Page 9 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 9
H iifi- iiH ir n i
PROLETARI OIN TOATE ÎÂRILEi UNIŢI-VA I
Conducătorii de partid şi de stat
la însufieţiteie manifestări
ale „Zilei recoltei"
Prima duminică a lui octombrie. de tovarăşii Gheorghe Necula, In timpul vizitei, cooperatorii din
Pe in trop cuprinsul ţării, la oraşe şi prim-secretar al Comitetului regio comunele’ Covasna, regiunea Bra
la sate, întregul popor a sărbătorit nal Bueureşli al P.C.R., Ion Cosma, şov. Mii cea Vodă, regiunea Bucu
„Ziua recoltei", zi de bucurie şi,pe preşedintele Comitetului executiv reşti, Olăneşti, regiunea Argeş, Ur
trecere populară consacrată hărni al Sfatului popular al oraşului laţi, regiunea Ploieşti, Popeşti, re
ciei oamenilor muncii de pe ogoa Bucureşti, Matei Ştefan, şeful Sec giunea Galaţi şi din alte comune
re, belşugului şi rodniciei pămîn- ţiei agrare a C.C al P.C.R., Bucur roagă pe tovarăşul Nicolae Ceauşes
Lului românesc. Pretutindeni, ţăra Şchiopa, ministrul inclustriei ali cu şi pe ceilalţi conducători dc
ANUL XVIII. NR. 3656 MARŢI 4 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI nii cooperatori- şi ceilalţi lucrători mentare, Mihail Levente, ministrul partid şi de stat să guste din pro
de pe ogoare şi-au manifestat bucu comerţului interior, Ion Savu, se dusele lor.
ria pentru, rodul bogat cules in a- cretar al Comitetului orăşenesc L.a ieşirea din expoziţie conducă
cest dn, pentru viaţa nouă a sate Bucureşti at P.C.R., Angelo Micu- torii dc partid şi de stat sînt in-
lor, a întregului popor, care devine lescu, prim-vicepreşedinlo al Consi limpinaţi de ovaţiile şi uralele m ii
liului Superior al- Agriculturii, Eu
lor de oameni ai muncii veniţi la
lot mai bogată şi mai îmbelşugată.
Adunarea consacrată In sunetul larâfelor de lăutari, în gen Alexe, Nicolae Ştefan-si Va sărbătoarea belşugului.
prim-vicepreşedinţi ai
sile Vaida,
toate satele s-au .încins hore, iar la
Tovarăşul Vasile Vîleu. preşedin
mustăriile bine amenajate, cu acest
Agricole de Producţie, dc reprezen
tivelor Agricole de
prilej s-au ciocnit ulcele eu must Uniunii Naţionale a Cooperativelor tele Uniunii Naţionale a Coopera
Producţie, a
şi s-a inincat tradiţionala paslramă tanţi ai conducerii unor instituţii vorbit despre sărbătoarea „Zilei
cu mămăliguţă. Aproape în fiecare centrale .şi organizaţii obşteşti din recoltei".
deschiderii festive a anului universitar sat şi oras.au fost organizate expo cialiste, participante la expoziţin- miilor de participanţi la sărbătoa
Capitală, ai unităţilor agricole so
Inlimpinat eu urale şi ovaţiile
ziţii în caic oamenii muncii de pe
tîrg.
