Page 91 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 91

ţ  B ftlio M W



                             ,  H iw 3 o « ta -p e v & ;
                                                                                                        PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNIŢI-VA1            Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu
                                                                                                                                            s

                                                                                                                                                                                                                                  PAGINA 3
                                                                                                                                                                     a  vizitat  Expoziţia




                                                                                                                                                        „Dezvoltarea  ştiinţei  în  România"                                ACTIVITATEA


                                                                                                                                                       Teri  la  amiază,  tovarăşul  Nicolae   Murgulescu,  Ştefan  Bălan  şi  Aurel   INDUSTRIEI
                                                                                                                                                      Ceauşescu, secretar general  al  C.C.  al   Moga.
                                                                                                                                                      P.C.R.,  împreună  cu  tovarăşii  Manea   Au  participat  membrii  Prezidiului
                                                                                                                                                      Mănescu,  membru  supleant, al  Comi­  Academiei,  oameni  de  ştiinţă,  ceitre-
                                                                                                                                                      tetului  Executiv,  secretar  al  C.C.  al   lâlori  din  instituţiile  de  învăţămînt   LOCALE  -
                                                                                                                                                      P.C.R.,  Dumitru  Popa,  membru., su-  .  superior şi  institutele de cercetări  şti­
                                                                                                                                                      pleant  al  Comitetului  Executiv   al   inţifice,  reprezentanţi  ai  uniunilor de
                                                                                                                                                      C.C.  al  P C R.,  prim-secretar  al  Co­  creaţie  şi  instituţiilor  de  cultură.
                     ANUL  X V III.  NR.  3676                   MIERCURI  26  OCTOMBRIE  1066                         4  PAGINI  -   25  BANI        mitetului   orăşenesc   Bucureşti   al   Oaspeţii  au  apreciat  modul  in  care   LA  NIVELUL
                                                                                                                                                      PC.R.,  şi  Roman  Moldovan,  vicepre­  expoziţia  înfăţişează  dezvoltarea  şti­
                                                                                                                                                      şedinte  al  Consiliului   de  Miniştri,   inţei  şi culturii  româncşli  de-a  lungul
                                                                                                                                                      preşedintele  Consiliului  Naţional  al   veacurilor,  realizările  şi  perspective­
                                                                                                                                                      Cercetării  Ştiinţifice,  a  vizitat  Expo­                            CERINŢELOR
                                                                                                                                                                                        le  de  viitor  ale  activităţii  ştiinţifice
                                                                                                                                                      ziţia  , Dezvoltarea  ştiinţei  în  Româ­
                                                                                                                                                                                        din  ţara  noastră.
                                                                                                                                                      nia".  Oaspeţii  au  fost  întîmpinaţi  dc
                                                                                                                                                      academicienii  Miron  Nicolescu,  Ilie                 (Agerpres)
                                                                                                                            Depuneri



                                                                                                                         de  coroane                                                    SE  ÎNFĂPTUIESC




                                                                                                                          cu  prilejul                                                  ANGAJAMENTELE




                                                                                                                       Zilei  Forţelor                                                          că  ale  întreprinderilor  industriale  din  regiunea  noastră  raportează
                                                                                                                                                                                                   In  acesl  ultim   trim estru  al  anului,  mai  m ulte  colective  de  m un­
                                                                                                                                                                                                înfăptuirea  înAinte  dc  termen  a  angajamentelor  luate  în  întrece­
                                                                                                                                                                                                rea  socialistă.  Rod  al  unei  munci  entuziaste,  si  al  unei  preocupări
                                                                                                                             Armate                                                             susţinute  in  vederea  transform ării  cuvîntului  în  faptă,  depăşirea
                                                                                                                                                                                                angajamentelor  Iunie  Ia  începutul  anului  dovedeşte  caracterul  mo­
                                                                                                                                                                                                bilizator  al  întrecerii  socialiste,  capabilă  să  pună  în  valoare  noi  şi
                                                                                                                                                                                                noi  rezerve  dc  sporire  a  producţiei  şi  productivităţii  m uncii,  dc  îm ­
                                                                                                                                                                                                bunătăţire a  calităţii  produselor  şi  dc  reducere  a  preţului  lor  de  cost.
