Page 89 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 89
'PAGINA A VA
DRUMUL SOCIALISMULUI 3675
CENTRII DE GIEUTATE SCUT DE NĂDEJDE AL PATRIEI SOCIALISTE
Se împlinesc astăzi 22 de ani de
AL MUNCII — ABATAJELE cînd, umăr la umăr cu trupele so frontului antihitlerist. După calcule
noastră
a
încă incomplete, ţara
cheltuit pentru nevoile
războiului
vietice, armata română a zdrobit şi
alungat de pe pămîntul patriei ul dus împotriva fascismului peste un
timele rezistente hitleriste şi hortis- miliard de dolari (valuta 1938), ceea
Adunarea generali de dare de lonarea direcţiilor activităţii de vii bunelui şi a lucrărilor miniere. Prin te. Eliberarea întregului teritoriu al ce este echivalent cu bugetul pe pa
seamă şi alegeri a constituit pentru tor. In anii ce vin, colectivului sec tre deficienţele mai mari s-au e- ţârii de sub jugul cotropitor al fas tru ani al statului român, luînd ca
comuniştii din organizaţia de baza torului, ca Şi tuturor minerilor ex cismului a devenit o sărbătoare ce bază anul financiar 1937-1938.
nr. 5 A de la mina Lupeni un pri ploatării le revin sarcini de mare numerat absenţele nemotivate, nu face parte din cele mai scumpe tra Exprimîndu-şi o vie recunoştinţă
lej de a face bilanţul unor succese răspundere. Chezăşia realizării aces mărul cărora a ajuns la 25 pe diţii ale poporului- nostru. faţă de m ilitarii armatei romăne
deosebit de bogate în înfăptuirea tora o constituie ridicarea pe o schimb, cele 8 non tone cărbune pier Sărbătorită în fiecare an la 25 care au luptat eroic împotriva fas
sarcinilor ce revin colectivului de treaptă superioară a muncii de dute de sector din câiiZa neSlege- octombrie, £iua Forţelor Armate ale cismului, poporul nostru păstrează
mineri în sporirea producţiei dc căr partid. rii şistului vizibil.- Aceste neajun Republicii Socialiste România evocă veşnic în memorie şi venerează jert
bune cocsificabil. Care sînt cerinţele concrete la care suri denotă că munca politico-edu- o pagină din măreaţa cronică a fele celor căzuţi pentru libertatea,
Membrii acestei organizaţii, ca de calivă desfăşurată de organizaţia de luptelor duse de poporul român pen independenţa şi fericirea patriei.
altfel toţi comuniştii sectorului V baza, precum si dc grupa sindicală tru independenţă, libertate şi feri Anii construcţiei socialiste au a-
— sector care .şi-a făcut o adevărată şi organizaţia U.T.C. nu răspunde cire. Eroismul, vitejia si abnegaţia dus profunde transformări şi în ca
tradiţie din a fi fruntaş — s-au pre încă .exigenţelor actuale. De aceea, de care a dat dovadă armata româ drul armatei romaneşti. Prin grija
zentat !a adunarea generală de a- întărirea muncii politice, a propa nă în timpul insurecţiei armate din partidului şi statului nostru, s-a fă
legeri cu o depăşire de plan de ă- Ad'.tnări de gandei de partid, a muncii culturale august 1944, cit şi maţ tîrZiu, de-a urit o armată de tip nou, continua
proape 25.000 tone de cărbune, cu trebuie să devină preocuparea de lungul gldrioaselor victorii repurta toare a bogatelor tradiţii de luptă
o productivitate a muncii cc întrece prim ordin pentru noul birou. Co te asupra duşmanului, de la Mureş ale poporului român.
