Page 71 - Drumul_socialismului_1966_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITÎ-V* î Prinţul de Monaco
Ministrul afacerilor externe

I a ai României, Cornelii! Mânescu, a părăsit Capitala

Miercuri la prînz a părăsit Ca­
candidează la preşedinţia celei de-a XXII-a pitala prinţul de Monaco, Kai-
nîer al Tll-lea, împreună cu per­
soanele oficiale cu care a parti­
cipat la lucrările celui de-al XX-
sesiuni a Adunării Generale a 0. N. U. iea Congres — adunare-plenarâ
— al Comisiei internaţionale
pentru explorarea ştiinţifică a
NEW YORK 19 — Trimisul spe­ tului unei ţâri din diferite regiuni Mării Mediterane, în calitate dc
cial Agerpres, Nicolae Ionescu, trans­ geografice ale lumii, printre care şi preşedinte al acestui organism.
mite: Europa răsăriteană. Cu ţoale aces­
La 18 octombrie, misiunea perma­ tea. de la înfiinţarea O N U., nici una (Agerpres)
nentă a Republicii Socialiste Româ­ clin ţările acestei regiuni geografice
nia la O.N.U. a transmis misiunilor nu a deţinut preşedinţia Adunării
permanente ale celorlalte ţări mem­ Generale.
bre ale O.N U. o scrisoare prin care Reprezentanţii permanenţi la
anunţă candidatura ministrului afa­ O.N.U. ai ţârilor din Europa răsări­ Lucrările conferinţei
cerilor externe al României, Corne- teană, care s-au întrunit în cursul
liu Mânescu, la preşedinţia celei de-a actualei sesiuni, au ţâzul de acord
XXII-a sesiuni a Adunării Generale, sâ sprijine candidatura ministrului naţionale
MALTA PREŢUIRE A MUNCII terioară a O.N.U. stabileşte princi­ afacerilor externe al Republicii So­ de tuberculoză
După cum se ştie, o rezoluţie an­
cialiste România, în favoarea căreia
piul, potrivit căruia, funcţia de pre­
şedinte al Adunării Generale trebuie s-au pronunţat loalc ţările din aceas­
sâ revină, prin rotaţie, reprezentan­ tă regiune. In sala mică a Palatului Re­
publicii Socialiste România, s-au
deschis miercuri dimineaţa lu­
crările celei de-a IX-a confe­
rinţe naţionale de tuberculoză,
organizată de Uniunea Societăţi­
Omenie pentru omenie In Editura politică a apărut: lor de Ştiinţe Medical* din ţara
noastră.
La lucrări participă academi­
Holarîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului
Eram dc-o şchioapă chici l-am cu- pentru eâ părinţii mei înţelegeau cieni, profesori, cadre medicale
ivoscul oc nenea Milică Pîslaru. O- mai bine ca mine necazul lui nea Comunist Român de specialitate din întreaga ţară,
bi.şmiia să treacă zilnic pe la noi, Mitică. precum şi personalităţi medica­
pe la canion, sâ se răcorească cu Intr-lina din zilele anului 1952 cu privire Ia majorarea pensiilor. îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor şi le de peste hotare.
o bârdacă de apă clin finlînâ. l-am întîlnii in trenul cu care fă­ instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor Timp de trei zile se vor dez-
După ce îşi ci alea gura de cîleva ceam naveta la şcoală, la oraş. Proiectul de lege bate probleme privind măsurile
ori. sorbea cu alîm poftă apa, în- — Silit chemat la raion, băiete tehnice şi organizatorice ale eta­
cil îmi făcea şi mie poflă, fie că-mi — mi-a zis el. Vor sâ mă pună in privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei su­ pei acţiunilor de eradicare a tu­
ora sete. fio că nu. Pleca apoi drcpluri aşa cum se cuvine. Acum plimentare. berculozei. reabilitarea bolnavi­
trâgmdu-şi greoi piciorul de lemn poale că nu înţelegi bine mersul 52 pag. 1 leu lor de această afecţiune şi chi-
— amintire de pe urma războiului, evenimentelor Dai- ţine minte o mio-rezistenţa In tuberculoză.
li cunoşteam ilincrarml pe care a- vorbă de la mine: de eînd a venit (Agerpres)
vea să-l urmeze. pentru câ-1 intîl- la putere partidul comuniştilor, s-a
nisciii deseori pc peronul gării. instalat omenia în tară.