                                                                                                                        Cu  prilejul  celei  de  a  22-a  a-
                                                                                                                      niversări  a  Zilei  Foitelor  Ar­
                                                                                                                      mate  ale  Republicii  Socialiste
                                                                                                                      România,  ieri  dimineaţă,  la  De­                                  Din  bilanţul  activităţii  desfăşu­  de  exploatare  prin  surpare  în  sub-
                                                     EPOPEE  HUNEDOREANA                                              va,  a  avui  loc,  la  cimitirul  os­                             rate  in  perioada  ce  s-a  scurs  de  la   etaje.  Ei  au  obţinut  pe  această  cale
                                                                                                                                                                                         începutul  anului  de către colective­  o  creştere  simţitoare  a  randamen­
                                                                                                                      taşilor  români  căzuţi  în  lupta                                 le  de  muncă  ale  I.M.  Deva,  des­  telor  pe  post.
                                                                                                                      pentru  eliberarea   patriei  de                                   prindem  un  amănunt:  planul  de   Ocupîndu-se  de  valorificarea  su­
                     raionul  P raştie                                                                                sub  jugul  fascist,  solemnitatea                                 producţie  pe  10  luni  a  fost  înde­  perioară  a  minereurilor,  colectivul
                                                                                                                      depunerii  de  coroane  de  flori.                                 plinit  cu  10  zile  mai  devreme  iar   Uzinei  de  preparare  din  Deva  a
                                                                                                                                                                                         angajamentele  anuale  luate  in  în­  folosit  şi  el  o  nouă  metodă  de  pre­
                                                                                                                        Au  participat  tovarăşii  Con­
                                                                                                                                                                                         trecerea  socialistă  au  fost  înfăptu­  lucrare caro  permite obţinerea con­
                                                                                                                      stantin  Dumitrescu  şi   David                                    ite  în  numai  trei  trimestre.  La  in­  centratelor  colective  de  plumb  şi
             RITMUL  RECOLTĂRILOR                                                                                     Goe,  secretari ai Comitetului  o-                                 dicatorii  de  bază:  producţia  globa­  zinc  fără  pierderi  la  trecerea  din-
                                                                                                                                                                                         lă,  producţia  marfă,  producţia  mar­
                                                                                                                      răşenesc  Deva  al  P C R.,  Cornel
                                                                                                                                                                                                                           tr-un  .sortiment  în  altul.
                                                                                                                     Stoica,  vicepreşedinte  al  Comi­                                  fă  vîndută  şi  încasată,  depăşirile
                                                                                                                                                                                         valorice  in  9  luni  faţă  de  angaja­
                                                                                                                      tetului  executiv  al  Sfatului                                    mentul  anual,  sînt  mai  mari  cu
                                                                                                                                                       Gheorghe  Crişan,  unul  din  cei  mai
                                                                                                                      popular  regional,  Andrei  Soos,   buni  strungari   de   la   Atelierele   34-46  la  sută,  iar  economiile  supli­  înfăptuirea  angajamentelor  lua­
             TREBUIE                                 A C C E L E R A T                                               vicepreşedinte  al  Comitetului   R.M.R.  Simeria.  are  o  contribuţie   mentare  din  reducerea  cheltuieli­  te  în  întrecere  a  stat  la  loc  de
                                                                                                                                                                                         lor  planificate  însumează  peste  3
                                                                                                                     executiv  al  Sfatului  popular  o-
                                                                                                                                                                                                                           frunte  şi  în  activitatea  siderurgiş-
                                                                                                                      râşenese  Deva,  reprezentant)   însemnată  la  succesele  obţinute  de   milioane  şi  jumătate  Ici.  tilor  din  Câlan.  Ei  şî-au  fixat  de
                                                                                                                                                     acest  colectiv.