cu 200 kg pe post pe cea planificată, muniştii au cerut biroului sâ rmite pină in Ungaria şi Cehoslovacia, Foi*ţel8 Armate ale Republicii So
cu zeci de mii de lei economii la dări de seamă centrul de greutate al muncii de sînt apreciate cu dragoste neţărmu cialiste România, îndeplinindu-şi cu
preţul de cost. partid în abataje, în brigăzi, sâ pună rită de către întreg poporul român. cinste misiunea de a apăra cuceri
Acest bilanţ reflectă munca plină mai mult accent pe munca cu omul. înflăcărată de un fierbinte patrio rile întregului nostru popor, sin*
dc entuziasm şi însufleţire a mine tism, pe parcursul celor peste 1.000 astăzi in pas cu cele mai noi schim
rilor şi mai ales a celor din brigă şi alegeri Minerul Nicolae Macavei şi alţii au de kilometri străbătuţi pas cu pas bări în domeniul armamentului şi
zile conduse de comuniştii Petre criticat obiceiul tehnicianului Gheor pe haita Europei, în luptă neconte tehnicii, cu noile probleme ridicatâ
Constantin, Sabin Ghioancă, Ale ghe Crtnu, al maiştrilor Nan Tră- nită cu inamicul, armata romană de ştiinţa şi arta militară con
xandru Olteanu, loan Chertes, Ale ian şi loan Ciobotaru de a brusca şi-a acoperit drapelele cu o glorie temporană. Armata noastră este
xandru Simon, hotărîren lor unani subalternii şî*a dovedi lipsă de res nepieritoare. complet motorizată, înzestrată cu
mă de a fi în pas cu sarcinile ce îri organizaţiile Minunate fapte de eroism încunu cele mai noi tipuri de tancuri, cu
le-a stabilit Congresul nl ÎX-lea al pect faţă de tovarăşii lor de mun nează luptele duse pentru nimicirea rachete, cu avioane supersonice şi
P.C.R. industriei carbonifere. Bilan că. şi alUpgarea hitleriştilor din cele nave moderne.
ţul succeselor sintetizează, de ase Iată doar câteva din obiectivele peste 3.830 de localităţi* eliberate, M ilitarii şi ofiţerii îşi îmbogăţesc
menea, activitatea multilaterală şi de partid muncii de viitor, cuprinse în planul dintre care 53 de oraşe. Trupele ro necontenit cunoştinţele politice, teh
competentă a organizaţiei de partid mâne, cu un efectiv de peste 360.000 nice şi de luptă, îşi perfecţionează
în mobilizarea colectivului In valo de măsuri adoptat în adunare, care de miliţari, au provocat grele pier măiestria în arta organizării, condu-
rificarea largă a rezervelor interne, realizate, vor asigura întărirea con deri inamicului in oameni, tehnică cerii si desfăşurării luptei în raport
promovarea cu curaj a tehnicii noi tinuu a activităţii organizaţiei de de luptă şi materiale. Pentru vred cu condiţiile, şi cerinţele războiului
şi organizarea superioară a produc bază, a puterii dc mobilizare a co nicele lor fapte de arme, peste 300.000 modern. Unităţile sînt temeinic pre
ţiei. trebuie sâ răspundă organizaţia de de ostaşi români au fost decoraţi gătite, gata să ducă acţiuni de luptă
Comuniştii au relevat cu satisfac bază, in frunte cu noul birou, pe' muniştilor, obţinerea de noi succese cu ordine şi medalii româneşti, so indiferent de vreme, pe orice teren,
ţie că în viaţa colectivului nu a e- lirţia întăririi rolului ei de condu în sporirea producţiei de cărbune vietice şi cehoslovace. ziua sau noaptea, folosind cu pri
xistat nici o latură în care organi cător politic al colectivului ? lată o de către minerii sectorului. \ Lă chemarea Partidului Comunist cepere mijloacele de luptă moderne.
zaţia de bază să nu fi fost prezentă problemă de importanţă hotăritoa- In fotografie: Pregătirea unei rachete pentru lansare în timpul Român, ţara noastră şi-a pus între Poporul român este mîndru de
cu autoritate şi competenţă, impri- re la care ş-au referit comuniştii itfN nunfck gul său potenţial economic, uman armata sa nouă, puternieâ, bine in
mînd întregului colectiv un ritm de cu prilejul adunării de dare de sea unui exerciţiu tactic. şi militai- în slujba cauzei drepte a struită. devotată cu trup şî suflet
muncă susţinut, elan şi spirit de ini mă şi alegeri. Tovarăşii loan Cîr- i războiului antihitlerist. Răspunzând patriei şi partidului — adevărat scut
ţiativă în valorificarea rezervelor jan. Sabin Hăncilă, Nicolae Kăuţ şi apelului „Totul pentru front, totul de nădejde al cuceririlor revoluţio
interne. Organizaţia de bază a ana alţii, s-au ocupat ile sarcinile orga pentru victorie", oamenii muncii de nare, al independenţei şi suverani
lizat în adunări generale stadiul nizaţiei de partid în ceea ce pri la oraşe şi sate, muncitori, ţărani, tăţii noastre naţionale.
