii şi îi are în îngrijire; nilor antrenaţi în îndeplinirea sarci­ fre. Din statisticile existente s-a aici s-au mai găsit nereguli: schelele ŢIONALE DE FILME DIN BUCUREŞTI se vor deplasa Sn oraşul
f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest. nilor economice. Avînd un caracter constatat că s-au cheltuit peste de pc faţada posterioară aveau pod Deva, în ziua de 3 noiembrie a.c., unde vor achiziţiona toate mate­
ART. 3. — întreruperea în cazurile prevăzute în art. 2 se poale efec­ diferenliat. în funcţie de specificita­ 30.000 lei ]>enlru procurarea echipa­ incomplet, le lipseau parapet», cîţ.i-
tua in primele trei luni ale sarcinii. tea fiecărei unităţi de producţie, mentului de protecţie, 170.000 lei va muncitori n-aveau făcut instruc­ rialele document (filme, documente, fotografii, publicaţii etc.) le­
In coz excepţional, cînd se constată o stare patologică gravă care normele de lehnica securităţii mun­ pentru amenajoren, curăţenia şi în- tajul de protecţia muncii. Un tînăr,
pune în pericol viaţa femeii, întreruperea cursului sarcinii se poate face cii trebuie aplicate cu consecvenţă pe nume Gheorghe Florea, îşî etala gate de evoluţia fenomenului cinematografic Sn ţara noastră.
pînâ la şase luni. pentru a bara calea ivirii unor ac­ veleităţile de Tarzan, chiar sub ochii
ART. 4. — Întreruperea cursului sarcinii se efectuează în cazurile cidente, cu implicaţii mult mai mari maistrului. Cobora prin alunecare pe
prevăzute de art. 2 şi 3 de medici obstelricieni-ginecologi, în unităţi sa­ decît s-ar crede In prima vedere. A- ţeava schelelor. Toţi acei care pot da relaţii în această privinţă, veteranii ci­
nitare de specialitate ceastâ consecvenţă se manifestă la La blocul B4] maistrul Avram Ur- nematograf işti, sint invitaţi să ia legătura din timp cu întreprin­
ART. 5. — Autorizarea întreruperii cursului sarcinii se dă de către şantierele nr. 3 şi 4 ale I.C.I.M. Bra­ însemnări su se „scălda" aproximativ în ace­
o comisie medicală raională sau orăşenească instituită în acest scop prin şov şi nr. 5 T.R C.H. din Alba Iulia? leaşi deficienţe ca şi confratele său derea cinematografică regională de stat Hunedoara, cu sediul în
decizia comitetului executiv al sfatului popular regional sau al oraşelor Spie a nc convinge am întreprins un de la complex; schela n-âvea seîn- oraşul Deva, str. A. Iancu nr. 10 (telefon 18.19; 16.55 şi 20.57),
Bucureşti şi Constanţa. raid pc la punctele lor dc lucru. duri de rebord, îi lipseau contravîn-
ART. G. — In cazuri de extremă urgenţă medicală, cînd întreruperea sive s-au cam terminat. Se lucrează pe teme luirile. Avea totuşi două table aver­ pentru a oferi informaţiile lor şi materialele respective.
La „Refractara", construcţiile ma­
cursului sarcinii trebuie imediat efectuată, medicul are obligaţia ca înain­ tizoare : „Nu lucraţi fără centură I"
te de intervenţie, sau cînd nu este posibil. în cel mult 24 ore de la a- mai intens In finisaje prin hale. La şi „Feriţi raza de acţiune a macara­
ceasta, să anunţe în scris pe procuror care urmează a constata, pc baza a- cuptorul tunel nr. 2. în ziua raidului lelor". Erau aşa de bine „aşezate"
vlzului medicului legist şi a oricăror alte date, dacă inlei-venţia pentru am găsit, deopotrivă constructori şi incit nimănui nu-i puteau atrage a-
întreruperea cursului sarcinii a fost necesară. instalatori, execulînd finisaje. Pînza de N.T.S. tenlia. La ce-or mai fi ţinute pe şan­
ART. 7. — Efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii deasă a schelelor, întinsă printre a- tier, dacă nu li se găseşte rostul?