                                                                                                                     ai  organizaţiilor  de  sindicat,                 Foto:  I.  TEREK    Sînt  realizări  care  oglindesc  con­  In  începutul  anului  obiective  con­
               Zilele  acestea  cooperatorii  din  ra­  tie  sc  culege  porumbul  de  pe  ulti­  respectiv  pe  mai  puţin  de  jumătate                                                tribuţia  colectivelor  tuturor  unită­  crete  în  întrecere,  care  sâ  poată
             ionul  Orăşlie  lucrează  din  plin  la   mele  suprafeţe   ocupate  cu  această   din  suprafeţele  existente  U.T.C.,  ai   întreprinderilor  şi                          ţilor  aparţinătoare  întreprinderii,   fi  urmărite  îndeaproape,  şi-au  or­
             sttinsul  recoltei  culturilor   lîrzii  de   cultură  In'general  in  raion  se lucrea­  'finind  seama  de  faptul  că  in  une­  instituţiilor de  pe  raza  oraşului    care  au  reuşit  să  producă  in  9  luni   ganizat  mai  bine  munca,  au  des­
             toamnă.  Cea  mai  mare  parte  a  for­  ză  din  plin  la  strînsul  recoltei  de  po­  le  unităţi  au  mai  rămas  de  recoltat   Deva.  ofiţeri,  pionieri.  Combină  autopropulsată   însemnate  cantităţi  de  concentrate   coperit  şi  pus  tn  valoare  noi  re­
             ţelor  sînt  concentrate  la  culesul  po­  rumb.  Cu  toate  acestea  mai  sînt  coo­  importante  suprafeţe  cu  porumb,  or­  Au  fost  depuse  coroane  de              do  plumb,  zinc  şi  aur  peste  preve­  zerve  interne.
             rumbului  Ca  urmare,  pînâ  la  24  oc­  perative  agricole  unde  ritmul  recol­  ganizaţiile  de  partid  trebuie  să  spri­                  pentru  stuf               derile  angajamentului  anual.      O  atenţie  deosebită  a  fost  acor­
             tombrie  din  cele  4 534  hectare  ocu­  tărilor  nu  este  pe  măsura  posibilită­  jine  consiliile  de  conducere  în  mod   flori  din  partea   Comitetului             Obţinerea  lor a  fost  posibilă  prin   dată  creşterii  productivităţii  mun­
             pate  cu  porumb  au  fost   recoltate   ţilor.  Bunăoară,  la  cooperativa  agri­  mai  temeinic  pentru  antrenarea  tu­  regional  de  partid,  comitetu­                aplicarea  încă  de  la  începutul  a-   cii  şi  îmbunătăţirii  continue  a  ca­
            3.501  hectare,  ceea  ce  reprezintă  77,2   colă  din  Jcledînţi,  din  cele  191  de   turor  cooperatorilor  ia  luciu  d l  şi   lui  orăşenesc de  partid, comite­  TG  MUREŞ.  —  Un  grup  de  spe­  nului  a  unui  complex  de  măsuri.   lităţii  produselor.  Printr-o  întreţi­
            la  sută  din  suprafaţa  loială   hectare  cujlivale  cu  porumb  au  fost   in  ceea  ce  priveşte  organizarea  mun­  telor  executive  ale  sfaturilor   cialişti  de  la  Complexul  pentru  in­  La  E.  M.  Ziatna,  a  fost  introdus   nere  şi  exploatare  raţională  a  fur­
             __In  multe  cooperative  agricole  cu­  recoltate  doar  60  de   hectare.  Aici   cii.                 populare  regional  şi  orăşenesc.   dustrializarea  lemnului  din  Reghin   transportul  mecanizat  la  nivelul   nalelor,  fumaliştii  au  reuşit  să  re­
            lesul  ştiuleţilor de  porumb a  fost  ter­  munca  nu  este  suficient  de  bine  or­  Totodată,  marc  grijă  să  se  acorde           au  proiectat  şi .realizat  un  nou  pro­  orizonturilor  de  exploatare,  a  fost   ducă  in  mod  simţitor  numărul  o-
            minat  conlinuîndu-se  cu  tăiatul  co­  ganizată.  O  dovedeşte  şi  faptul  că  în   predării  in  bazele  de  recepţie  a  can­  Consiliului  regional  al  Uniunii   dus :  combina  autopropulsată  pentru   sporit  numărul  maşinilor  de  încăr­  pririlor  accidentale  la  agregate  şi
            cenilor  şi  eliberatul  terenului  în  ve­  24  octombrie  a.c.,  deşi  timpul  a  fost   tităţilor  de  porumb  contractate  cu   Generale  a  Sindicatelor  din   recoltatul  şi  împachetatul  . stufului   cat  şi  s-a  îmbunătăţit  aprovizio­  timpul  afectat  opririlor  planificate
            derea  executării  arături lor  adinei  de   bun  nu  s-a  lucrat  la  recoltat.  Inlîr-   stalul  cit  şi  a  celor  datorate  pentru   România,  comitetelor  regional   din  Delta  Dunării.  Dotată  cu  motoa­  narea  cu  rambleu  în  abataje  (pro­  obţinînd  pe  această  cale  un  spor