ogoare au prezentat roadele culese
prin hărnicia lor şi rodnicia pămin- Tineri şi ţinere îmbrăcaţi în pi rea belşugului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a spus :
tului. Au avut loc entuziaste ser toreşti straie de sărbătoare, purtind
bări populare, şezători şi carnava pe braţe piine şi sare, ploşti cu vin, , Sărbătoarea .Zilei recoltei" tn
luri. întîmpină pe oaspeţi cu căldură. Republica Socialistă România con
stituie un minunat prilej de trece-
3 octombrie 1966, In această zi, Mihai Gere. Manea Mânescu, Du pe care rectorul îi prezintă oaspe şi cercetare filologică. Vizita se în în Capitală, locurile de înlîlnirc Bălrinul ţăran cooperatist. Ion Ni- ,re în revistă a realizărilor obţinute
chifor. din comuna Vlad Ţepeş, re
în prezenţa secretarului general al mitru Popa. Oaspeţii sînt întâm ţilor. cheie la facultatea de fizică. Din le-au constituit cunoscuta piaţă*a giunea Bucureşti, Ic oferă, după obi de harnica noastră ţărănime, de toţi
CC al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, pinaţi de acad. Ştefan Bălan, mi La invitaţia gazdelor, se vizitea tre aparatele şi instalaţiile diverse Oborului, Pavilionul Expoziţiei rea ceiul strămoşesc, piine .şi sar e, în lucrătorii ogoarelor în sporirea con
şi a celorlalţi conducători de nistrul învăţâmîntului, acad. ză mai multe facultăţi. La facul aflate aioi se remarcă cele rea lizărilor economiei naţionale şi Par timp. ce un lînăr adresează urmă tinuă a producţiei agricole care asi
partid şi de stat. a avut loc des Gheoi'ghe Mihoc, rectorul Univer tatea de geologie-geografie se face lizate de specialiştii Institutului cul Herăstrău. Piaţa Oboi* a îmbră toarea urare:'„In zorii acestei cal gură din ce in ce mat bine apro
chiderea anului de învâţămint uni sităţii, Ion Cosma, preşedtnTsle un popas mai îndelungat la labo de fizică atomică. în colaborare-cu cat duminică haina sărbătorească a de sărbători / întreg poporul, de la vizionarea populaţiei noastre, con
tradiţionalului tîrg al Moşilor de
versitar din Capitală. Festivităţile Comitetului executiv al Sfa ratorul de paleontologie, unde sînt cadre didactice ale facultăţii, cum mic la mare / Vă-nlimpină. iubiţi tribuind la mersul înainte al ţării
de inaugurare a anului de invăţă- tului popular al oraşului Bucu prezentate colecţii de mare valoa ar fi aparatul pentru numărarea odinioară. conducători / Cu strămoşeasca piine noastre pe drumul desăvîrşirii con
mînt universitar- au început cu v i reşti, Petru Enache. prim-secretar re. rezultate in urma descoperirilor particulelor cu cronometru elec Ora 10. -Fete de pe Valea Arie- şi cu sare / Cu mine şaisprezece su strucţiei socialiste.
zitarea instituţiilor de învăţămînt al CC. al U.T.C., Mircca Angeles- pe teritoriul ţârii noastre. O aten tronic Cuanta-Nume dit 744. bine şului — aflate la intrarea Pieţei rioare ; v in '/Şi loale-s ţara încunu- Daţi-mi voie, cu acest. prilej, să
superior. cu, preşedintele U.A.S.R., care le ţie deosebită a fost acordată de cotat în cercurile ştiinţifice inter Obor — anunţă prin tulburătoare nată-11 la u ri/In toamna aceasta transmit întregii ţârăninji, tuturor
La ora 9, vasta piaţă a Univer urează bun venit în această ce oaspeţi muzeului „Din trecutul ca naţionale. şi prelungi sunete de tulnice înce plină de- lumini / Priviţi ai ţârii fa lucrătorilor ogoarelor patriei noas
perea strămoşeştii serbări. Sunete
sităţii bucureştene răsuna de ura- tate a ştiinţei şi culturii, care a tedrei", în care sînt păstrate lu In cârtea de onoare a Universi le tulnicelor sînt acoperite de urale- guri mari de aur./Sînt grine, fine tre, un salut călduros din partea
leie şi aclamaţiile miilor de stu crări ştiinţifice şi colecţii strînse tăţii, conducătorii de partid şi de puternice * Sînt manifestări de adîn- le, flori sînt dragi comori / Din ale Comitetului Central al partidului,
denţi veniţi în întîmpinarea con împlinit 102 ani de existenţă. de-a lungul celor 100 de ani de e- stat au înscris cuvinte de înaltă că dragoste, adresate conducători ■ţârii lar&i grădinc şi ogoare. / Vă- n Consiliului de Stat şi guvernului
ducătorilor de partid şi de stat. Tn In holul de marmură nl Univer xistenţă a acestei discipline ştiin lor de partid şi de stat care au ve -ntimpinâ, iubiţi conducători / Cu Republicii noastre socialiste.
