Page 93 - Drumul_socialismului_1966_10

VAG IN A A V4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3676

ACTIVITATEA INDUSTRIEI LOCALE -

LA NIVELUL CERINŢELOR!

V

Ne-am adresat unor tovarăşi de la
secţia de industrie locală a Sfatului
Pentru completarea şi îmbogăţirea sortimentului de produse realizate de industria republicană, un rol Prevenirea golurilor popular regional cu întrebarea:
important îi revine industriei locale... O atenţie sporită se va acorda lărgirii şi îmbunătăţirii serviciilor de între­ ROATE INDUSTRIA LOCALA SA’
OBŢINĂ REZULTATE MAI BUNE?
ţinere precum şi dezvoltării producţiei destinate aprovizionării populaţiei îndeosebi la articole de uz casnic şi lată cîteva păreri.
gospodăresc, a producţiei de artizanat şi a lucrărilor după comandă. din activitatea financiară A CHITIMII:
(Din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu pri\irc la dezvol­ şeful serviciului plan
Unele întreprinderi nu realizează
tarea economici naţionale In perioada 1966-1970). planul în mod ritmic şi la toţi indi­
In primul an al cincinalului in­ de plan nu s-a ţinut scama de timpul cii. Sarcinile stabilite sînt realiza­
dustria localâ din regiune trebuie sâ necesar penlru înfăptuirea ei. Unele bile dar nu se asigură toate condi­
realizeze 28 249.000 lei beneficii, ceea coluri în situaţia financiară a între­ ţiile materiale pentru îndeplinirea
sortimente apare si pinat anumite greu­ cărămidă la fabrica ce înseamnă aproape încă o dală mai prinderii se datoresc nerealizării lor, există deficienţe în organizarea
muncii şi valorificarea unor rezer­
mai evident faptul că tăţi in aprovizionarea clin Prieaz, iar majo­ mult decît în anul 19G3 Comparativ planului la agregate pentru construc­ ve de care dispun întreprinderile. La
unele conduceri de cu tablă metalică, di­ ritatea unităţilor pro­ cu planurile întocmite, rezultatele de ţii. In acesţ domeniu se observă in­ acestea se adaugă greutăţi dinafară,
întreprinderi se „a- verse materiale pen­ ducătoare de mobilă pînâ acum nu oferă suficiente ga­ suficientă preocupare penlru amena­ Penlru anul 1966 s-a planificat o
uoperâ" cu paravanul tru producţia de mo­ s*au preocupat în ranţii pentru viitor. Restanţele pe 9 jarea unor cariere si balastiere mo­ cantitate sporită de bentonitâ, pe
cifrelor globale şi ne­ bilă, iar la alte pro­ mică măsură de asi­ luni se ridică la 1 296 000 lei iar pre­ derne. iar în plus întreprinderea n-a baza indicaţiilor primite şi a repar­
glijează ritmicitatea duse eerinţclc benefi­ gurarea si calificarea ţul de cost pc aceeaşi perioadă a fost fost ajutată să-şi asigure utilaje co­ tiţiilor date de Ministerul nunelor,
sau sortimentele. In ciarilor n-au acoperit muncitorilor in raport depăşit eu peste un milion dc lei. respunzătoare. Ca atare, se extrage dar ulterior s-au diminuat mult ce­
primele 20 de zile din posibilităţile de pro­ eu cerinţele. La aces­ Cauzele acestei situaţii se datoresc balast si nisip numai atunci cînd c rinţele şi unii beneficiari au re­
luna septembrie ele e- ducţie. E o dovadă că tea trebuie adăugate unor lipsuri care s-au soldat eu sto­ vreme frumoasă şi scade apa Mure­ nunţat la cantităţi însemnate.