            toamnă  Rezultate  bune  în  această   zierea  acestei  lucrări  a  atras  după   muncile  S.M.T          şi  orăşenesc  U.T.C.,  I.  M.  De­  re de mgre  putere, această  nouă  corn-,   blemă  deficitară  în  anii  trecuţi).   de  producţie  mai  mare  cu  peste
            privinţă  au  fost  înregistrate  la  coo­  sine  răminerea  în  urmă  la  eliberatul   In  această  privinţă  merită  eviden­           bina  are  o  productivitate  dublă  faţă   Minerii  din  Boiţa  şi-au  îmbunătă­  500  de  tone  fontă  cenuşie  faţă  de
            perativa  agricolă  de  producţie  din   terenului  şi  respectiv  la  insămînţări   ţiată  acţiunea  desfăşurată  duminica   va.  Atelierelor  R.M.R.  Simeria.   de  agregatele  folosite, în  prezent  la   ţit  şi  ei  munca,  acordînd  o  aten­  angajamentul  pe  9  luni.  Cocsarii,
            Băcuinţi  Aici,  pe  cele 32  hectare care   lală  de  ce  consiliul  de  conducere  al   Ireculă  in  multe  cooperative  agricole   Trustului  regional  de construc­  recoltatul  stufului, din  Deltă.  A  cres­  ţie  mai  mare  intensificării  lucrări­  şi-au  depăşit  şi  ei  angajamentele
            au  fost  cultivate  cu  porumb  s-a  ter­  cooperativei  trebuie  să  se  preocupe   din  raion,  cînd  au  fost  predate  în   ţii,  militarilor  din  oraşul  re­  cut,  de  asemenea,  şi  gradul  de  acce­  lor  de  pregătiri  care  să  le  asigure   aferente  aceleiaşi  perioade  cu  pes­
                                               mai  îndeaproape  de  antrenarea  coo­  total  378  tone  porumb  ştiuleli,  res­                     sibilitate,  combina  dispunînd  de  dis­
            minat  strînsul  recoltei.  Tn  total  au                                                                 gional  Deva  şi  altor  colective   pozitive  de  plutit,  aşezate  pe  două   o  linie  activă  de  abataj  suficien­  te  100  la  sută  la  produsele  semi-
            rezultat  286  tone  porumb,  ceea  ce   peratorilor  la  muncă.  La  această  u-   pectiv  peste  20  la  sulă  din  cantită­  de  oameni  ai  muncii.  flotoare.  Primul  lot  de  maşini  va  fi            coes  şi  cocs  fluidizat.  La  capitolul
            înseamnă  că  producţia  medic  este de   nitate  se  impune  recoltarea  cu  prio­  ţile  ce  trebuie  introduse  în  bazele            folosit  în  viitoarea  campanie  de  re­  tă.  La  rîndul  lor,  cei  din  Deva,   calitate,  turnătorii  au  înscris  un
            aproape  3.500  kg  boabe  la  hectar.   ritate  a  tarlalelor  cu  porumb  unde   dc  recepţie.  Asemenea  măsuri  orga­                coltare  a  stufului.               s-au  preocupat  de  folosirea  largă   succes  de  seamă:  calitatea  produ­
            Succesele  obţinute  se  datoresc  antre­  s-a  prevăzut  insâmînţarea  griului.  nizatorice  este  bine  să  fie  luate  şi  in                               (Agerpres)    a  susţinerii  metalice  şi  a  metodei  selor  lor  se  bucură  de  aprecieri
            nării  tuturor  cooperatorilor  la  lucru,   In  ritm  destul  de  lent  se  execu­  viitor.                                                                                                                   din  partea  beneficiarilor  constitu­
            bunei  organizări  a  muncii  precum  şi   tă  recoltatul  porumbului  şi  la  coope­                                                                                                                          ind  o  dovadă  a  preocupării  sus­
            faptului  că  paralel  cu  recoltatul  aici   rativa  agricolă  din  Romoşel.  Aici  mei                                                                                                                       ţinute  faţă  de  îndeplinirea  exem­
            s-a  acordat  şl  retribuţia  suplimenta­  măcar  30  la  sulă  din  porumb  nu  a                                                                                                                             plară  a  celui  mai  de  seamă  obiec­
            ră  fiecărei  familii  de  cooperatori,  pe   fost  cules.  Slab  a  fost  organizată  şi                                                                                                                      tiv  din  întrecerea  socialistă.