veşte Întărirea continuă a rînduri-
realizării sarcinilor de plan şi a an lor sole prin primirea de noi mem A p r © v îz © n a r e a meseriaşi, intelectuali, întregul po Cu prilejul sărbătoririi Zilei For
gajamentelor de întrecere, condiţii por invingînd greutăţile de tot fe ţelor Armate din Republica Socia
le tehnico-materiale de care dispun bri. De la alegerile precedente or lul, au sprijinit cu hotărîre lupta listă România, oamenii muncii din
brigăzile pentru n-şi realiza ritmic ganizaţia de bază şi-a întărit rîndu- armatei române pe frontul antihitle regiunea noastră,- alături de între
sarcinile, au urmărit cu exigenţă riIo cu 18 membri. Acehsta nu re rist, contribuind la succesele obţi gul popor, aduc un fierbinte oma
respectarea disciplinei, a normelor flectă însă posibilităţile existente, de larg consum nute în acest război eliberator. giu tuturor militarilor, urîndu-le rol
protecţie şi securitate a muncii. Din punct de vedere econpmic,
De asemenea, s-a desfăşurat o mun nu răspunde cerinţelor. De accca, România a adus o contribuţie dc succese în munca nobilă de slujire
că politică susţinută, prin comuniştii mai sînt brigăzi ca cele conduse de mare însemnătate la susţinerea şi apărare a patriei.
repartizaţi la locurile de producţie, lean Tibil. Victor Bugnariu ş.a. în Fiecare cetăţean este voile dc eonsiţm ale ficarea legumelor si unele oraşe sc ducea
pentru a se asigura ca întregul co caro rru lucrează membri de partid. preocupat în aceste zile populaţiei. Tn plus Co fructelor să facă totul ca lipsă dc astfel de pro T
lectiv al schimbului sâ participe în să întîmpine anotim mitetul executiv al Sfa pină la data dc 15 no duse.
front comun, cu elan şi spirit crea Tovarăşii Gheorghe Crinii, Sabin pul friguros. Treburi tului popular regional a iembrie localităţile supu S-a prevăzut ca pină Şedinţă festivă consacrată
tor, la înfăptuirea sarcinilor de plan Ghioancă, Nicolae Răspopa, loan sînt destul de mul solicitat conducerii Mi se izolării să fie asigura la data de 15 noiembrie
în mod ritmic şi la toţi indicatorii. Ciobotaru, au scos în evidenţă de te. Bunul gospodar vrea nisterului Comerţului In te cu stocurile de măr magazinele periferice să
fie aprovizionate cu tot
Dar spiritul critic al comuniştilor să aibă în cămară de terior unele suplimentări furi necesare. cc trebuie. Dacă vizitezi sărbătoririi „Zilei Naţiunilor Unite'*
şi-a găsit şi mai mult expresia in ficienţele existente în ceea ce pri toate, sâ-si asigure îmbră la mărfurile ncalimen- O sarcină importantă
punerea in lumină a laturilor ne veşte respectarea disciplinei, a cămintea adecvată, să larc, în legătură cu aprovizio insă magazinele din Va
dispună dc cantităţi su
gative ale muncii de partid, în ja N.T.S., îmbunătăţirea calităţii căr- Penlru aprovizionarea narea de iarnă , revine lea .Ţiului, ca să dăm un In ziLia de 24 octombrie se săr xecutiv al Asociaţiei pentru Naţiu
ficiente de lemne de foc. populaţiei pe perioada I. R. Combustibilul caic singur exemplu, constaţi
La rîndul lor conduceri ele toămnâ — iarnă cu are datoria să asigure că aprovizionarea cu' bătoreşte. în fiecare ân. Ziua Naţi nile Unite, a vorbit despre geneza
le organizaţiilor comer legume şi frilcle s-a sta cetăţenilor cantităţi spo mărfuri lasă de dorit. unilor Unite, consemnîndu-se astfel şi obiectivele principale ale Orga
ciale se străduiesc să n- bilit necesarul de fond rite de lemne dc foc. Nici aprovizionarea cu momentul oficial al creării, in 1945, nizaţiei Naţiunilor Unite, despre im
portanţa acestui larg for de exami
Sesizări cu adresă sigure la timp şi în can de marfă obţinîndu-se reflectă grija cc există lemne de foc nu este a- ţara noastră această aniversare a care de la 51 de membri în 1945 nu
a Organizaţiei Naţiunilor Unite. In
Toate aceslc
măsuri
nare a problemelor internaţionale,
repari5' ii corespunzătoa
tităţi sporite aceste ce
siguralâ pe deplin. Pla
fost marcată printr-o şedinţă festi
rinţe ale cumpărătorilor.