mijlocul studenţilor au sosit tova sităţii din Bucureşti, conducătorii ţifice in ţara noastră. apreciere la adresa acestui for uni pline românească şi cu* sare /. Rezultatele pe care le, avem anul
La facultatea de limbă şi litera versitar. nit — împreună cu familiile — să
răşii Nicolac Ceauşescu. Chivu de partid şi dc stat sînt salutaţi tură română este prezentată biblio participe la această mare sărbătoa Conducătorii de partid şi de stat acesta — primul an al cincinalului
Stoica, Leonte Râutu, losif Banc, de decanii celor 20 de facultăţi, teca, vechi centru de documentare (Continuare In pag. a 2-a} re populară. Tovărăşii Ni^plae mulţumesc - pentru 1 primirea făcută — în producţia agricolă, ca şi in
Ceauşescu,- Chivu Stoica, Gheorghe şi gustă din bucatele ş* fructele ofe producţia industrială,- demonstrea
Apostol, Emil Bounăraş. Alexandru rite. ză că hotărîrile Congresului vor fi
Drăghici, Constantin Drăgan, Leon Tn marea hală se; parc'că s-a re îndeplinite cu succes.
te Răutu, Ştefan Voitec, losif Banc, vărsat-întreg‘belşugul de fructe, le Sărbătorind „Ziua recoltei", ţără
Florian Dănălache/Mihai Gere,t Pe-, gume, struguri şi' alic' produse ale nimea noastră este holărîtă să facă
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tre Lupii, Manea Mânescu, Dumitru acestui an. In uriaşa'piaţă, în caic trasate de Congresul al IX-lea, pen*
totul pentru îndeplinirea sarcinilor
Popa. Vasile Vîleu, ■ Mihai Dalea,
se întîlnesc de‘zeci de ani producă
Lu ca agricultura noastră să înflo»
Vasile Tatilineţ, Virgil Trofin, :pre-
cum. şi ,-Gheorghe Gâston. Marin, şi to rii1 din cele'mai îndepărtate col reaseâ continuu şi, împreună cu
ţuri ale ţării,, sînt prezente eu pro
industria socialistă, să asigure un
Dragi tovarăşi, Ritmul înalt de dezvoltare econo noi pentru trei facultăţi ale Univer pentru executarea la timp şi in bune Roman Moldovnn, vicepreşedinţi ai duse peste 100 cooperative agricole trai îmbelşugat şi fericit întregului
Deschiderea cursurilor universita mică şi culturală a ţării, perspecti sităţii, o clinică cu 2.000 de locuri condiţii a tuturor clădirilor prevă Consiliului de .Miniştri, sînt'întîm- şi gospodării de stat din toate re nostru popor.
re în acest an — primul an al nou vele largi ce se deschid in toate do la Institutul medico-farmaceutic şi zute. să asigure lărgirea spaţiului pinaţi —. la sosirea în Piaţa! Obor giunile ţării- Secretarul general al C.C. al
lui cincinal — are loc în condiţiile meniile vieţii sociale solicită noi şi altele. de învăţămînt. In felul acesta se vor P.C.R. a salutat prezenta la marea
muncii avîntate desfăşurate de în noi cadre cu studii superioare, fac Sînt prevăzute, de asemenea, noi crea condiţii tot mai bune pentru sărbătoare a belşugului din ţara
tregul popor pentru realizarea mă necesară creşterea an de an a nu construcţii de cămine şi cantine în desfăşurarea învăţâmîntului supe noastră a tovarăşului P. E. ŞeJest,
reţului program elaborat de Congre mărului studenţilor. Anul acesta, de centrele universitare, precum şi alte rior la nivelul cerinţelor actuale. prim-secretar al C.C al P.C. din
sul al IX-lea al partidului. In ca pildă, numărul noilor înscrişi în fa măsuri menite să asigure studenţilor Bucureştiul — capitala patriei Ucraina. In încheiere, tovarăşul
drul acestui program, care inaugu cultăţi se ridică la peste 33.000, cres- condiţii de viată şi de învă noastre — este cunoscut ca un vechi Nicolae Ceauşescu a spus: Urez
rează o nouă etapă de progres şi cînd cu opt mii- fată dc anul trecut. ţătură tot mai bune. Pentru centru universitar cu bogate tradi ţărănimii noastre, tuturor lucrăto