                                               predarea  in  baza  de  recepţie  a canti­
            măsura contribuţiei  aduse  la  sporirea   S.M.T..  această  acţiune  care  pînă  la  Extinderea  şi  modernizarea  unităţilor i                                                                                 Sidei uigişlii din Câlan au realizat
            producţiei.                        tăţilor   datorate   pentru   muncile                                                                                                                                       astfel  in  cele  trei  trimestre  însem­
              Concomitent  cu  recoltatul, consiliul                                                                                                                                                                        nate  depăşiri  la  indicatorii  de  bază
            de  conducere  ai  cooperativei  agricole   24  octombrie încă  nu  începuse  Acum                                                                                                                             ai  planului.  Depăşirile  valorice  în­
            de  aici  a  luat  măsuri  pentru  preda­  nu  se  mai  poate  motiva  că  porumbul                                                                                                                            sumează  12 800.000  lei  la  producţia
            rea  obligaţiilor  către  stat.  Organi­  este  necopt.  Dc  ce  atunci  nu  se  iau                                                                                                                         - globală  şi  peste  4  la  sută  la  pro­
                                                                                                                                                                                                                            ductivitatea  muncii,  în  timp  ce  la
            zând  bine  această  acţiune,  cu  cîleva   din‘ partea  consiliului  de  conducere         comerciale  la  Hunedoara                                                                                        I d
                                                                                                                                                                                                                            preţul  de  cost  s-au  economisit  cu
            zile  în  urmă  s-a  reuşit  ca  toate  can­  măsurile  cuvenite  pentru  concentra­                                                                                                                         I ?
            tităţile  dc  porumb contractate  cu  sta­  rea  tuturor  foi telor  la  recoltatul  po­                                                                                                                         .700.000  lei  mai  mult  faţă  de  an­
             tul  precum  şi  cele  cuvenite  pentru   rumbului  şi  la  eliberarea  terenului de                                                                                                                           gajament.
            muncile  SM.T.  să  fie  introduse  în   coceni ?