decît cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedep­ gregalele deja montate, le trăda dc Ni se spunea că aspectele depis­ Comitetul executiv al Sfatului
seşte potrivit dispoziţiilor Codului penal. departe prezenţa. I-am urmărit cum tate pe şantierele respective fac o-
ART. 8. — Prezentul decret intră în vigoare la 30 zile de la publi­ lucrează, ce lucrează. Schelele erau biectul unor chestiuni mărunte, ma­
care. In acelaşi termen, ministrul sănătăţii şi prevederilor sociale va asigurate, bine montate, dispuse cu nifestate izolat Chiar aşa fiind, ele popular al regiunii Hunedoara
emite instrucţiuni de aplicare a acestui decret. Pe data * intrării în vi­ parapeţi. Pe sudori i-nm găsit echi­ câlzîrea dormitoarelor muncitorilor constituie o excepţie Ia regula gene­
goare a prezentului decret, Decretul nr 463 pentru încuviinţarea între­ paţi pînâ in creştet cu materialul de ete rală şi sint la fel de periculoase ca ANGAJEAZA URGENT :
ruperilor de sarcină, publicat in Buletinul Oficial nr. 26 din 30 septem­ protecţie necesar; mânuşi, şorţuri, Părăsind stadiul discuţiilor de bi­ şi „problemele mari". Pot da naştere
brie 1957, se abrogă măşti, apărătoare pentru picioare rou ne-am deplasat pe teren spre a în orice moment, la accidente dc
Preşedintele Consiliului dc Stat Deodată ne-am trezit sub o ploaie constata forma materializată a rela­ muncă care vor determina incapaci­ — Ingineri constructori — Inspectori şl Inspectori p rin ­
C1IIVU STOICA de seîntei, ieşite inopinat din elec­ tărilor cuicsc la sediul şantierului, tăţi de muncă, suferinţe. Desigur că cipali
trodul unui aparat de sudură. Am in cea mai mare parte situaţia a fost aşa ceva va fi în detrimentul pro­ — Tehnicieni t constructori
dat-o care încotro să nu fim afectaţi aşa cum nl s-o prezentat. In amă­ ducţiei, va afecta pe scară mai mare — Tehnician 1 mecanic — Muzeograf
cu ceva. Cîlovn clipe mai tîrziu pri­ nunt insă. am mai sesizat şi noi cîte sau mai n\jcâ rezultatele de ansam­ — Metodist coregraf principal
vim spre locul izvorului luminos. ceva. La complexul U.R.C.M., aflat blu ale şantierelor. $1 tocmai fiindcă — Tehnician 1 veterinar ~ Dactilograf principal
în construcţie in centrul oraşului, un
Sudorul lucra fără a avea locul în­
r a n a r in u lu i grădit, nu exista nici o placă care să întrerupător electric al betonierei sint considerate excepţii, conducerile — Jurisconsult principal fa Secţiunea personal a Sfa­
Cei interesa)i se vor adresa
sindicatelor,
şantierelor, comitetele
- Inspector principal pensii
era îr\lr-o slarc care permitea ori-
bareze căderea seînleilor. Privim mai
ntent. Pe schele, la diverse înălţimi, dnd producerea unui accident. Uşa sub îndrumarea organizaţiilor de ~ Revizori contabili principali tului popular regional, Deva,
partid, vor trebui să intervină hotâ-
mulţime de constructori, dar pe jos cutiei de lemn era larg dală în lă­ rît pentru a curma astfel de neajun­
nici un semn avertizor prin care să turi, capacul de protecţie se pierdu­ suri. (economişti şi contabili) str. Dr. Petru Groza nr. 22, te­
Din distribuţie fac parte se atragă ateuţin că sus so munceşte se de mult, iar cîteva legături nu — Inspector comercial de stat lefon 1750, Interior 17 şi 28.