xomplu I.R.I.L. Oră- şi O.R A D. Deva nu alte lipsuri privind curi supranormalive, cheltuieli ne- şului. Lipsurile amintite nu fost com­ Realizaţi nesalisfâcâtoare s-au în­
ştie realizase 55,0 la şi-n făcut pe deplin organizarea muncii în cconomicoasc, lipsă de operativitate pletate cu alte deficienţe pl ivind fo­ registrat Ja agregate pentru construc­
sută din planul pro­ datoria în ceea ce pri­ sectorul extractiv. in încasarea producţiei marfă sau losirea mijloacelor materiale şi fi­
Pentru a afla unele aspecte pri­ portante care au fost preconizate se ducţiei marfă pe în­ Experienţa acumu­ ncritmicitale în realizarea planului nanciare şi urmărirea eficienţei lor. ţii datorită faptului câ unele condu­
vind rezultatele şi perspectivele in­ numără: o mai bună organizare a u- treaga Unici. 1.0.l.L. veşte sarcinile care-i lată pină acum impu­ sortimental. Referitor In rezultatele La întreprinderea amintită s-a prq- ceri nu se ocupă de organizarea ac­
revin faţă de indus­
dustriei locale din regiune, ne-ain nilâţilor şi sectoarelor de producţie, Deva, 4G,4 la sută iar tria locală. De ase­ ne mai multă atenţie curat în luna decembrie anul trecut tivităţii in cariere şi balastiere şi in
adresat eu eiteva întrebări tov. Sa­ profilarea activităţii întreprinderilor I O l.L. Petroşani 50,1 menea, Ministerul mi­ pentru stabilirea sar­ financiare tovarăşul C. Ioncscu, şe­ o maşină de impregnat apâ minerală plus se resimte lipsa de utilaje co­
bin Bolieiu, vicepreşedinte al Comi­ în raport cu posibilităţile si cerinţele, la sută Asemenea re­ nelor şi alte instituţii cinilor dc plan în ful serviciului plan financiar de la care costă 1G 000 lei dar stă nefolo- respunzătoare. După părerea mea ca­
tetului executiv al Sfatului popular orientarea desfacerii şi altele. In c- zultate nesalisfăcâlnaro centrale n-au ajutat concordantă cu posi­ secţia regională de industrie localâ silă deşi se plătesc amortismente pen­ drele tehnice din întreprinderi nu
al regiunii Hunedoara. senţâ se urmăreşte ca folosind mai bilităţile de desfacere' ne-a declarat totuşi : tru ea. De asemenea, fabrica de ghea­
raţional resursele locale şi eu chel­ dovedesc că se lucrea­ suficient industria lo­ ţă şi sifoane a reuşit sâ lucreze nu­
— Cum apreciaţi rezultatele ob­ ză în asalt. Minusuri­ cală în aproviziona­ a producţiei şi cu — Activitatea financiară a între­
ţinute anul acesta dc către unităţile tuieli minime, fiecare întreprindere le aparent neînsem­ re.! cu materiale şi a- mijloacele de care mai în luna iulie cu toată capacita­
industriei locale din regiune? să-şi aducă un aport cit mai însem­ nate dinlr-o lună sau Mgurnrca beneficiari­ dispun întreprinderi- prinderilor e satisfăcătoare... tea. Conducerea întreprinderii în loc
— Dacă ne referim numai la ci­ nat la aprovizionarea şi deservirea decadă, se completea­ lor pentru desfacerea le pentru realizarea E greu de înţeles cum se poate a- sâ ia măsuri hotârîle pentru realiza­
frele globale apare o situaţie bună, populaţiei contribuind si la rezolva­ ză cu altele care nu producţiei Deşi ini­ ei. junge Ia astfel de aprecieri din mo­ rea indicilor financiari încearcă să
dar n-aş vreo să recurg la acest ca­ rea altor probleme ale economici lo­ mai pot fi recuperate. ţial s-au dat reparti­ Datele preliminare ment ce industria localâ nu reali­ ascundă efectele negative. ,In anul