In acest scop au fost sta re. As iei, la cartofi dc pentru aprovizionarea nul dc aprovizionare pe vă organizată luni la amiază, la mără în prezent 121, despre acţiu
populaţiei în vederea se
toamnă cxisiă un plan
9 luni al I. R. „Combus
bilite o seric dc măsuri de 22 200 tone, la varză- zonului rece. Se constată tibilul" a fost îndeplinit Casa de cultură a Institutului român nile întreprinse de ţara noastră pen
pentru relaţiile cui turale cu străi
tru îmbunătăţirea climatului de co
doar în proporţie de 85
Lampa. însă pe lingă locuinţa mea fără a despre care vom vorbi 4.050 tone, la ceapă us însă că, în ducerea la în , la sulă, respectiv o râ- nătatea. de către Asociaţia pentru laborare dintre popoare, despre pro
în rinei uri le ce urmează.
cată 2.200 tone. la rădă-
deplinire a planului sta
binevoi să oprească, deşi posedam
numărul dc comandă 850. Consumatorii voi- găsi uinoiAse 1 800 tone. iar In bilit, sini. încă unele ră- inînere în urmă de 15.700 Naţiunile Unite din Republica So punerile si Iniţiativele avansate de
,.;cu petrol a ajuns de mult o ple Nemulţumit, împreună cu alţi trei mul Ic din produsele pe fructe 2.906 tone. O par mîncii în urină. Dc pe lonc lemne deToc, îâr la cialistă România. reprezentanţii României în diferitele
că de muzeu pentru locuitorii comu tovarăşi, am cerut explicaţii tov. care le doresc datorilă te însemnată din acest reţeaua comercială lipr cărbuni în proporţie de Şedinţa festivă a fost deschisă de organisme ale O.N.U.
nei Teiuş. Dar de un timp încoace Ţirlea, şeful depozitului, dar am ră faptului că sarcina de fond dc marfă (50 Ia suy sesc unele sortimente de 92 la sulă. Tovarăşul Bn- Virgil Cândea. director ştiinţific al După şedinţa festivă, Asociaţia
amenii au început să sc foloseas- mas tot fără butelie, cu toate că desfacere a comerţului tă) sc realizează din pre confecţii şi încălţăminte, nu Emoric, directorul f. Asociaţiei de drept internaţional şi pentru Naţiunile Unite din Repu
tâ din nou de luminări şi petrol peste noi trecuse rînduî de mult. socialist, in trimestrul luările din regiune, lată sobe, bilrlărie etc. Iu R. „Combustibilul" spu relaţii internaţionale, blica Socialistă România a oferit un
pentru iluminat. Motivul ? Tensiu Favoritismele şi „excepţiile" în dis IV a.c., prezintă o creş de ce comitetele executi timp cc s-au dat indica nea că neîndeplinirea Ptof. unîv. dr. docent Mi ha i I Ghel- cocteil.