actorii : Pavcl Cîsu, Alexandru Lipseau cu desăvîrşire mijloacele erau izolate... L-am chemat pe mais­ A. OARGA
De cilcva zile, toamna şi-a a- Zccu, Ştefan Iliescu. Nicolac propagandistice, deşi circulaţia in­ trul Gheorghe Popa, să explice si­ A. GRADINARU /
nunlat sosirea printr-un mesa­ Gheorghe, Ion Roxitt. Carmen tensă prin aceste locuri cerea de la tuaţia. S-a uilnt cînd la noi, cînd la
ger devenii tradiţional: mustă- Manccarec, Maria Dumitrcscu, sine plantarea unor semne de avi­ întrerupătorul cu pricina şi a dat de la Inspectoratul regional
rlllc. O pastrama cu mămăli- Viorico Suciu-Tiîor, Aslra MI- zare. din umeri. Ce-o fi însemnat gestul pentru protecţia muncii
f/u/d, specialităţile dc grătar şi clcscu. Următoarea vizită o faccin la şan­
bărdăculclc cu musiul chihlim- m tierul nr. 5 al T.R.C.H. Aici am ur­ întreprinderea termocentrala
bariu îndeamnă cetălcnli să po­ mărit, printre altele, modul cum s-au
posească pentru cltcva minute tradus în viată măsurile preconizate
la grădinile restaurantului „Mu- Prinlr-o hotărirc a Consiliu­ cu cîlăva vreme în urmă de o bri­ electrică Deva
rcşul", baletelor „Cetate", „Păl­ lui dc Miniştri, cooperativele a- gadă cai>e n analizat şantierul în
tiniş" şl „ Pietroasa" din Deva, gricolc de produci ie din loca- privinţa felului cum se respectă nor­ ANTICIPAŢIE — ‘ 70
la restaurantele „Parc" şi „Pc- lilâdlc şi comunele dc deal şi mele de tehnica securităţii muncii. angajează imediat:
roviarul" din Slmcria, ori la munte, care încheie contracte Alunei s-au găsit multe deficiente.
grădinile restaurantului „ Car- cu statul pentru livrarea dc ti­ „Astăzi, nşa după cum ne-a asigurat — un inginer în specialitatea construcţii civile şi industriale,
pali" şl bâlciului „ liiiil M orii" neret bovin îngrăşat, vor putea tovarăşul Cornel Ţang, preşedintele cu stagiu Sn producţie de cel puţin 5 ani.
din Cug/r. cumpăra porumb la praful cu comitetului sindicalului, lucrurile Prezentul industrial al Zlatnei îl
amănuntul, tn vederea comple­ tînd furniza această energie, a fost
tării necesarului dc lurajc. s-au îndreptat. Pe şantierul nostru vedem cu toţii şi ne place. Viitorul nevoie de construcţia unei noi cen­ Informaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul întreprinderii
Iloturirea prevede că pcnlm s-au aplicat măsurile stabilite de uzinei este şi mal luminos. De aceea, trale termice. Pînâ la sfîrşitul anu­ din Deva, strada George Enescu nr. 39, telefon 1338. . *
un viţel livrat la 250-300 kg, brigada respectivă. Printre altele a- îl privim cu optimism şi încredere. lui centrala va fi pusă în funcţiune.
Teatrul de stat „Valea Jiu­ mintesc formarea unei comisii de Jncâ dc pc acum au. început să se Trecerea în anul 1967 va fi mar­
lui" Petroşani, a deschis asea­ greutate vie se pot cumpăra verificare sâplămînală a utilajelor, materializeze o parte din sarcinile
ră o XlX-a s(5feiunc, cu picsn 1,200 kg, porumb pentru llecarc s-a interzis unor muncitori necalifi­ puse de Congresul al IX-lea al parti­ cată, aici, de începerea lucrărilor la
„Visul unei nopţi dc iarnă" dc kg. greutate vie, Iar pentru v i­ dului industriei chimice. Alături de noua fabrică do producere a sulfatu­
Tudor INluşatcscu. ţeii ce depăşesc 300 kg. se a- caţi să mai mînuiascâ utilajele, in­ noua uzină de fabricare a cuprului, lui feros. Potrivit proiectului de e- A în flN fP D I
Spectacolul, In regia lui A- cordă clic 1,500 kg. porumb structajul periodic s-a făcut cu mai dată în folosinţă în anii şesenalulul,
lcxandru Midcscu şi sccnogra- mult simţ de răspundere, punctele sc construiesc alte xecuţie, se pi^evede asigurarea unul
1 la Aurel Florea, s-a bucurot pentru flecare kilogram greu­ de lucru au fost supravegheate cu fabricii şi secţii, __ înalt grad de me- E X F L 0 Z I C I
dc succes. tate vie. care vor spori ca­ " ■_ canizare a proce­ —t ... — — —
atenţie mărită. Ca urmare am reu- sului tehnologic şi
pacitatea actuală introducerea pro­
de producţie. Re­
"T" ţinem din acestea U. C. M. Zlatna cedeului de cris­
rapidă.