prosperitate in viata poporului Numai in Capitală, învaţă în prezent întreţinerea in facultate, inclu ţii ; el a dat patriei numeroşi inte rilor ogoarelor, noi şi noi succese
român, învăţămîntul superior ocu 60.000 de studenţi, adică de peste siv pentru burse, statul, poporul lectuali de valoare, savanţi, cărtu in activitatea închinată, sporirii
p i un loc de seamă, el fiind chemat două ori mai mult decit totalul stu nostru cheltuiesc cu fiecare student, rari, specialişti de înaltă competen producţiei, ridicării patriei noastre
să asigure formarea noilor detaşa denţilor existenţi în România dina în medie, suma de 10.500 de lei pe ţă, care au adus contribuţii remar pe culmi tot mai înollc ale socia
mente de oameni de ştiinţă şi cul inte de război. împreună cu studen an. Datoria întregului tineret studios cabile la propăşirea României, Ia lismului, ale societăţii comuniste
tură, de specialişti, cei-ute de mer ţii români, în instituţiile de învăţă- este de a nu-şî precupeţi foiţele construirea societăţii socialiste. Fa Conducătorii de partid şl dc stat
sul înainte al economiei şi culturii, mint superior din ţara noastră stu pentru a răspunde cu cinste acestor cultăţile din Bucureşti se bucură de se opresc la mustăria ţăranilor coo
de opera de desăvir.şiro a construc diază şi numeroşi tineri din străi eforturi pe care le fac patria şi po un prestigiu binemeritat, sînt apre peratori din comuna Salu Mare,
ţiei socialiste în România. (Aplauze). nătate, studenţi veniţi din 72 de porul. (Vii aplauze). ciate pentru nivelul ridicat la care raionul Urzicenj^ Se.şerveşle -Leeiii?
— Este penteu mine o -deosebită- plă- ţări. Aceasta este o manifestare a In cursul vizitai pe care -âm fă îşi desfăşoară activitatea didactică," ţioriala pâstrartîa cu"mămăliguţă şi
ceVesăiau parte la acest important solidarităţii internaţionaliste a po cut-o astăzi la Universitate, la In pentru temeinica pregătire ştiinţifi must roşu.
moment sărbătoresc din viaţa profe porului nostru cu popoarele din în stitutul de ştiinţe economice, da In c i pe care o oferă studenţilor. Vreau Adresîndu-se celor prezciţţi, to
sorilor şi studenţilor din "bucureşti, treaga lume, cu popoarele care stitutul agronomic, la Institutul po să exprim, cu acest prilej, înalta varăşul Nicolae Ceauşescu a spus :
şi să vă transmit cu acest prilej, luptă pentru independenţa naţiona litehnic şi la Academia de ştiinţe preţuire pe care partidul şi guver „Să ridicăm paharul pentru ţăranii /
dv. şi colegilor dv., în numele Co lă, un aport la dezvoltarea colabo social-politice, am constatat că fa nul o dau cdrpuluî profesoral din cooperatori din regiunea Bucureşti,•*
mitetului Central al partidului, al rării internaţionale. (Aplauze), cultăţile bucureşten? s-au pregătit Bucureşti şi din întreaga ţară, ca pentru comitetul regional, pehi.ru
Consiliului de Stat şi al Consiliului In cursul actualului plan cinci temeinic pentru începerea noului an drelor didactice de toate vîrstcle, toţi comuniştii. Urăm ţărănimii
de Miniştri, un salut călduros. nal, şcoala superioară românească şcolar. Baza materială existentă, bi care muncesc neobosit, cu dăruire cooperatiste din regiunea Bueureşli,
înflorirea şcolii româneşti, dezvol va lua o tot mai mare amploare ; bliotecile, laboratoarele, utilate cu şi exigenţă, animate de fierbinţi din întreaga tară, mult belşug în
tarea vertiginoasă â învăţâmîntului va înregistra o creştere considera aparatură de studiu şi de cercetare sentimente patriotice, pentru instrui toţi anii şi multă fericire".