lificativ. Pe 9 luni planul producţiei cale Trebuie acţionat cu mai multa După trei trimestre ţii pentru bentonitâ şi rezultatele obţinute 19G5 s-au trecut pe costuri de produc­
globale şi al producţiei marfă se pre­ hotărîre pentru sporirea eficientei industria locală a ră­ la nivelul sarcinilor pînâ acum pun sub zează planul de beneficii, râmîne ţie anumite cheltuieli caic nu se în­
zintă realizat pe total secţiune. Nu­ fiecărui leu care se cheltuieşte în a- mas datoare cu peste de plan. ulterior s-au semnul întrebării în­ datoare faţă (Ic sarcina dc reducere cadrau la acest capitol iar anul a-
cesla s-au „omis” din preţul de cost
mai întreprinderea din Deva n-a în­ cest sector, pentru îmbunătăţirea ca­ 900 000 cărămizi, mo­ redus repartiţiile In deplinirea unor indi­ a preţului de cost şi prezintă minu­ cheltuieli în valoare de peste 100.000
deplinit planul la producţia globală. lităţii produselor şi a serviciilor bilă în valoare de circa jumătate. Cu catori .din planul pe suri la producţia marfă vindulă şi în­ lei.
Pozitiv este faptul că în cadrul în­ prestate. 520 000 lei. importan­ toate că se cunosc lflGG cum sînt: sarci­ casată. Acum, 1.0 l.L. Deva, are cea
treprinderilor de industrie locală s-a — Cc trebuie sfi facă sfaturile te cantităţi de agre­ greutăţile care au e- nile pentru export, Deficitară Ia realizarea planului de
dezvoltat producţia bunurilor de larg populare raionale şi orăşeneşti care gate pentru construc­ xislat, problema des­ producţia marfă vîn- mai marc nerealizare a planuluî de beneficii este şi 1.0 l.L. Petroşani.
consum, a fost lărgită gama de sor­ au întreprinderi dc industrie locală ţii şi alte produse de­ facerii bentonitei nu-i dulă şi încasată, be­ beneficii datorită moi ales ncindcpli- Nici alte întreprinderi n-au rezul­
timente şi se acordă o atenţie sporită în raza lor teritorială? şi planul producţiei clarificată nici pentru neficiu si preţul de nirii ritmice a sarcinilor la bentoni­ tate' la nivelul posibilităţilor. La sfîr-
valorificării resurselor locale Colec­ — In primul rînd să înţeleagă că anul 19G7. rost. In perioada care tâ. agregate de rin şi alte sortimen­ şitul primului semestru întreprinde­
tivul întreprinderii din Brad s-a evi­ răspund direct de activitatea aces­ globale a fost înde­ Pe lingă cele amin­ a mai rămas trebuie rile de industrie localâ aveau stocuri
denţiat şi prin asigurarea unor pro­ tor unităţi, să lc îndrume şi să le plinit şi depăşit Cele tite. s-a resimţit însă luale deci măsuri sus­ te. E drept că unii beneficiari şi-au supranormalive in valoare de 2.883 000
duse absolut necesare pentru unită­ ajuie concret. Fără a generaliza, tre­ mai mari nerealizări şi efectul unor defi­ ţinute pentru recupe­ schimbat mult pretenţiile formulate lei care au crescut pînâ la sfirsitul
ţile miniere caic se realizează in buie spus câ sînt unele comitete e- s-au înregistrat la ciente interne. Con­ ra rea ră minerii in iniţial dar există şi alte cauze. Con­ lunii septembrie cu cîteva sute de
condiţii rentabile. De asemenea, me­ xecutive care nu cunosc temeinic rea­ IO 1 L. Deva. T R I L. ducerea întreprinderii urmă şi pentru a evi­ ducerea întreprinderii susţine eâ una mii Ici în loc sâ fie diminuate. De studiază problemele lehnîco-economl-
rită să fie amintit că toate întreprin­ lităţile din întreprinderi şi aşteaptă Alba Iulia şi TRI L. din Orăştie n-a urmă­ ta posibilitatea ca să cileva luni la I.R.I.L. Orăştie stocu­ ce de bază, iar personalul secţiei in­