noua fabrică de talizare la sfîrşitul
Pinu
PREMIERE CINEMATOGRAFICE sulfat de cupru, . planului cincinal,
a
pe punctul de
uzina va face noi
in
intra
probe
paşi pe linia' dez­
tehnologice. Cileva amănunte ni Ie-a voltării şi valorificării mai complete
furnizat tovarăşul Aurel Forosigan, a sulfaţilor de magneziu şi zinc.
inginerul şef al uzinei : Pe măsura dezvoltării şi moderni­
— înaltul nivel tehnic la cate a zării producţiei, vor fi aduse la ni­
ca zăpada fost realizată fabrica de sulfat de velul cerinţelor şi secţiile auxiliare
cupru ne îndreptăţeşte să spunem Anul viitor se va construi o moder­
şi cei şapte că viitoaiea tehnologie de fabricaţie nă instalaţie de neutralizare a apoi
acide, ce se varsă în A mpoi. Ate­
a acestui produs, va fi mult supe­
rioară celei existente. Gradul ridicat lierul mecanic al uzinei se va dez­
saltimbanci" de mecanizare, şi caracteristicile teh- volta în aşa măsură îneît în anul
1970 va asigura cea mai mare parte
nico-economlce ale instalaţiilor mon­
tate, vor permite o îmbunătăţire a pieselor de schimb necesare.
substanţială a randamentelor de ex­
Cti/josculo actriţă. Cate rina Valen­ Cercetarea ştiinţifică se va ridica
ţe, apare In coproducţia IIP. Germa- tracţie. Şi încă un amănunt semni­ şi de acum înainte la nivelul sarci­
nă — Elveţia, „Albă cu v.ăpada şi cei ficativ: la noua fabrică se va aplica nilor. Construcţia unui laborator
7 saltimbanci" dincolo dc aşteptările pentru prima dală metoda cristali­ central şi dezvoltarea secţiei actuale
pc care publicul, cu siguranţă, Ic în­ zării rapide a sulfatului de cupru, de cercetări va înlesni efectuarea u-
trezăreşte. Nu va II vioara iu tii In­ în flux. continuu, redueîndu-se ciclul nor experienţe complexe, legarea mal
tr-un spectacol cincmatograllc muzi­ acestei operaţiuni cu 0-8 zile. strinsâ a cercetărilor de nevoile
cal, ci un personal care îşi pune in Intrarea în producţie a noilor ca­ producţiei şi aplicarea rezultatelor
valoare mai puţin vocea şi mat mult pacităţi va spori consumul de ener­ obţinute în producţie.
talentul dramatic şi care, prin grija re­
gizorului, ştie să apară, să lic prezent gie termică. Vechile instalaţii nepu- SEBASTIAN TKUŢÂ
in ochii spectatorului şi dincolo dc
ecran.
Adaptarea reuşită după legendara
poveste a „Albei ca zăpada şi cei 7
pitici" — îndrăgită dc cel mici şi Calde mulţumiri
Scenă din filmul „Albă ca zăpada şi cci 7 saltimbanci"
muri, — reliefează stilul umoristic şt
satiric al regizorului Kurl Uollmann, psihică, diferenţiale unul dc celălalt Mă numesc Adam Prislopeanu şi
cunoscut la noi prin „l-antomele din „Copiii mării" prin război. sint muncitor la Proparaţia cărbune­ Penlru felul cum am fost îngrijit şi
ajutat să mă pun pc picioare, ţin să
Spcssarl" Şl ,,Copiii minune'. Episoadele cc se succed pc peliculă, lui din Pelrila. Nu de mult am fost aduc cele mai calde mulţumiri Iov.
Jocul dc-a Alba ca zăpada se des­ Sub semnătura regizorului şi sce­ şi din care sc desprind caractere dc internat la Spitalul unificat din Ha­ doctor Victor Alecu, cil şi întregului
naristului Konslanlin Pipinaşvili, ce o marc Irunuisetc sullclească. se vor ţeg, unde mi s-a făcut o intervenţie colectiv medieo-samlar dc aici.