După ce îşi aduna provizia de După cursuri, l-am aşteptat pe
chişloace pe o zi. se întorcea din o bancă în parcul de lîngâ gară.
nou pc la noi, pc la canton, se a- — Nu ţi-am spus eu ? — mi .s-a CU TOATE FORŢELE LA SEMANAT!
şeza obosit pe banca de la finlînâ adresat cu tremur în glas. Ome­
şi-şi răsucea cu migală o ligară nie pentru omenie, asta e, să ştii,
grosolană cu hîrlie de ziar Dc obi­ Mi se va mări pensia. Şi-a şters
cei, cel Je-al doilea popas al lui discret o lacrimă şi şi-a aprins o
dura alila timp cit îşi fuma ţigara. ţigară. Unităţile agricole din raionul
Printre roloroalele de fum gros şi ...Anii au trecut. In 195P, aflîn- Noul proiect dc lege privind acordarea pensiilor este citit cu interes Sebeş deţin o pondere însemnată pe Timpul nu aşteaptă!
înecâcios îmi povestea amintiri du-mă din nou pe meleagurile na­ şi satisfacţie şi la Atelierele R.iM.R. din Simeria. regiune în ceea ce priveşte cultura
din război, ori de pe timpul cînd tale, l-am reînlîlnit pe nea Mitică griului şi a porumbului Acum, cînd
lucrase ca mecanic de drezină la Pîslaru. Muncea la cooperativa a- o recollâ se strînge iar alta se pre­ re, în aceste unităţi realizările la*re-
secţia de întreţinere a liniei ferate. găteşte, in majoritatea cooperative­ această cauză pe gospodărie trebuie
gricolă de producţie. Nu mai fuma collări şi însâmînţâri sini, cu mult însăminţale cu grîu încă 320 hectare.
Inlr-o zi l-am întrebat : ţigări răsucite cu liîrtie de ziar. „Mă simt mai tînără, lor agricole se munceşte intens si re­ sub prevederile graficului întocmit. Din cele relatate se desprinde ne­
-- Nu ţi-c frică nea Mitică sâ stai Mi-a întins tacticos o tabacheră zultatele nu intirzie să se arate. A- Aici se invocă motivul că nu e te­ cesitatea luării unor măsuri eficiente
singur în casa aia pustie de )a mar­ garnisită vîrf. mintim de pildă unităţi ca cele din ren pregătit in vederea insăminţări- astfel ca şi în raionul Sebeş însâmin-
ginea satului ? — la, ţîncule ! mai sănătoasă" Daia, Sebeş, Ohaba, Pianul de Jos, lor. Dar, în aceaslă situaţie, de cc nu (alul griului sâ se încheie înlr-un
Cîlnic etc unde lucrările pentru în-
— Ehei, piciule Bine ar fi ca în — Cum o mai duci, nea Mitică ? sâmînţatul griului şi recoltatul po­ se recoltează cu prioritate porumbul timp cit mai scurt. .. ,
asta sâ sica frica mea. Mi-e teamă — Bine, băiete, foarte bine. Ajut rumbului se desfăşoară în ritm sus­ de pe suprafeţele unde urmează a se Pentru aceasta trebuie impulsiona­
că mîine, poimîine o sâ mor de foa­ şi eu pe la sediul cooperativei, pe serviciului telefoane din Cugir. Al ţinut însâminţa grîu ? Considerăm că pen­ tă şi strîngerca recoltei de porumb,
Am aflai cu bucurie de noua lege