derile sînt planificate să verse be­ ca anumite probleme care le aparţin Orăştie. rit îndeaproape condi­ dintre ele o constituie mutarea sta­ rile supianormative se menţin la dustrie locală a Sfatului popular re­
neficii la buget. Numai in trei tri­ să fie rezolvate la nivel de secţie re- Anul acesta între­ se mai repete aseme­ ţiei de bentonitâ la Gurasadn. In lea­ peste 1 milion de lei datorită faptu­ gional nu asigură o îndrumare co­
mestre s-a obţinut un volum de be­ ’ gionalâ Au fost cazuri la Alba Iulia ţiile în care se reali­ nea silua(ii in anul litate această măsură nu s-a realizat lui eă o mare cantitate de scaune şi respunzătoare acolo unde nu se rea­
neficii ruai maro decit s-a realizat în şi în alte părţi cînd comitetele exe-, prinderile au intîm- zează producţia ele viilor. operativ, iar In stabilirea sarcinilor alte produse n-au fost terminate si lizează producţia.
lot cursul anului 19G3, ceea ce repre­ cutîve în loc sa analizeze 'cu‘ răs­ expediate beneficiarilor conform sar­ ING. L. VLAD
zintă un progres apreciabil. Rău este pundere posibilităţile existente si să cinilor stabilite. In luna septembrie şeful serviciului producţie
insă eă unele întreprinderi nu înde­ dea indicaţii pentru valorificarea u- toate întreprinderile aveau stocuri In afară de unele lipsuri care apar­
plinesc planul in mod ritmic, se mai nor rezerve interne, au venit cu pro­ supranormalive dintre care 1.0 I L. ţin unităţilor noastre există şi alte
produc sortimente nerenlabile. iar puneri neîntemeiate pentru restruc­ acem BS9SB Petroşani 991.000 lei. I.R.I.L. Alba probleme care trebuie rezolvate mai
beneficiile şi economiile la preţul dc turarea planului. Practic, comitetele Iulia 710 000 lei ele. La aceeaşi dotă bine. Anul acesta s-a simţit lipsa de
cost sînt sub nivelul posibilităţilor executive sînt datoare să urmărească împrumuturile restante garantate de saci de liîitie pentru produse din
şi al sarcinilor stabilite. întreprinde­ îndeaproape cum şi cu ce cheltuieli forul tutelar însumau peste 2.700 000 bentonitâ, de tablă metalică, cheres­
rile din Deva, Alba Iulia şi Sebeş se realizează indicatorii de plan. să Cu cîteva sâptâmîni in urma zia­ lei. Asemenea aspecte demonstrează tea şi alte materiale. O R.A.D. Deva
n-au realizat planul producţiei marfă facă periodic analiză privind activi­ rul nostru a relatat necazurile unui to- Dar, acest lucru era cunoscut. care au apărut în termenul dc ga­ şi unele instituţii centrale nu ne-au
vîndutâ şi încasată pe trei trimestre. tatea întreprinderilor de industrie lo­ cetăţean din oraşul Hunedoara Alunei, de ce s-a folosit (abia res­ ranţie. Spre exemplu I U I L. Haţeg clar lipsa de orientare în gospodări­ sprijinit suficient în ceea ce priveşte
— Cc măsuri s-au preconizat pen­ cală şi să intervină dacă apar defi­ care şi-a cumpărat o garniturii de pectivă? Alături dc unele condiţii şi I O.l.L Deva au livrat unele du­ rea mijloacelor materiale şi băneşti. aprovizionarea
tru dezvoltarea activităţii în acest ciente. In sfera lor de preocupări se mobilă, cu defecte, produsă de obiective există insă şi deficienţe lapul i şi biblioteci cu uşile strimbe, La I.R.I.L. Orăştie se află un strung
sector şi lichidarea lipsurilor care încadrează de asemenea şi urmărirea I.R.I.L. Sebeş. Din ancheta făcută interne in ceea ee priveşte execuţia iar anumite bucătării produse de de copiat lemn şi o maşină de sudat I. FARCAŞU