nea curentului este atît de slabă în- tribuirea buteliilor sînt o practică tere faţă de trimestrul ve ale .sfaturilor popu ţii precise de preluare a planului dc aproviziona megeanu. membru al Comitetului e- (Agerpresf
ît nu poţi desluşi nici măcar lite nesănătoasă şi cerem celor în drept 111. cu 15,6 lă stila. Re lare raionale şi orăşe legumelor şi fructelor, re cu lemne dc foc se
rele cărţii. Vitregiţi sînt măi ales să ia măsuri corespunzătoare. zulta că faţă de aceeaşi neşti au datoria sâ spri sînt mujic cazuri cînd în dalorcşlc restanţelor din
ei ce locuiesc pe străzile : Hoi ia, perioadă a anului trecut jine rea liză rea inlegtalâ cooperai ivele agricole de parlea întreprinderilor
Roşiori, Cloşca etc., care rumîn fără IONIŢÂ l4 S L \U vor fi date in ‘ consum şi la timp n recoltării şi producţie stau ncridiea- forestiere. Cu prilejul vizitei delegaţiei
curent aproape seară de seară. Iii mi iui lor cantităţi mult mai mari preluării produselor. tc, deşi ele nu fost recol- Irită deci că încă nu
Rămaşi fără curent, sau cu len- st iv G. F.i iest Li hr. 6, Hunedoara de mărfuri in sectoarele S-a stabilit de aseme la(e, importante canti este pus lotul la punct
'iunea mult prea scăzută, oamenii alimentai-, textil, încălţă nea. ea paralel eu preo tăţi. dc produse. Aşa s-a pentru aprovizionarea economice marocane
chit nemulţumiţi că nu se pot folosi minte ele. Pină acum a cuparea pentru realiza înlîmplat Ih copcralivelc rlin abundenţă a cetăţe
r 5 televizoare, aparate de radio etc. Satul... fost âsiguralt necesarul rea fondului de marfă, de producţie din Apold nilor. In vederea unei a-
Deşi pare paradoxal, dar nu cu mult integral la mâşini dc destinai aprovizionării şi Miercurea unde mari provîzionări cît mâi bu Intre 18 şi 22 octombrie, o dele De asemenea, şeful delegaţiei ma
timp în urmă s-au efectuat lucrări .. Plopi din comuna Bretea Strei a spălat, geamuri şi alte populaţiei, comitetele e- cantităţi de varză şi ne este necesar să se gaţie economică a Regatului Maro rocane s-a întîlnit' cu V. Gliga, ad
le. In general, fondul dc
co
xepitive, organele
de reparaţii capitale pe tot tuascul ! fost electrificat pi in contribuţia vo marfă existent în sec merţului de stat şi coo ceapă „au aşteptat" be depună mai multe efor cului, condusă de domnul Ahmed junct al ministrului afacerilor ex
Oricum. T.REU. rămine dator cu\ luntară a cetăţenilor. Evenimentul toarele alimentar şi nca- neficiarii mai bine de o turi. Taibi Benhima, ministru, directorul terne.
peratist şl întreprinderea
un răspuns, concretizat în... curent a fost sărbătorit cu mare alai. Dar limcnlar va satisface ne regională pentru valori lună. Tn acest timp, in Cabinetului Regal, a vizitat Repu Aceste vizite şi întilniri au p8rmi
ontinuu si tensiune normală. ce folos, că oamenii nu se pot bucu VASILE KlEGRU blica Socialistă România. părţilor sâ constate cA există largi
ra în tihnă de această realizare. Din Tn timpul şederii în România, şe posibilităţi de dezvoltare a relaţii
VASJLE STKEMŢAN cauza lucrărilor de slabă calitate, ful delegaţiei marocane şi membrii lor economice între cele două ţâr.’.
corespondent pe reţea au loc dese întreruperi de acestei delegaţii s-au întîlnit cu Gh. România puţind sâ exporte în Ma
curent şi se încalcă unele reguli ale 16,30 Lectură in foileton pentru Ziun Forţelor Armale ale Repu Cioară, ministrul comerţului exte roc diverse mărfuri şi în special ma
Trei... N T S. care pot da naştere la acci 25 1 merii âscullâldri ; 17,40 Memo blicii Socialiste România ; 19,30 rior, cu reprezentanţi ai întreprin şini şi echipamente industriale, ia
derilor româneşti dc comerţ exte
Marocul putînd sâ livreze României
dente.
ria pămînlului românesc : Tezaur
Divertisment muzical cu formaţia
Secţia reţele Haţeg nu-si recunoaş dacic : 18;03 In jurul globului ; Va Ion ţi u Grigorescu ; 19.45 Tcle- rior, cu reprezentanţi ai altor mi diverse mărfuri în special fosfaţi.