me Cu seceta asta nu prea o scot ■ ia atelierul de.tîmplărîc. Construim a pensiilor. Am avut pînă acum 187 treilea e funcţionar la Hunedoara, Pe ansamblul raionului însă, rezul­ tru aceasta trebuie sâ existe mai lucru care va da posibilitatea ca te­
la capăt. N-ajung banii, băiete. Din Ici pensie. După cile am citit din iar cel mai mic inginer la uzina din tatele nu sînt pe măsura cerinţelor şi multă preocupare pentiu buna orga­ renul sâ fie pregătit din vreme Este
ce primesc pentru invaliditate serios... Să nu uit sâ-ţi spun o Cugir Toţi mă ajută şi au grijă de .posibilităţilor existente aici. Astfel, nizare a muncii, sâ se iniţieze întra­ necesar sâ se ia măsuri cit mai ur­
nu-mi ajunge multă vreme. bucurie mare : luna trecută mi-au ziar se spune ca cea mai mică pen­ mine. Dar eu nu vreau sâ le fiu o pînă în ziua de 18 octombrie, porum­ jutorarea intre echipe şi brigăzi, ast­ gente întiucîl şi pe aceaslă linie în
De-alunci aveam grijă sâ-i pregă­ mărit pensia. O să încep să ago- sie va fi de 500 lei. In prevederile povară. Vreau sâ am banii mei, tre­ bul a fost recoltat de pe numai G 30!i fel ca terenul să fie eliberat şi pre­ unele cooperative agricole situaţia nu
noii legi se vede grija partidului .şi
tesc, pe lîngâ bârbaca eu apă. fie ■ nisesc bani, să-mi repar casa. Nu stalului pentru generaţia celor în burile mele. Ba încă eu sâ-i mai ajut. hectare din cele 11 000 hectare ocu­ gătit din vreme. satisface. Astfel, ta Ghirbom. porum­
un codru de mămăligă şterpelită fă­ vreau să fiu eu ultimul om din sat. vîrstâ, care au muncit ani în şir pen­ Vreau sâ trăiască altfel decit am pate cu această cultură. încetineala După cum se ştie, in următoarele bul a fost recoltai de pc numai 50
ră să mă vadă mama, fie o bucăţică Ştii, simt cîteodată ceva aici în trăit eu. cu oai e se lucrează la sti insul porum­ zile epoca optimă clc insămînţat se la sută din suprafaţă, iar la Draşov
de piine La Început m-a mustrat piept, ceva ce-mi aminteşte de ti­ tru un trai mai bun şi care au cres­ Multă bucurie s-a revărsat in ca­ bului a influenţat negativ şi lucrările încheie. Cu toate aceslea, la Cut nu s-au recollat abia 100 hectare din
pentru că, zicea el, „ai furat clin a- nereţe. îmi face impresia că mă cut copii. sele oamenilor în aceste zile. Voi (răi de insâminţare a griului. Aceaslă ac­ s-a însăminţat decit 55 la sulă din cele 240 hectare cultivate. O siluaţie
Am rămas văduvă clin 1940. Asu­
vutul lui tal’tu". Mai apoi s-a obiş­ reîntorc din nou la ea. anii bâtrîneţii in li nişte şi tihnă, fără ţiune a rămas să se mai execute pc suprafaţa destinată culturii griului, similară poale' fi întîlnilă şi la coo­
nuit cu furtişagurile' mele. Nu l-a pra mea a rămas greutatea creşterii griji. Mulţumesc din inimă partidului, încă 0.187 de hectare. Chiar de la iar la Răhău sâmînţa a fost încorpo­ perativele agricole dîn Gîrbova şi
şi educării celor patru copii.