de toate gradele şi, în mod special, bilă spaţiul de şcolarizare, se va modernă, permit desfăşurarea pro rea tineretului ţării, pentru forma Continuînd vizita, conducătorii
a invăţămintului universitar, este îmbunătăţi dotarea laboratoarelor cesului de învăţămînt la un nivel rea noilor generaţii de intelectuali de partid şi de stat se opresc in
una din marile realizări ale orîndui- cu aparate moderne pentru studiu ridicat, oferă studenţilor posibilita ai României socialiste. (Aplau faţa unei estrade pe care un ansam
rii noastre socialiste. In ultimele şi cercetare ştiinţifică, se va dezvol tea de a se pregăti în mod aprofun ze îndelungi). Permiteţi-mi să blu ar tistjc prezintă o scenă de ba
două decenii au fost create numeroa ta întreaga bază materială a invă- dat pentru activitatea de mîine. vă felicit din toată inima, sti let simbolizînd strîngerea recoltei.
se institute şi facultăţi noi, a cunos tămîntului. Partidul şi guvernul au Totodată, trebuie subliniat că spo maţi tovarăşi, pe dv., întregul corp Se înfiripă o horă, care apoi se
cut o puternică dezvoltare baza ma prevăzut in acest scop. fonduri care rirea rapidă a numărului studenţi didactic universitar, întreaga stu- transformă în „Periniţa". Alături
teriala a invăţămintului supe se ridică la aproape 4 miliarde de lor din ultim ii ani a avut drept dentime, pentru rezultatele minuna de sutele de oameni, conducătorii
rior, a crescut numărul cadre lei, din care un miliard şi jumătate consecinţă o anumită supraîncărcare te obţinute pînâ acum ; ele repre de partid şi de stat se prind în hora-
lor didactice. In România în numai pentru nevoile învăţământu a unor institute, ceea ce îngreunea zintă un aport de seamă la ridica cunoscută astăzi pe toate meridia
vaţă în prezent peste 136:000 de lui superior. In aceşti ani, in Bucu ză, intr-o anumită măsură, buna rea materială şi spirituală a patriei, nele.
studenţi, ceea ce înseamnă că avem reşti se vor construi noile clădiri ale desfăşurare a procesului de învăţă- la făurirea viitorului "fericit al po
70 de studenţi la 10.000 de locuitori, mînt. De aceea este necesar ca M i porului român (Aplauze puternice). în uralele mulţimii, conducătorii
aceasta ne situează printre ţările cu politehnicii cu o capacitate de circa nisterul Invăţămintului, conduceri Stimaţi tovarăşi. de partid şi de stat părăsesc marele
cel mai ridicat nivel de dezvoltare 10.000 de studenţi, o nouă clădire la le institutelor. întreprinderile de Caracteristica fundamentală pe tîrg îndreplîndu-se spre Pavilionul
a invăţămintului superior. Institutul de ştiinţe economice, clădiri construcţii, să ia toate măsurile care orînduirea socialistă a im pri Expoziţiei realizărilor economiei
mat-o invăţămintului superior este naţionale, unde este amenajată o
legătura indisolubilă cu cerinţele mare expoziţie dc struguri, fructe
vieţii, cu nevoile de dezvoltare ale
La Institutul de mine Petroşani societăţii. Această trăsătură îşi gă şi vinuri.. EMIL MARINESCU
seşte justificarea in însăşi raţiunea
de a fi a şcolii, in efortul de înţe CONSTANTIN ZLAVOG
legere şi transformare a universului. Expoziţiile amenajate eu prilejul
Intr-o atmosfera dc entuziasm si c- gaţii morale ale societăţii noastre, din factorii majori ai acestui proces. De la primele unelte de muncă şi „Zilei recoltei" au fost o mărturie GREORGHE IEVA
lan tineresc, in aula Institutului dc ale generaţiei de azi este de a for- In cei 19 ani care s-au scurs de la pină la rachetele cosmice, toate De la Muzeul de istorie a hărniciei ţăranilor cooperatori, a