s au semnalat pînâ acum? sistematică a modului cum acţionea­ s-a desprins câ la întreprinderea tehnică a produselor metalice. în­ I O.I.L. Petroşani au fost finisate în umeraşe cu material plastic care nu şeful serviciului organizarea muncii
— In timpul cincinalului va creşte ză conducerile de întreprinderi şi ce­ respectivă se acordă puţină atenţie treprinderea amintită a mai primit mod neeoiespunzâlor. Cum acţio­ Forţa de muncă şi utilizarea ei ra­
foarte mult volumul producţiei in lelalte cadre penii u rezolvarea cu controlului de calitate iar tovarăşii refuzuri şi pentru 20.000 bucăţi că­ nează alunei controlul de calitate? se folosesc raţional iar pentru fa­ ţională mai constituie o problemă
sfera de activitate a industriei locale. competentă a sarcinilor caic le re­ de la serviciul producţie au atitu­ rămizi deoarece procesul dc uscare Cadrele din industria localâ ştiu brica de cărămizi din Prieaz se plă­ penlru industria localâ. In unele în­
In anul 1970 valoarea producţiei glo­ vin. In concluzie e bine să se simtă dine refractată atunci cînd sînt so­ s-a făcut forţat şi au apărut crăpă­ sâ aprecieze calitatea produselor tesc importante amortizări în Timp treprinderi nu se acordă atenţia cu­
turi pe suprafaţa lor E un exemplu
bale va fi cu 68 la sută mai mare dc- mai mult contribuţia comitetelor c- licitaţi să ia măsuri pentru reme­ concludent din caic rezultă câ to­ dar nu exercită un control sistema­ ce planul pc semestrul II nu acoperă venită calificării cadrelor şi se în­
eîl în 19G5. Pentru a face faţa sarci­ xcculive la buna desfăşurare a acti­ dierea unor defecţiuni calitative. A- tic asupra procesului de producţie cearcă chiar sâ se facă o planificare
nilor sporite sînt necesare anumite vităţii pe caic o desfăşoară industria cest lucru contrastează cu aprecie­ varăşii dm conducerea întreprinde­ si manifeslâ indulgenţă faţă dc de­ nici un sfert din capacitatea ei dc eu „rezerve”. Anul trecut conduce­
rii şi cadrele tehnice n-au urmărit
masuri tehnice şi organizatorice. Pe locală. Această sarcină importantă rile primite de întreprinderea res­ cu răspundere desfăşurarea proce­ ficienţele calitative. Uneori, se în­ producţie. Despre această fabrica s-a rea I O.I.L. Hunedoara a solicitat cu
baza indicaţiilor (late de biroul Co­ care revine sfaturilor populare, im­ pectivă pentru produsele din lemn sului tehnologie. cearcă sâ se strecoare în comerţ discutat sâ fie ti-ccută în conservare insistenţă sâ diminuăm sarcina
mitetului roeionM de partid s-a în­ exportate şi demonstrează că nu e- Refuzurile primite si dc alte în­ produse, despre eaix? se ştie câ nu dar pînâ acum nu s-a clarificat pro­ de creştere a productivităţii muncii,
tocmit un plan de.aliat dc acţiune în pune competenţă, iniţiativă şi răs- xisln aceeaşi preocupare pentru ca­ sînt de cea mai bună calitate, cu lucru care n-a fost acceptat. Pinu la
acest sens. Printre măsurile mai im­ oundere. litatea tuturor sortimentelor care se treprinderi, dovedesc existenţa u- intenţia de a acoperi lipsurile in­ blema respectivă. urmă sarcina iniţială a fost depăşită
nor lipsuri similare. De pildă,
terne si de a scuti pe cei vinovaţi
realizează. I O l.L Deva a trimis o cantitate de răspundere. A lit secţia regională Planul dc beneficii e grevat şi de cu peste 10 la sută. Şi în domeniul
există
lipsuri.