Am
răbdat inima însă pînă ce nu m-a A. DA VID muncit mult. cai c se gîndeşte mereu la viaţa noas­ declanşarea campaniei de insămin- rată in sol pe 265 hectare din cele Cut. La Cut, de pildă, porum­
spus la maicâ-mea Mă aşteptam Copiii sînt mari acum. unii dintre tră. In bâlrineţile noastre lâri, în- cooperative agricole ca cele 400 hectare stabilite. Este inexplica­ bul recoltat nu poate fi trans­
bineînţeles la o ehelfânealâ zdra­ ci s-au căsătorit.. Toţi sini sănătoşi, din Ghirbom, Draşov. Cut, Girbova. bilă situaţia de la Râhău unde zilnic portat la timp din cîmp pen­
vănă, dar am scăpat fără urmări există un avans de 55 hectare teren tru câ una din remorci stă stri­
muncesc si trăiesc bine Cel mai mare MARI A ZAMONIŢA Pâuca. Râhău etc. viteza zilnică de
e căpitan în armată, O fată e şeful pensionară din Ilia lucru nu a fost respectată. Cu urniri- pregătit. Potrivit graficului, aici tre­ cată clar nimeni (lela S.M.T, Mier­
buia ca pînă acum sâ se însămîni.e- curea nu sc sesizează dc acest lucru.
ze 3f>0- hectare. Dar cum să se reali­ Aminteam mai sus câ la G.A S. I’e-
zeze acest Iucm dacă munca in cîmp Iceşti sînt brigăzi care au rămas mult
începe după ora opt sub pretext câ în urmă cu însăminţalul. Aceasta
în primele ore ale dimineţii c pica este lot .o consecinţă a ueclibcrârii
fi ic ? Dc asemenea, la Cui deşi cxis- din vreme a terenului. Pentru ur­
CONSUMURI LIMITĂ... NELIMITATE lă 5 semănători nu so însâmînleazâ gentarea însâminţârilor considerăm
câ aici trebuie urmat exemplul bri-
zilnic decît abia 15 Hectare. O mare
pai te din porumbul unde urmează
sâ se însâmînţeze gnu a fost recol­ bâzii de la Pepinieră, unde sub îndru­
marea tehnicianului Ana Spâtâeean şl
tai, iar cocenii s-au tăiat Rău este a şefului de br igadă de mecanizatori
introducerea fişei limită de consum însă câ aceştia nu sc transportă din Ştefan Viştion, tractorişti ca Lazar
Y Wm pentru materiale. Periodic s-au e- cimp şi astfel nu se pol executa a- Petru, Ioan Roman, Constantin Si-
râturi. Sub nivelul posibilităţilor so
mionicâ, Ioan Alîan, Petru Todescu
xerritat analize şi controale, pe fie­
w \fţfi însemnări privind realizarea care şantier, asupra modului cum lucrează la msămînţâri şi la G A S. şi Gheorghe Varcea, lucrează şi pe
timp de noapte la pregătirea tere­
Pelreşli. In cadrul brigăzilor clin Pe-
se îndeplineşte sarcina de reducere
treştî şi Cîlnic au mai rămas dc în-
nului. Drept urmare brigada se află
r m . «fll preţului de cost la T. R. C. H. a preţului de cost. Forma de anali­ sâmînlat suprafeţe însemnate Din pe sfirşite cu însâmînţatul griului.