...săptâmîni au trecut de cînd nu te vino. Poate că I.REH. Deva este 18.40 Dialog eu ascultătorii : 20,00 croniea economică ; 20,00 Seară nistere economice şi au vizitat o Cele două părţi au convenit s.t
mă pot folosi de aragaz din lipsă mai autocritică. Râdiogăzetâ dc seară ; 21.05 Edi dc teatru : „Vară şi fum" de Te- serie de uzine şi fabrici din diverse încheie într-un termen apropiat un
ne butelie. Prevăzător am fost. Po OCTOMBRIE 1966 ţie radiofonică Gcorgc Cosbuc ; nessee Williams ; 22,45 Telejurna sectoar e industriale printre care: acord comercial şl să pună, de ase
trivit regulii stabilite, am ridicat şi 22,35 Orchestra Cată vel 1 i — muzi lul de noapte ; 22,55 Buletinul Combinatul petro-chimic Brazi, U- menea, bazele unei cooperări eco-
p i Lin bon dc ordine pentru schim Stafia... că uşoară ; meteorologic. z.ina de tractoare Braşov, Uzina de nomice şl tehnice, în diverse dome
barea buteliei. Atunci mi s-a promis PROGRAMUL H : 8,15 Cinlrcc utilaj petrolier „1 Mai" Ploieşti, U- nii. între Republica Socialistă Româ
a în maximum 2-3 zile vă veni ma- ...C.F.R. Slmeria devine în fiecare sportive ; 9.44 Fantezii de estradă; zinele „23 August" Bucureşti. nia şi Regatul Marocului.
• ina la adresa indicată, pentru dimineaţă un adevărat furnicar de Radio 11.20 Piese instrumentale ; 12,10
v-jhimbul buteliei. Maşina a trecut oameni. Mai multe sute de călători Muzică populară : 13,30 Muzică
se îndreaptă spre Hunedoara. Cele uşoară ; 14,30 Concert de prînz ;
9 vagoane puse la dispoziţie sînt PROGRAMUL I : 5,40 Program 16,00 Recital ile operă — Elena RENTRI) 24 ORE Plecarea delegaţiei guvernamentale române
însă insuficiente pentru mulţimea muzical de dimineaţă; 6,15 Actua Cernei ; 16.30 Melodii... melodii ;
de oameni ce dau buzna să ocupe litatea agrară ; 6,45 Şahii voios de 17.40 Limba noastră ; 19.03 Actua Vreme neslabilâ cu cerul varia1 la cea de-a 14-a sesiune
un loc. Din lipsă de spaţiu, mulţi pionier ; 8,00 Sumarul presei ; litatea muzicală ; 19,30 Noapte bîi mai mult noi os. Vor cădea n-
călătoresc pe scări expunîndu-se ac 8.30 La microfon, melodid prefe bună, copii : ,,Povestea peşti lor eu verse de ploaie Vini moderni din
cidentelor. Nemulţumirile îndreptă rată ; 10,15 Melodii populare in văl ; 20,30 Gâudeamus ; 22,30 Mo sud-vcsl şi vest Temperatura sta a Conferinţei generale ILN.E.S.C.O.
ţite ale navetiştilor ar putea fi les terpretate )a diferite instrumente; ment poetic ; 24,00 în liniştea nop ţionară; ziua va fi cuprinsă între
M si 18 grade iar noaptea între
ne înlăturate dacă s-ar mat adău 12,07 Recomandări din program ; ţii ; 4 şi o grade.
ga încă 3-4 vagoane la tremil de 12.30 Cinlece dc Mircen Neagu ; tu % Astăzi încep Un Paris lucrările ce România pe lîngâ U.N.E.SC.O., iar
Hunedoara. Ce părere are condu 15,00 Ciută orchestră dc muzică tei de-a 14-a sesiuni a Conferinţei ca membri supleanţi: prof. dr. Tu-
cerea staţiei C.K.R. Simerîn ? populară „Dunărea1* din Oltenia; Televiziune PENTRU UKMATOARFt.P generale U.N.K.S.C.O. dor Popescu, dr. Claudiu lonescu-
2 21 fc Delegaţia guvernamentală română, Bujor, directorul Secretariatului Co
care participă la lucrările actualei misiei naţionale române pentru
18,00 Pentru cei mici; 18.50 Pu- Vreme neslabilâ favorabilă plo sesiuni, este condusă de acad. An
blieilate ; 18,58 Ora exactă : 19.00 ilor locale; temperatura :n uşoa drei Oţetea, preşedintele Comisiei U.N.E.SC.O.. Ion lacobescu, mem
întrepri eferea regională Telejurnalul dc seară ; 10,10 Dc ră scădere. naţionale romane pentru U.N E.SC.O. bru âl Delegaţiei permanente a Re
publicii Socialiste România pe lîn
Din delegaţie fac parte ca membri gâ U N.ESC.O., şi Ion Anghel, con
titulari: prof. dr. llie Diculeseu, vi
de electricitate Hune"1' '*8 cepreşedinte al Consiliului naţional silier juridic în Ministerul Afaceri
a -D e eva
lor Externe. Delegaţia, care a ple
ANGAJEAZĂ: al Cercetării ştiinţifice şi vicepre cat la 23 octombrie spre Paris, este
şedinte nl Comisiei naţionale roma însoţită de consilieri şi experţi.