pregătirii cadrelor
faptul câ industria localâ nu reali­
Alte aspecte care ne-au parvenit de apă minerala la IC.R A. Piteşti cit si conducerile întreprinderilor zează ritmic şi integral indicatorul Dacă întreprinderea din Brad n-a a-
o de la diverşi cumpărători şi de la care a fost refuzată pentru câ am­ sînt încă datoare cu măsuri (chiar producţie marfă vîndutâ şt încasată. vut necazuri deosebite eu producţia
Direcţia comercială arată că în li­
balajul nu era corespunzător. Şi tot
de mobilă, acest lucru se datorosle
Ia sancţionarea celor care se abat
nele cazuri problema îmbunătăţirii această întreprindere a primit re­ dc la normele stabilite), care sâ La sfîrşilul primelor trei trimestre şi faptului câ acolo s-au luat măsuri
calităţii nu este urmărită şi rezol­ fuzuri penlru nasturi si pieptene contribuie Ia creşterea răspunderii mai bune pentru asigurarea, califica­
ritmicita vată cu toată răspunderea. Deşi ca­ din cauză că produsele respective pentru calilale. O atenţie mai mare se afla în restanţă la acest indicator rea şi permanentizarea muncitorilor.
cu peste 2 milioane de lei.
litatea produselor realizate de in­
n-au corespuns modelelor solicitate
dustria locală s-a îmbunătăţit faţă de beneficiari. trebuie acordată întăririi controlu­ Există comitete executive ale sfa­ Sint însă alte conduceri de întreprin­
lui asupra muncii şi lichidării prac­
deri care acţionează prea puţin în
de anii precedenţi, nu există încă La secţia regională şi la între­ ticii de a acţiona mai ales în urma acest sens.
In primele trei tri­ Comparaţiile cu nlle ţia marfă, iar la sfîr- motive de automutţumire pentru prinderi se discută mult despre lip­ sesizărilor şi a refuzurilor primite. turilor populare care aşteaptă sa pri­
mestre din acest an perioade au o anumi­ şitul primului trimes­ cadrele din acest sector. Apre­ sa de beneficiari penlru bcnlomlâ, Nici conducerea secţiei regionale mească de la buget o parte din be­ ★
planul producţiei glo­ tă semnificaţie, dar tru a fost nevoie (Ic cierile frumoase pentru mo­ dar în aceste condiţii alit I.R.I.L, si nici tov. L. V]nd, şeful serviciu­ neficiile industriei locale dar nu ac­ Consctnnlnd părerile amintite tre­
bale în industria lo­ principalul criteriu restructurări ca sâ se bila care se face la Brad şî pen­ Alba Iulia cit şi IO.I.L, Deva, au lui producţie n-au putut sâ ne ofe­ ţionează cu măsuri eficace penlru buie adăugat că o parte dintre pro­
calâ a fost realizat în de apreciere îl consti­ aducă planul )a nive­ tru alte produse ale industriei lo­ livrat unele cantilâţî de bentonitâ re imediat măcar cele mai semnifi­ blemele respective solicitau unele in­
proporţie de 101,2 la tuie realizarea ritm i­ lul rezultatelor şi nu cale, sînt umbrite de diverse obiec­ cu granulaţie prea mare sau alic cative exemple de refuzuri primite realizarea lor. In acest domeniu au tervenţii chiar din partea secţiei. în­
sută. iar planul pro­ că a indicatorilor de viceversa. Se pare câ ţii îndreptăţile din partea beneficia­ abateri de la STAS, care au fost re­ anul acesta pentru calitatea neco- rămas serios datoare comitetele exe­ treprinderile n-au fost ajutate sufi­