ză a fost perfectată faţă dc alte pe­
WJ
rioade precedente, urmărindu-se a-
Am cuni pe fiecare obiectiv în parte
rosturile de deviz şi cele efective
pc elemenle dc (“hcll.uieli, alb pen­
NI* îm ' k 1 Avem la îndemînă bilanţul activi­ gospodărirea mijloacelor materiale tru lucrări de bază, cit şi pentru
f « 1 tăţii Trustului regional de construc­ şi băneşti duce nemijlocit la risi­ organizări de şantiere
î ţii. Pe toate fronturile, cu excepţia pă. l'nei astfel de exigenţe scăzu­
Ip g g£ Spre a se limita volumul cheltu­
) V jR j ŢI planului fizic, sînt consemnate rea­ te i-am plătit un tribul serios. în­ ielilor indirecte s-au introdus aşa-
lizări. Inclusiv la preţul de cost se văţămintele trase anul trecut, la ca­ mimitele planuri, care specifică na-
ui relevă o economie de peste un mi­ re s-a adăugat o hotărîre mai con­ lura cheltuielilor şi volumul bănesc
lion lei Deci o situaţie radical di­ secventă şi unanimă de a bara calea posibil de consumat Lunar şi tri-
ferită de ceea ce ni se oferea in a- pierderilor prin orice mijloace, ne-au meslrinl se analizează modul dc în­
ceeaşi perioadă a anului trecut. Cău­ călăuzit permanent în acţiunile pc cadrare în sumele prevăzute -
1 H tăm explicaţiile. Ni le dezvăluie în­ va re le-am întreprins în acest an". In sfirşit tranzitele de descărcare
suşi contabilul şef, tovarăşul Nico- Conscmnînd în continuare relata­ au fost organizate mai torespunză- I
3 ? tae Tunaru: „Experienţa anilor pre­ rea contabilului şef am făcut cunoş­ tor. iar gestiunile de materiale au
industrializare u cărnii cedenţi ne-a învăţat că lipsa unei e- tinţă cu măsurile „terapeutice" ad­ (ost centralizate. Prin ultima măsu­
din Haţeg. Foto : V. ONOIU xigenţe permanente, crescinde, in ministrate acestui important indica­ ră s-au închis porţile care înles­
tor al planului de stat. în primul neau degradările de materiale aflate
rînd şi-au făcut apariţia măsurile râspîndîte pc la punctele de lucru,
necesare creării unui climat optim s-a înlesnit putinţa efectuării unor
realizării ritmice a sarcinilor de pro­ controale eficace şî ieşirea materia­
ducţie: organizarea mai raţională a lelor numai pe baza bonurilor de
locurilor de muncă, distribuirea ju­ consum
dicioasă a forţelor de muncă pe o- Deci. iată un adevărat baraj de
biectivele aflate în construcţie, me­ măsuri, care a stăvilit în mare par­
canizarea intensivă a lucrărilor cu, te irosirea unor sume importanţe
volum mare de execuţie, prefabri- ce altădată grevaţi preţul dc cost.
carea unor elemente în scopul des­
Mirată şi în acelaşi timp speriatei. încă doi copii: Gheorghc şi Emilia scapă de o mare „povară". Mama Analizînd însă în amănunţime si­
Emilia Lup stă în faţa instanţei, Lup s-a ocupat de el şi de meditarea lui. făşurării pe scară mai largă a ac­ tuaţia se constată câ chiar în corpul
chemată să dea socoteală pentru După ani de căsnicie, Iustin Lup Astăzi Gheorghe Lup este elev în tivităţii de montaj, organizarea lu­ acestui barai se mai găsesc deocam­
faptele sale. Lucrul n-ar părea poa­ constată însă câ tea pe care .şi-o a- anul 111 al Şcolii profesionale din crului în 2 şi chiar 3 schimburi etc. dată canale prin care se irosesc încă
te nefiresc, dacă virsta inculpatei lesese de soţie nu corespundea „pre­ Simeria Toate au vizat aceeaşi ţintă: rea­ importante mijloace materiale Lar-
ar număra mai mult de 15 ani. In tenţiilor" sale. Intre timp îşi clădi­ Emilia a rămas sâ trăiască mai lizarea unei productivităţi ridicate, gheţea acestora a permis ca pînă a-
condiţiile create de statul nostru, se case, agonisise bani cu care şi-a departe zilele de calvar în casa pro­ o dinamică mereu ascendentă a în­
rare ocroteşte cu grijă deosebită pe cumpărat vile şi mobilă. Aşadar, priului său tată. La 27 mai 1966, A OARGA
copii, faptul este cu totul ieşit din scopul urmărit a fost atins. Şi iată cînd fata împlinea 15 ani, pe adre­ deplinirii sarcinilor valorice.
comun. că după muncă de ani de zile. Ca­ sa Catincăi Zdrâilâ a sosit o cita­ Acestor măsuri li s-a adăugat în­ Tehniciană Ana Spătăccan dc la G. A. S. Pelreşli verifică încă
Cine este Emilia Lup ? Cai e-i tinca a fost condusă pînă la poartă ţie, prin care mama — recăsătorită tărirea controlului preventiv, prin (Continuare în pag. a 3-a) o dată calitatea seminţei înainte ca aceasta sâ fie încorporată în sol.