mine din Petroşani a avu! loc ieri des ,ma schimbul de mîine al culturii înfiinţare. Institutul de mine din Pe victoriile obţinute in creaţia mate roadelor bogate din acest an. (Continuare fa pag. a 2-a)
chiderea testivă a noului an univer româneşti, de a pregăti cu răbdare, troşani şi-a adus o contribuţie în rială şi spirituală, în dezvoltarea a partidului comunist,
sitar. La festivitate au Juat parte stu căldură şi exigenţă viitorii noştri in semnată la formarea de specialişti civilizaţiei, işi au punctul de plecare
denţi, membrii corpului didactic, in telectuali, în stare să preia şi să necesari industriei noastre miniere. în strădania necurmată a omului
vita fi. ducă mai departe făclia creaţiei Peste 2.000 de ingineri, absolvenţi ai spre cunoaştere. Cu atit mai mare a mişcării revoluţionare
Au Jost prezenţi tovarăşii Gheorqhc înaintaşilor, să se situeze Ia înălţi institutului, lucrează astăzi cu rezul este rolul invăţămintului in epoca
Călin, membru al CC. al P.C.R., prim- mea ştiinţei mondiale, să contribuie tate bune în producţie. In prezent, contemporană cînd ştiinţa devine şi democratice Dejun oferit de tovarăşul
secretar al Comitetului rcqional Hune din plin la făurirea societăţii socia cei peste 1 600 dc studenţi care se o puternică forţă de producţie, un
doara al P.C.R., Bujor Almăsan. mem liste şi comuniste din ţara noastră". pregătesc în institut dispun de săli factor determinant al progresului din Romania
bru al C.C. al P.C.R.. ministrul mine Sintem un popor cu o bogată moş de cursuri, laboratoare moderne, că uman. (Vii aplauze).
lor. David Lazăr, membru supleant al tenire culturală, cu nobile eforturi mine spaţioase, cantine ctc. înfăptuirea programului dc desâ- Muzeul de istorie a partidului Nicolae Ceauşescu
C C. al P.C.R., prim-secretar al Comi ale unor strălucite generaţii de îna Sarcinile multiple şi de marc în vîrşire a construcţiei socialiste, de comunist, a mişcării revoluţiona
tetului orăşenesc de partid Petroşani. intaşi. Pe acest temei am izbutit ca semnătate ale desăvîrşirii construc înflorire multilaterală a patriei, la re şi democratice din România
Nicodim Ro^ca, secretar al Comitetu în cele peste două decenii de revo ţiei .socialismului în ţara noastră, pun care poporul român este angajat roagă pe cei ce deţin documente, In cinstea tovarăşului P. E. Şelest
lui regional Hunedoara nl P.C.R., Ion în faţa invăţămintului superior, a stu cu toate forţele, cere ca accentul scrisori, fotografii, obiecte 'des
Lunqu, membru al biroului Comitetu luţie să facem din munca intelectua denţilor şi cadrelor didactice, spori pre activitatea celor ce; in anii
lui regional dc partid, şelul seefiei în- lă nu numai un bun comun al ma rea eforturi lor pentru îmbunătăţi principal să fie pus pe acele sectoa 1940—1944 au fost deţinuţi în la
tovarăşul
amiază.
Duminică la
văfămint, st liniă .şi cultură, $lefan selor largi, dar şi o pîrghie din cele rea calităţii învăţâmîntului întări re ale invăţămintului superior care găre, să ia legătura cu conduce Nicolae Ceauşescu. împreună cu so de secţie la CC. al P.C.R., precum
Scbesan, director general in Ministe mai importante pentru înflorirea rea pregătirii teoretice, îmbogăţirea pot contribui în mod direct la dez- rea muzeului, în Şoseaua Iviseteff şi A. V. Basov, ambasadorul Uniu
rul ln\ ăfămintului, Ion Lăzurescu. di sistemului de cunoştinţe, infroduee- ni. 3, raionul 30 Decembrie — ţia, a oferit un dejun în cinstea to nii Sovietice la Bucureşti, cu soţia.