făşoară In cadrul lecric al Ape Dini­
se vq Incc cu/ioscuf publicului nosfru Inmăncnchca Inir-un Una/ care sc ri­ chirurgicală. Spre .satisfacţia şi bu­
lor elveţieni, la un hotel alpin; Cate- curia mea, a familiei, operaţia a re­
şi ptiu (ilmclc „Tinereţea lui Maia- dică ca un act dc acuzare la adresa ADAM PRISLOPEANU
fina Valenţe c o linichigcrilă, iar cel kovski41 şl „Dragostea Ic aşteaptă", războaielor. uşit şi acum sini un om sănătos. Pchiln
7 pitici nu seamănă cifuşi dc pu\in cu va apare pc ecrane Ulmul „Copiii mă-
cei din poveste. Ei sini nişte saltim­ rii". *
Noua producţie a studiourilor so- I
banci, oameni ai unui circ caic a dat
x ietice este una din nenumăratele IU- fl Transmisiunea concertului orchestrei fesore ; 22,20 „Spune-ml unde, cînd ta") ; SIMERTA : Coliba unchiului
iallmcnt, dar a căror caractere sănă­ ine care evocă IragciUilc războiului. ' 2 simfonice a Filarmonicii de stat şi cum ?"... — emisiune muzicală; Tom („Mureşul") ; HUNEDOARA : pretate de Anton Negoiţescu ; 16,15
Medalion : Aulei Cllroveanu ; 16,30
toase se rc/cliază pregnant chiar şi Ac|;uuc« hil se petrece Intr-unui din ! „George Enescu". Dirijor, Kmanuel 22,50 Telesport ; 23,00 Telejurnalul Urme tn ocean („Flacăra"); PETRO­ Lectură in foileton pentru tinerii
prin episoadele umoristice ce se des- porturile Mării Negre cc a cunoscut I Elene^cu ; 14,30 Unda veselă ; 15.10 de noapte. ŞANI : Repulsie („Republica"); In ascultători. „Toate pînzele sus" de
atrocităţile războiului, şi in care. prin Melodii-magazin — emisiune muzi- nord. spre Aloska („7 Noiembrie") ;
Iuşoară. personafe bine conturate, se evocă I OCTOMBRIE 1960 cal-disti activă: „Necazurile unui Radu Tudornn ; 17,15 Odă vitejilor ;
Tot ceea ce se perindă In lata lapte petrecute cu mal bine dc două regizor**j 15,45 Seară de operă în Timpul probabil CRIVIDIA : Nuntă eu peripeţii „Cînd era domn Neagoe Bnsarab" ;
(„Muncitoresc"): LONEA : Moneda
18,05 In jurul globului; 18,40 Rit­
spectatorului pe peliculă sint scene decenii în urmă. avanpremiera : „Norma" de Rellini ; antică („Minerul") ; ALBA IULIA : murile cincinalului — în obiectiv —
vesele, cu gag-uri, care insă sint tre­ Spectatorul va II martorul a două 17,38 De dragoste — versuri din li­ PENTRU 24 QnE Rezervat pentru moarte („23 Au­ Producţia 1907 ; 19,00 O melodia pe
cute prin personalitatea regizorului generalii, puse lată In lată. Două ti­ rica universala : poezie greacă ; 17.45 Vreme schimbătoare, cu cerul mai gust") ; Adevărata fată u fascismu­ adresa dumneavoastră ; 10,30 Melo.
Opereta „Liliacul" dc Johann Slrouss
Kurl llollmann. puri de aceeaşi \aloare şl structură (montaj m uziral-lilcrnr): 21.15 Ro­ millt noros. Vor cădea ploi locale sub lui („Victoria"); SEDEŞ ; Fiii „Marii dia zilei : „Glasul tău" ; 21,05 Unda
ursoaice" („Progresul") ; Pc urmele
veselă.