— econom işti; F A B R I C A . D E S T I C L Ă R I E ne pentru U.N.E.S.C.O., prof. dr. La această sesiune a Conferinţei
— m erceologi ; Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al generale U.N.E.S C;0., în cadrul că
— revizori tehnici auto ; Comitetului de Stat pentru Cultură reia se va sărbători a £X-a aniver
— electricieni ; şi Artă şî secretai- general al Comi sare a înfiinţării organizaţiei, Se vor
siei naţionale române pentru examina şî aproba proiectul progra
— m uncitori necalificaţi (bărbaţi). U.N.E.SC.O. Constantin Oancen, di mului şi bugetului U.N.E.SC.O. pc
Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul rector al Direcţiei relaţiilor cultu anii 1967-1968, precum şi o serie de
rale din Ministerul Afacerilor Ex propuneri importante privind coo-
personal şi invăţamiht, telefon 1950.
terne. Valentin Lipatti. delegat per perareâ internaţională în domeniile
manent al Republicii Socialiste educaţiei, ştiinţei şi culturii.
«AIONUI ă-'AGET
REGIUNEA 6 ANAT
întreprinderea pentru contractarea şi Industrializarea lapte f)nin in î<■ ă m ltn
lui Slmeria angajează de urgenţă:
— mecanic şef; PRODUCE ufl BOGAT SORTIMENT 0E Oraşul Sebeş şi-a primit Silvia Nlcula, Cornelia şi Aurel
— şef serviciu contabilitate; • tTULARIE DE MENAJ oaspc(i ele la Alba lulia. Air.l Angliei. Zamfira Ţinea, Paras-
s-a otqani'iat, ia iniţiativa cn-
— revizor contabil; r seevicn oi masa mitelcirtt taionale U.T.C. din chiva U07doc. Ana Voina, A uri
ta Opicant dansurile flăcăilor,
— şef secţie transporturi auto; Sebeş şi Alba lulia. in colabo „suita dc pc Mureş", jocul
— şef serviciu desfacere; rare cu casele raionale dc cui- populat qeiman din Dobirca au
• PAHARE DIFERITE /ord şi consiliile locale ale sin losi răsplătite cu vil aplauze.
— m erceolog aprovizionare; dicalelor, o duminică cullural- Poemul dramatic „ Veghea" al
» m PENTRU aORl
— m erceolog desfacere; sporllvâ. lui-AL Vlahută, interpretat dc
Dimineaţa a losi rc-zcivatâ în
O iCgUMEBE Şl
— jurisconsult. • BIBELOURI trecerilor sportive — volei şi Cornel Şfrhu, programul brigă
la
zii artistice de agil atic dc
Condiţii: studii şi stagiu conform anexei IV din H.C.M. nr. handbal, băieţi, fete După-a- IP. Sebeş, melodiile dc muzică
din
dc cultură
mia-io, casa
1053/1960. Sebeş a losi tja?da unui specta uşoară, parada costumelor na
PENTPU UN1TÂIIL6 SOCIALISTE jt ţionale, întregul spectacol pre
Inform aţii suplimeiitârc sc pot da la sediul întreprinderii col in care ciniecui, dansul, zentai de lor mat iile artistice din
I.C.I.L. Simeria, serv. personal şi învaţămînt, str. Traîan nr. 88 tele UVPEAZÂ PE BAZA 0E REPAPTIflE vasul şi voia hună şi-au dai o cele două localităţi a iâcut ca
humoosă inlilnire. Invlrtilelc Şi duminica culturală de la Sebeş
fon 29. a sticlărie oe cristal haicqanelc taratului, farvtilc, să lie o acţiune reuşită şi apre
PEISAJ UE TOAMNA doinele şi romanţele soliştilor ciată.
Foto: V. ONOIU f» —»»»___