rectorul general al Combinatului Car continui a României socialiste. In- Bucureşti. varăşului P. E. Şeiest, membru al Dejunul s-a desfăşurat într-o at
bonifer Valea Jiului. văţămîntul superior reprezintă unul (Continuare în pag n 2-â) (Continuare în pag a 2-a) Biroului Politie al CC. al P.C.U.S., mosferă .caldă, tovărăşească.
prim-sceiflar al CC. al P.C din
Adunarea a losl deschisă de eoni. Ucraina, şi a soţiei sale, care, în
univ. ing. Ilic Constantinescu. prorec In cursul dimineţii P. E $elest a
tor al institutului. Au luat apoi cu- drum spre palrie, venind din Bul participat la 'festivităţile din Capi
vintul pro/, univ. dr. inq. Aron Popa. garia. face o scurtă vizită în ţara tală prilejuite de sărbătoarea „Zilei
rectorul institutului, eoni. univ. dr. noastră la invitaţia CC. al P.C.R.
inq. Ion Marian, studenţii Ion Dullu, Au participat tovarăşii Emil Bod- recoltei".
din anul V — facultatea de exploatări Seara, oaspetele sovietic a plecat
miniere, preşedintele Consiliului Uniu naraş, Mihai Dalea, Vasile Vlad, şefi spre patrie.
nii Asociaţiei sfudenfHor din institut
si Tomn loan Bălan, din anul I — la
cul! alea de electromecanică minieră.
Subliniind sarcinile pe care Congre
sul al IX-lea al P.C R. Ic-a pus in ia'a
industriei miniere, tovarăşul Bujor A l C R O N I C Ă
măsan a recomandat sludenfilor 5/ cn-
drelor didactice să folosească toate
condiţiile crcnle pentru n ridica pe o
treaptă superioară Invătămintul in in MOSCOVA 3 — Corespondentul pold ICovalcik, ad junct al şefului sec
stitui. 1 irindu-le succese depline tn Agcrpres, S Podină, !ransiriiic : ţiei industrie grea a C.C. al P.C. din
noul an universitar. La 2 octombrie a sosit la Moscova, Cehoslovacia, care, la invitaţia CC,
in incheicrca adunării a luai cux in pentru a participa la cea dc a 25-a al P.C.R., a făcut o vizită în ţara
tui tovarăşul Ghcotghc Călin, care. şedinţă a Comitetului Executiv noastră în schimb de experienţă.
adresindu-se studenţilor, corpului pro C.A.E.R., Gheorghe Răduteseu, vice
fesoral. a spus : preşedinte al Consiliului de Miniştri,
începerea noului an în învă reprezentant permanent al Republi Prin Decret al Consiliului de Stat,
ţămîntul universitar, a arătat vor cii Socialiste România la C.A.E.R. tovarăşul George Elian a fost numit
bitorul, se încadrează in mod L.a aeroportul Şercmelievo se aflau în calitate de ambasador extraor
organic în munca plină de avînt dinar şi plenipotenţiar al Republi
creator a poporului român pentru în întimpinare M. A. Lesccilco, vice cii Socialiste România în Olanda.
realizarea obiectivelor trasate de cel preşedinte al Consiliului dc Minişlii
fle-al IX-lea Congres al partidului, al U.R S.S, N. V. Fatldeev, secretar
pentru îndeplinirea si depăşirea sar al C.A.E.R., şî alte persoane oficiale. Luni a plecat la Budapesta o de
cinilor primului an al cincinalului. legaţie condusă de Mihai Suder, mi
După cum nrâla tovarăşul Nicolae nistrul economiei forestiere, care, la
Ceauşescu în cuvîntul rostit cu pri invitaţia Ministerului Agriculturii
din R P. Ungară, va vizita obiective
lejul sesiunii solemne consacrată L.uni a părăsit Capitala delegaţia forestiere din ţara vecină.
sărbătoririi Centenarului Academici, de activişti ai Partidului Comunist
„una din cele mai importante obli Aspect de la deschiderea festivă a anului universitar la Institutul de mine din Petroşani, Foto: VIRGIL ONOIU din Cehoslovacia, condusă de Leo- (Agerpres)