             baza  de  recepţie.                 Mai  multă  preocupare  pentru  gră­  Cu  fiecare  an,  noul  oraş  al  side-   important,  cura  este  şi  firesc,  i)  ocu-   ţeaua  comercială  să  cunoască   o   sa  modernă  şi  numărul   unităţilor
                                               birea  sinusului  recoltei  de  porumb                                                                  dezvoltare  pe  măsura  cerinţelor ?  care  sc  vor  deschide  aici.  La  parter
              Rezultate  bune  la recoltări  au  fost                              rurgiştilor  hunedoreui  se  împlineşte’,   pâ  unităţile   comerciale,  oglinzile
            obţinute  şi  de  către  cooperatorii  din   trebuie  să  manifeste  şi  cooperatorii   o dată  cu  blocui ile  inahe conslruin-   oraşului  —  cum  le  spun  cumpărăto­  —  Voi  ilustra  această  preocupare   se  construiesc  magazine  cu  o  supra­  întrecerea  socialistă,  desfăşurată
             Cugir,  Sibişel  şi  Orăştioara  de  Sus,   din  Pricaz.  Spunem  aceasta  deoarece   «Iii  se  şi  alic  obiective social-cullura-   rii.  prin  cîleva  ,cifre  concludente:  s-a   faţă  utilă  de  deservire  şi  depozitare   cu  mult.  entuziasm  la  Fabrica  „A r­
             uncie această  lucrare s-a  terminal.  De   nulesul  ştiuleţilor  s-a  făcut  la  unita­  le,  care  se  încadrează  armonios  in   Pentru  a  cunoaşte  inai  îndeaproa­  construit  şi  dat  in  folosinţă  comple­  de  3 720  dc  metri  palrali.  La  etaj va   deleana44  din  Alba  Tulia,  a  adus  la
             asemenea,  la  Şibol,  Balomir  şi  Orăş-  tea  respectivă  numai  pe  70  hectare,  peisajul  modern  al  oraşului  Un  loc  pe  preocuparea  lată  de  dezvoltarea   xul  comercial  din  microraionul  nu­  funcţiona  un  magazin  modern  de   sfirşitu)  celor  trei  trimestre  de  ac­
                                                                                                                     reţelei  comerciale,  am  avut  o  scurtă   mărul  trei,  unde  funcţionează  şi  res-  mobilă  cu  expoziţie  de  prezentare  a   tivitate  o  bogată  „recoltă"  de  suc­
                                                                                                                     convorbire  cu   tovarăşul   inginer                                produselor  Acost  complex  va  fi  dat   cese  Aproape  toate  angajamentele
                                                                                                                     Victor  Zaharco,   vicepreşedinte  a)                               in  folosinţă  in  prima  jumătate  a  a   luate,  aferente  acestei  perioade,  au
                                                                                                                     Comitetului   executiv  al   Sfatului                               nului  1967                        fost  depăşite.  La  indicatorii  pro­
                                                                                                                     popular  al  oraşului  Hunedoara                                      —  Pentru  că  aţi  adus  vorba   de   ducţie  globală  si  marfă  s-au  reali­
                                                                                                                       —  De  la  bun  început  trebuie  să   chifemiiL                   construcţiile  anului  viitor,  cc  sc  va   zat  depăşiri  de  596 000  lei  şi  res­
                                                                                                                     remarc  —  a  precizat  tov.  V.  Zahar-                             face  în  continuare  pentru  dezvolta­  pectiv  672.000  lei,  mai   mult  cu
                                                                                                                     co,  faptul,  dc  loc  îmbucurător  pen­                             rea  reţelei  comerciale  în  oraşul  H u­  14 000  lei  şi  respectiv  18.000  lei  dc-
                                                                                                                     tru  noi,  că  in  anii  care  au  trecut,  re­                      nedoara ?                         cit  prevedea  angajamentul  luat:
                                                                                                                     ţeaua  comercială  din  oraşul  nostru                                —  Dinlrc  construcţiile  prevăzute,   s-au  produs,  de  asemenea,   peste
                                                                                                                     nu  s-a  dezvoltat  (a  nivelul  cerinţe­  taurantul  Dunărea. S-au  alocat pen­  voi  aminti  doar  de  complexul  co­  prevederi,  167  perechi  încălţămin­
                                                                                                                     lor.  Fondurile  alocate  pentru  extin­  tru  extinderea şi  îmbunătăţirea ac­  mercial  care  se  va  ridica  in  micro   te.  s-au  creat  52  de  modele  noi  etc.
                                                                                                                     derea  şi  mbdernizarea  unitălilor  co­  tivităţii  comerciale  peste  4 100.000   raionul  nr.  4,  cartier  care  sc  allă  in   Paralel  eu  obţinerea  acestor  re­
                                                                                                                     merciale,  au  fost  mai  mici,  in  com­  de  lei,,din  care  mai  mult  de  ju­  plină  construcţie  Va  fi  cclmai  ina-   zultate,  colectivul  fabricii  a  reali­
                                                                                                                     paraţie  cu  cele  pentru  construcţia  de  mătate  sînt  destinaţi  pentru  con­  rc  şi  modern   complex,  cuprinzind   zat.  numai  în  trimestrul  FfI,  im-
                                                                                                                    ’  locuinţe.  Aceasta  a  făcut  ca  in  ulii   strucţii  şi  montaj.  In  noul  centru   peste  7D00  de  metri  palrali  Se  vor   portante.economii  de  materiale dîn
              OAMENILOR  MUNCII                                                                                      mii  cinci  ani  sâ  se  deschidă  numai   al  oraşului  se  lucrează  la  un  com­  construi  aici,  in  afara  magazinelor   care  se  pot  fabrica  circa  5.500  pe­
                                                                                                                                                       plex  comercial,  foarte  modern,  pri­
                                                                                                                                                                                                                            rechi  de  ghete  bărbaţi.