ducţiei marfă 101.3 Ia plan din situaţia respecti­ rilor şi a cumpărătorilor la adresa fuzate de beneficiari. respunzăloare a unor produse li­ cutive ale sfaturilor populare ale o- cient pentru buna organizare Na
sută, nsigurindu.se re­ In luna ianuarie, vă nu s-au tras toate altor întreprinderi. In acest dome­ Dacă am dat numai aceste exem­ vrate beneficiarilor In acest dome­ raşelor Deva şi Petroşani precum şi muncii in sectorul extractiv si
zultate mai bune de­ spre exemplu, cinci învăţămintele cuveni* niu I.R.I.L. Alba Iulia deţine re­ ple, nu înseamnă câ alte întreprin­ niu nu-i vorba de căutarea acului pentru procurarea utilajelor ne­
cit în anii precedenţi. întreprinderi de in­ te, pentru câ, ulterior cordul. In primele trei trimestre a- deri au fost felicitate pentru cali­ în carul cu fîn ci de cunoaşterea comitetele executive raionale Alba cesare. Pc dc altă parte sc ac­
E un succes incontes­ dustrie localâ n-au s-au ivit cazuri simi­ ccastâ întreprindere a primit peste tatea produselor. întreprinderea o- unei importante probleme. şi Orăştie. ţionează cu tntîrzicrc pentru îmbu­
tabil, dar in acelaşi realizat planul pro­ lare. In anumite luni 12 refuzuri din partea comerţului râsencascâ de industrie locala Hu­ Fără îndoială câ răspunderea Sarcinile care revin industriei lo­ nătăţirea calităţii în sensul că sc iau
limp incomplet. Dacă ducţiei marfă. iar din trimestrele II şi datorită calităţii necorespunzâtoare nedoara a primit refuzuri pentru principală pentru calilale revine co­ cale impun mai mullâ răspundere măsuri mai ales după ce au fost pri­
se trag concluzii nu­ două au rămas da­ III I 0.1 L Deva si a unor produse livrate cum sînt: 194 tone dolomilâ, I.R.I.L. Orăştie lectivelor de muncă din întreprin­ mite anumite sesizări în loc să fie
mai pe baza cifrelor toare la indicatorul I.O.l.L Petroşani s-au albii pentru rufe. tigăi cu coadă şi pentru 230 umeraşe, IO.I.L. Petro- deri, dar şi secţia regională trebuie faţă de rezultatele financiare şi cer prevenite asemenea situaţii. Experi­
globale aprecierile nu producţie g l o b a l ă . prezentat cu râmîneri altele. Faţă de defectele bunurilor şani pentru 171 m.p uşi si ferestre, sâ intervină mai holărit pentru măsuri prin care sâ sc asigure o ren­ enţa dc piuă acum arată că trebuie
sînt în măsură sâ Contrar aşteptărilor, in urmă la realizarea metalice, conducerea întreprinderii iar majoritatea unităţilor producă­ prevenirea situaţiilor care permit tabilitate sporită alit la nivel de în­ să se acţioneze mai chibzuit în ceea
caracterizeze situaţia în luna februarie, trei planului de produc* caută să dea vina pe faptul câ tR- toare de mobilă au fost sesizate de ca pe poarta întreprinderilor sâ iasă treprindere cît şi pentru fiecare pro­ cc priveşte întocmirea planurilor dc
concretă din între­ unităţi n-au îndepli­ ţie. Anali2Înd reali­ bla primită n-a fost de bună caIila­ cumpărători asupra unor defecte uncie produse necorespunzâtoare. producţie si efectuarea unor schim­
prinderi. nit planul la produc­ zările pe decade şi dus în parte. bări necesare pc parcurs.