slnt faptele ce. la această vîrstâ fra­ şi a plecat din Reia tot aşa cum — era invitată ca martoră în pro­
gedă. au adus-o în sala de dezba­ venise: cu hainele de pe ea şi cu cesul de „furt şi vagabondaj" al fi­
tere a instanţei ? Cine-i de fapt cel trei copii de mină. Gheorghc şi Emi­ icei sale Emilia. Trecem peste sim­
care — în locul Emiliei — ar tre­ lia râmîneau în casa tatălui, pe baza ţămintele femeii, care între tjmp Anchetă
bui sâ slea în banca acuzaţilor? unei înţelegeri semnată între mar­ — singură — a crescut trei copii şî
tori, potrivit căreia soţia trebuia să ADVERSARII DISCIPLINEI
Iată cîteva întrebări la care, în i-a pregătit pentru viată (Nicolae printre
mod îndreptăţit, cititorul acestor renunţe „de bună voie" la absolut tchim este sudor la Iaşi, Dumitru
rînduri aşteaptă răspuns, cu atît este lăcătuş mecanic la Brad, iar
mai mult, cu cit trăsăturile exteri­ Marin învăţătoare la Pesleana) si De la primele litere caligrafiate Acestor condiţii, şi am enume­ rezultate bune la învăţăturii. Tn pornit cu dreptul". Răsfoind cata­
oare, comportarea şî felul de a fi nu încercăm' sâ redăm disperarea cu emoţie, pînă la intrarea efec­ rat numai o mică parte din ele, şcoală în familie, în viaţa de so­ loagele unor clase de la şcolile vi­
al Emiliei nu trădează cu nimic e- ATITUDINI mamei care era invitată la tribunal tivă in producţie, tinerilor care elevii trebuie să le răspundă'prin- cietate. aceşti tineri aduc cinste zitate, constatăm câ mulţi elevi
xistenţa unor aptitudini dăunătoare să depună mărturie la procesul in învaţă în şcoli ii se asigură cele tr-o temeinică pregătire profesio­ calităţii de elev, printr-o compor­ „au păşit cu dreptul" — în rubri­
societăţii. care inculpat nu era altcineva de- mai bune condiţii, cele mai largi tare plină de politeţe, decdnţâ şi
rît cea căreia ii dăduse viaţă din nală. printr-un puternic exemplu cile de note sînt înscrise multe
Povestea Emiliei Lup am afla­ tot ce agonisise în cea de-a doua viaţa ei.. posibilităţi de afirmare. Prin gri­ de comportare şi conduită şcola­ respect. Profesorii, părinţii, locui­
t-o în cursul dezbaterilor şi am pu­ căsnicie, iar soţul îşi asuma obliga­ ja partidului şi statului nostru, e- torii oraşului privesc cu mîndrie cifre de 10, 9, 8. Sînt însă şi
tea spune că începe chiar înainte ţia creşterii şi educării celor doi co­ Sînt clipe cînd peste sala de dez­ levilor li se acordă şcolarizare ră. Se achită ei întru totul de a- la aceşlî tineri, le apreciază stră­ „stingaci", care ţin să-şi facă
ca ea să se fi născut. Şi cum expre­ bateri domneşte o linişte totală. Din gratuită, în localuri noi, moderne ceastă îndatorire, răspund grijii daniile, văd In ei garanţia că simţită prezenţa. După cîte­
sia ar putea fi socotită paradoxală, pii. Iustin Lup şi-a găsit repede o altă locul rezervat acuzaţilor, o fată sub­ schimbului de mîine i se pot în­ va sâptămîni de şcoală, cu
ţirică şi înaltă
priveşte .temătoare
ne grăbim să depănâm firul unei consoartă, şi-n felul acesta grija şi parcă mirată la oamenii care al­ credinţa cu nădejde realizările