                                                                                                                                                                                                           produselor  oii -
                                                                                                                                                                                          pentru  desfacerea
                                                                                                                     66  de  unilăti  comerciale  noi
                                                                                                                       —  Intr-adevăr,  numărul  acestor   mul  de  acest  gen  din  regiunea  noas­  inentare  şi  industriale,   umtăli  ale   Un  aport  substanţial  la  realiza­
                                                                                                                                                       tră.                               cooperaţiei  meşteşugăreşti,  un  res­  rea  acestor  succese   şi-au  adus
                                                                                                                     magazine, raportat  la  dez.voltarea o-
                                                                                                                                                        , —  Prin  ce  sc  va  deosebi  de  cele­  taurant  şi  oficiu  1\TT R ,  şi  o  agen­  îoan  Haţegan,  Vîrgîl  Moangâ.  Ana
                                                                                                                     raşului  este  mie.  Cc  măsuri   s-au   lalte ?                     ţie  CEC                          Magda.  Ana  Moldovan.  loan  Drâ-
                                               pensionare  va  fi  de  58  ani
            întrebări  şi                      rea  la  pensie  a  majorării  acordate   Vom  intra                  prevăzut  pentru  ca  in  acest  an  re­  —  In  primul  rînd  prin  arhitectura   MIRCEA  NEAGU       ghici,  Ana  Mărculeţ  şi  alţii.
                                                 ÎNTREBARE:  Dacă  prin  adăuga­
                                               pentru  continuitate  in  muncă  se  poa­
                                               te  depăşi  salariul  tarifar?
             răspunsuri                        preună  cu  toate  sporurile  nu  poate       aceeaşi  categorie
                                                 RĂSPUNS:  Aşa  după  cum  se  pre­
                                               vede,  pensia  rezultată  din  calcul  îm­
                                               fi  mai  mare  decît  salariul  tarifar
              Mai  mulli  cciâfcni  au  adresai  :zia­  ÎNTREBARE:  Majorarea  pensiei
             rului  nostru  întrebări pe marginea pro­  pentru  continuitate  in  muncă  se  a-   de muncă  cu  ofelarii  ?
             iect ului dc  lege cu privire  la acordarea   cordâ  şi  celor  care  nu  au  vechimea
             pensiei  In  cadruf  asigurărilor  dc  slat   minimă  integrală  în  muncă ?
             şi  a  pensiei  suplimentare.  Iată  citeva   RĂSPUNS:  Pensia  pentru  limita
             din  întrebările  adresate  precum  şi   dc  vîrslă  se  majorează  în  procentele   Ca  si  tuturor  oamenilor  muncii   crează  direct  la  prepararea  oţelu­
             răspunsurile :                    de:  4  la  sulă  pentru  cei  care  au  o   din  patria  noastră,  proiectul  de  le­  lui  cum  sînt  lăcătuşii,  electricienii,
               ÎNTREBARE:  Cum  va  şli  un  an­  continuitate  în  muncă  dc  10-15  ani,   ge  cu  privire  la  majorarea  pensii-,   lermolehnicienii,  apaduclierii,  zida­