PROGRAMUL I : 8,00 Transmi­ manţe şi amintii ! : 22,30 Moment formă de averse. Vînt moderat, cu handcl („Sebeşul"); OltAŞTIE : Bă­
tem pentru sate: „Ziua recoltei" ; poetic. Ritmuri la frumuseţile ţării. intensificări locale din est şi sud- ieţii dc la touomat („Pnlrln") ; Cum PROGRAMUL II ; 7,45 Uvertura
0,40 Sclceţhmi din opereta „Viaţa Buletine dc ştiri şi radiojurnale : est. Temperatura staţionară ; ziua sc reuşeşte in dragoste („Flacăra"); la opereta „Nunta Iul Naklris" de
pariziană" dc Offenbach ; 10,00 Clu­ G,00; 7,00; 1J,0(1; 13,00; 20,00; 22,00; va fi cuprinsă intre 17 şi 22 grade, BRAD: Bocceluţa („Steaua roşie"); Paul Linclce; 10,15 Prietenii mei,
bul voioşiei : „Compunere despre 23j52 (programul I) ; 6,30 ; 7,30; 10.30; iar noaptea intre 10 şi 15 grade. HAŢEG : Soţie fidelă („Popular'*). scriitorii : Am inllri despre G. Ibrui-
toamnă" ; 11,15 Răspunsuri muzica­ 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (progra­ PEiNTRU URMĂTOARELE leanu; 10,40 Interpreţi dc muzică
le la scrisorile dumneavoastră ; mul II). 2 ZILE populară : Ravech Săndulescu şl
12,00 Dc toate, pentru toţi ; 14,15 « Gheorghe Petcu ; 11,20 Matineu de
Cîntă orchestra de muzică popu­ Vreme neslabilă, cu cerul noros, R A D I O operă : fragmente din ^Năpasta" de
lară a Radiotelevlziunii ; solişti An­ Televiziune favorabil ploilor locale. Temperatu­ Sabin Drăgol ; 12,10 De toate, pentru
gola Moldovan şi Ion Luican ; 15,15 ra în uşoară scădere la sfîrşitul in­ toţi ; 15,30 Vreau aă ştiu. — Pagini
Sport şi muzică ; 17,45 Rapsodii dc tervalului. PROGRAMUL 1 : 5,15 Gimnastica din istoria ştiinţei : .îean Fabre:
toamnă : Poezie contemporană româ­ 8,30 Cuin va fi vremea astăzi ? ; de înviorare ; 5,30 Actualitatea agra­ 17.30 Cîntă lienry Salvador; 17,40
nească ; 18,30 Interpretul săptămî- 8,32 Pentru noi, femeile ; 9,15 Emi­ ră ; 6,45 Salut voios de pionier; Actualitatea -teatrală ; 18,00 Recitalul
nii : violonistul Ştclan Rulia ; 10,20 siune pentru copii şi tineretul şco­ 3 8,00 Sumarul ziarului „Scînteia" ; sopranei Arta Florescu; 19,30 Călă­
Pagini din operetele „Amorul mas­ lar ; 10,30 Emisiune pentru sate : 8.30 La microfon, melodia preferată; torie in istoria civilizaţiei ; 20,30
cat" de Ion Hartulary-Darclce, „Fiica Sărbătoarea recoltei; 10,30 Fotbal : 9.30 Sfatul medicului : Infecţiile ca­ Noapte bună, copii : „Ursuleţii la­
doamnei Angot" de Charles Leconcq, Rapid — Diliamo Bucureşti ; 17,15 vităţii bucale şi bolile interne ; 10,30 comi* ; 21,05 Premiere radiofonice :
/>
„O noapte In Veneţia" de Johanri Aspecte filmate de la campionatul OCTOMBRIE 1966 Roza viaturilor : Introducere în geo­ „Poveste indică" ; 21,30 Teatr u radio­
Strauss; 20,45 Teatru radiofonic: mondial de fotbal (A n g lia ); grafia patriei ; 11,20 Afiş radiofonic fonic : premiera „Stane de piatră*
„Katheleen" — comedie dc Micime! 18,00 Magazin duminical ; 19,00 — emisiunile culturale ale săptâmî-
Savers ; 22,25 Carnavalul ritm uri­ Telejurnalul de seară ; 19,20 Docu­ n ii; 12,30 Clnsicl ai muzicii corole de Hermann Sudermann.
lor. mente de piatră ; Voroneţ; 19,50 G I N E M A româneşti : Iacob Mureşianu 13,30 Buletine dc ştiri şl radiojurnale:
T V -lll ; 20,20 Mari ansambluri : Or-
PROGRAMUL II : 7,00 „Ţara-n-
5,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00; 16,00;
sâMm V \ treagă-i o grădină" — program de chesti-a de muzică populară a filar­ „Am o mîndră şi mi-e dragă" * — 18,00 ; 22,00 ; 23,52 (pr ogramul I ) ;
cîntece ; 8,40 Teatru radiofonic pen­ monicii de stat „Gheorghe Dima“ DEVA: Copiii mării („Patria); emisiune de cintece şi jocuri popu­ 7.30 ; 9,00 ; 11,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00;
Scenă din filmul „Copiii murii". tru copii: #Nicu fără frică” ; 11,00 din Cluj ; 20,50 Film : Atenţie, pro- Se întlmplu numai duminica („Ar­ lare ; 14,40 A rii din operete inter­ 21,00; 23,00; 0,52 (programul 11).