vieţi, aşa cum este ea consemnată creşterii şi educării lui Gheorghe şi cătuiesc completul de judecată; le­ noastre. un bogat palmares de note
în dosarul nr. 812, aflat la Tribuna­ a Emiliei, i-a revenit unei străine. giuitorii o pl ivesc la rîndul lor pe Există însă şi o altă categorie dc 4 şi 3 s-au ales elevii Bocan
lul popular al raionului Haţeg. de elevi, mai restrînsâ ca număr, C.raţiela, Canga Ioan. Rotaru lu-
Om închis, avar, certat cu legile ca. In acest dialog mut. care nu du­
..Originară dintr-un sat moldo­ statului, stâpînul casei s-a înstrăi­ rează dccît cîteva clipe, nu se aude care nu privesc cu toată seriozita­ liana de la Liceul nr. 1 Hunedoa­
vean, Catinca lehim — minată de nat treptat de propriii săi copii. In nimic pentru că lacrimile ce alune­ tea normele vieţii şcolare şi ex- ra, Mariş S. Ioan de la Şcoala pro­
ororile războiului — a apucat drumul casa lui Iustin Lup trona o lege că pe obrajii palizi ai inculpatei şi spaţioase. Manualele după care deosebite pe care societatea noas­ traşcolare, le încalcă, comit aba­ fesională de mecanici agricoli din
peregrinării prin ţară. De pe front nescrisă în vreo legislaţie: bătaia. nu fac nici uit zgomot învaţă timp de 11 sau 12 ani sînt. tră le-o acordă? teri. Asupra cîtorva aspecte de n-
îi sosise vestea căderii soţului. Cu După plecarea mamei şi a celor Actul de acuzare redă fiecare a- de asemenea, gratuite. Profesori In urma vizitei făcute în cîteva cest gen ne vom opri în materia­ Alba lulia şî Pop Gheorghe, Fio-
doi copii de mină — Nicolae .şi Du­ trei fraţi, care induraseră mai mânuiit Emilia Lup a p^râsjt casa cu o înălţă pregătire şi îndelun­ unităţi şcolare din oraşele Hune­ lul de faţă rescu Florin, Haţegan Monîca,
mitru — şi cu Maria în braţe, Ca­ mult decît s-ar putea spune sau tatălui plecînd la Tuştcn, la Sime­ gată experienţă la catedră trans­ doara şi Alba lulia, am constatat Mircea Valentina de la Liceul
tinca a primit pînă la urmă găzdu­ crede, Gheorghe Lup, fiind mai ma­ ria. Orâştie sau în alte părţi. La 21 mit elevilor un bogat volum de câ întrebărilor de mai sus li se
ire în casa lui Iustin Lup din Reia, re, a simţit din plin amărăciunea şi mai a.c. a intrat in casa unei cunoş­ poale răspunde afirmativ. Pă­ „Horîa, Cloşca şi Ci işan".
care s-a oferit sâ ţină şi locul ce­ suferinţele acestei „legi*'. Salvarea tinţe. de unde a sustras haine ca sâ cunoştinţe In familii şi internate trunşi de importanţa muncii lor, „Cu stîngul“
lui căzut pe front. Străină, singu­ a constat în faptul că, aflată la Ha­ se îmbrace Fără nici o ezitare E- este asigurat un regim de viaţă de conştiinţa necesităţii pregătirii T. ISTRATE
ră şi In plus cu trei copii, Catinca ţeg, mama sa şi-a luat inima în corespunzător cerinţelor vieţii temeinice, marea majoritate a e- Cînd o treabă a fost bine înce­
a văzut' în gestul acestui om singu­ dinţi şi, intr-o bună zi, i-a bătut PETRE FARCAŞU şcolare. levilor studiază sîrguincios, obţin pută, se spune, de obicei, «am (Continuare in pag, a 2-a>
ra sa salvare. Aşa s-a întemeiat fa­ lui Iustin la poartă, cerîndu-i sâ-1
milia din care aveau să se nască dea copilul. 1 l-a dat, socotind câ (Ccnfin'in^e in vaţj. a 2-a)