O mare parte din producţia in­ în valoare de circa 500.000 lei, 1 570 n-au recuperat restanţele la produc­
dustriei locale a regiunii Hunedoara strecurători pentru lapte, numeroase ţia de mobilă.
ajunge la îndemina cumpărătorilor, tigăi cu coadă si alic produse prevă­
prin intermediul comerţului. Penlru zute în planul de ăi)'rări pe perioada Justificările care sq caută nu pot
stabilirea şi respectarea relaţiilor ce amintită. Cu toate eă situaţia a fost acoperi lipsurile interne ale între­
trebuie sâ existe intre unităţile pro­ semnalată şi analizată la nivelul sec­ prinderilor. Uncie conduceri de în­
ducătoare şi cele dc desfacere se în­ ţiei regionale de industrie localâ, de­ treprinderi si cadre tehnice nu se o-
tocmesc din timp planuri si se fixea­ ficienţele dc la întreprinderea din cupă temeinic de organizarea con­
ză norme precise. Alba Iulia au persistat şi chiar s-au cretă a producţiei şi se mulţumesc
RESPECTAREA vrărilor şi s-a dezvoltat producţia bu­ multiplicat. In cele trei trimestre, co­ prisma unor cifre globale. Mai mult
sâ privească rezultatele mai ales prin
fn fiecare an a crescut volumul li­
lectivul acestei întreprinderi n-a rea­
nurilor dc larg consum realizate de lizat planul de producţie cu peste chiar, nu se dozează suficient de
bine preocuparea pentru realizarea
industria localâ. Numai anul trecut 2.000 tone benionitâ şi mobilă în va­ exemplară a tuturor sortimentelor
s-au produs bunuri (Ic larg consum loare dc 450 000 lei şi alte produse din plan fn mod greşit se îndreaptă
în valoare de 93.G89.000 lei. Cu toate iar planul de livrări n-a fost îndepli­ atenţia spre sortimente cu valori
OBLIGAŢIILOR acestea se ivesc adesea cazuri cînd nit. Din păcate nu e singurul exem­ maţ'i şi moi uşor dc realizat, dar se
realizarea ailor produse
neglijează
unele întreprinderi ale industriei lo­
a anului
plu. In prima jumătate
şi
foarte necesare consumatorilor
cale se abat de la obligaţiile asumate
şi neglijează respectarea planului I R l.L. Orăştie n-a livrat comerţului pentru care există posibilităţi locale.
peste G 000 de umeraşe şi alte pro­
In favoarea acestei afirmaţii pledea­
de livrări. Astfel de exemple nega­ duse de larg consum din lemn iar ză şî faptul câ industria locală reali­
tive s-au semnalai din primul tri­ I R l.L. Sebeş cîteva zeci de garni­ zează planul producţiei globale, dar
nu respectă
ritmicitatea şi planul
CONTRACTUALE mestru al anului 19G6, dar măsurile turi dc mobilă. Ce au făcut condu­ sortimental. Asemenea deficienţe sînt
luate pe parcurs n-au asigurat re­
cerile
respective
întreprinderilor
în general cunoscute şi
se discută
cuperarea râmîneriî în urmă, iar la
lipsurile iniţiale s-au adăugat altele după cc au cunoscut situaţia ? S-au despre ele dar măsurile care s-au
mulţumit mai mult sâ caute justifi­
întreprins pînâ acum n-au avut efi­
mai mult sau mai puţin grave. De cări. La ora actuală I.R.I.L. Orăştie cienţa dorită. K o problemă care tre­
pildă, pînâ la sfîrşilul primului se­ se prezintă eu nerealizaiea planului buie să dea serios de gîndit secţiei
mestru unităţile comerciale nu pri­ de producţie la bunuri metalice în industrie locală a Sfatului popular
miseră de la întreprinderea de in­ valoare de cîteva sute de mii de lei, regional şi conducătorilor de tptre-
dustrie localâ din Alba Iulia mobilă iar I.R.I.L, Sebeş şî I.R.I.L. Alba Iulia prinderi.