             gajat  că  sc  încadrează  intr-o  grupă   7  la  sulă  pentru  o  continuitate  de   lor  si  la  acordarea  pensiei  supli­  rii  şi  care  îşi  desfăşoară  activitatea
             de  muncă  sau  intr-alta ?       15-20  ani  şi  10  la  sulă  pentru  o  con­  mentare,  mi-a  produs o  mare  buCu-,   în  oţelărie,  la  întreţinerea  cuptoa­
               RĂSPUNS:   încadrarea  in  grupe   tinuitate  de  peste  20  ani  chiar  daca   rie.  Acest  proiect  constituie  o  dova­  relor  utilajelor.ele.  vor  intra  în  a-   Instalaţii  purtă­
             de  muncă  se  va  face  ţinind  seama   pensia  a  fost  stabilită  pentru  vechi­  dă  grăitoare  a   dragostei  şi  grijii   cecaşi  categorie  de  muncă  cu  oţe-   toare  de  energie,
             dc  condiţiile  de  Ia  locul  de  muncă   me  necompletă  (mai  mică  dc  25  ani   partidului  pentru  cei  ajunşi  la  vîr-   larîi  ?.  Ne  punem  această  problemă,   forţă  şi  lumină
             şi  nu  de  meseria-funcţia  prestată.  bărbaţii  şi  20  ani  femeile)   sta  părului  cărunt,  care  după  ani   pentru  că  aceştia  pe  care  i-am  enu-
               Locurile de  muncă  ce  vor da  drep­  ÎNTREBARE:  Dacă  o  persoană  a   îndelungaţi  de  muncă  îşi  vor  petre­  . merat  mai  sus,  hlcreazu  de  multe   Foto: V.  Onoiu
             tul  la  încadrarea  in  grupa  I  sau  a   lucrat  in  cooperaţia  meşteşugărească   ce  bălrincţea  în  linişte,  demnitate   ori  in  condiţii  ipai  grele,  sînt  ex­
             Il-a  vor  fi  cuprinse  în  labele  caic   10  ani  şi  ca  angajat  7  ani  şi  a  deve­  şi  respect.  puşi  unor  pericole  niai  mari,  decît
             se  vor  publica  o  dată  cu  legea.  n it  in v a lid   in  perioadA  cît  a  lucrat   Pentru  noi  cei  caic   mai  avem   oţelarii.  Un  lăcătuş,  electrician,  zi-
               ÎNTREBARE:  Care  va  fi  virsla  dc   ca  angajAt,  dc  la  care  sector  de  ac­  încă  ani  mulţi  de  muncit  pînă  la   .  dar  lucrează  efectiv  în  oţelărie.
             pensionare  a  unui  muncitor  care  din   tiv ita te   prim eşte  pensia  dc  in v a lid i­  pensie,  recenta  holârîre  vine  să  nc   Acelaşi  lucrti^se'evidenţiază  şi  în
             vechimea  totală  in  muncă  de  30  dc   tate ?                     dea  un  imbold  şi  mai  mare,  să  ne   cazul  macaragiilor:care  lucrează  la
             ani  a  lucrat  8  ani  în  subteran ?  RĂSPUNS:  în  acest  caz  pensia  dc   însufleţească  şi  mai  mult  în  muncă.  pregătirea  materialelor  şi  materii­
               RĂSPUNS:  Virsla  de  pensionare   invaliditate  se  acordă  de  sectorul  de   Am  citit  şi  recitit  toate  capitolele   lor  prime  precum  şi  ansamblelor de
             de  62  ani  pentru  bărbaţi  şi  57  ani   activitate  în  care  s-a  produs  invali­  proiectului  de  lege.  Ele  sînt  cît  se   turnare.  Eu  cred  că  ar  trebui  să
             pentru  femei  se  reduce,  pentru  cei   ditatea,  respectiv  de  către  asigură­  poale  de  bine  gîndite,  chibzuite  şi   facem  parte dîn  aceeaşi  categorie de
             care  lucrează  in  locurile  dc  muncă   rile  .sociale  de  slat,  fără  a  se  mai   clare.  Eu,  ca  şi  alţi  tovarăşi  de   muncă  cu  oţelarii.
             din  grupa  I, cu  cîte 6 luni  pentru  fie­  ţine  seama  de  faptul  că  cea  mai
             care  an  efectiv  lucrat  în  astfel  de   marc  parlc  a  activităţii  a  fost  pres­  muncă  de  la  secţia  O S M.  I  ne  în­  ANDREI  DENGHEL
             condiţii.  In  cazul  dc  faţă  virsla  de  tată  în  sectorul  U.C.E.COM  trebăm  dacă  muncitorii  care  nu  lu­  electrician  O.S.M.  I.
   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95   96