Page 94 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 94
PAGINA A 4-A | DRUMUL SOCIALISMULUI
W VIATA INTERNAŢIONALA
informaţii comentarii INFORMAŢII COMENTARII • SUR):: INFORMAŢII,; COMENTARII
întrevedere in Adunarea Generală a O.N.U. Tratativele
sovieto-marocane U.R.S.S. — Pe o distanţă det 4
C. Mănescu - Dezbateri în comitete riului Neris se înaltă noile cvar
km. de-a lungul malului drept‘al
tale de locuinţe. Aici pe locul u-
MOSCOVA 25 (Agerpres) - nui fost maidan s-au construit în
Chalrono Intervenţia reprezentantului României Moscova tratativele sovielo-maroca- timp de doi ani 4.240 de locuin
la
au început
Marţi dimineaţă
la dezbaterile din Comitetul pentru tutelâ ne. La tratative participă din partea ţe Simultan cu casele de locuit
se construiesc grădiniţe de copii.
NEW YORK 25 — Trimisul special sovietică Alexei Kosîgliin. preşedin tTeşc, şcoli şi magazine.
Agerpres, Nicolae Ionescu, transmite: NEW YORK 25. — Trimisul spe travenind aspiraţiilor poporului tele Consiliului de Miniştri al In foto: Intr-unu) din cariie-
Ministrul afacerilor externe al cial Agerpres, N. Ionescu, trans zimbabwe, care reprezintă marea U.R S.S., Nikolai Podgornîi, preşedin rcle noului raion al oraşului Vjl-
României, Corneliu Mânescu, a avut mite: Lucrările Adunării Generale majoritate a populaţiei, nedîndu-i tele Prezidiului Sovietului Suprem al nius.
la 24 octombrie o întrevedere, la se a ONU. au continuat luni în co astfel dreptul de a-şi hotărî pro U R.S.S., Dmitri Poleanski, prim-vice-
diul Misiunii permanente a tării mitetele principale ale acesteia. pria-» soartă, incereînd să perpetue preşedinle al Consiliului de Miniştri
noastre la ONU., cu lordul Chalfono, In cadrul dezbaterilor din Comi ze. sub forma unei „independente" al U.R.S.S.. Andrei Gromîko, minis
ministru de stal la Ministerul Aface tetul pentru teritorriile de sub tute fictive, regimul colonial şi punînd trul afacerilor externe. Nikolai Pa-
rilor Externe, şeful delegaţiei Marii lâ şi neautonome, consacrate situa in pericol pacea şi securitatea in tolicev, ministrul comerţului exterior,
Britanii în Comitetul celor 18 pentru ţiei din Rhodesia, a luat cuvintul ternaţională. Republica Socialistă lai din partea marocană regele Has-
dezarmare. reprezentantul tării noastre, amba România militează pentru apărarea şan al 11-lea şi persoanele care îl în
In cursul convorbirii au fost a- sadorul Ion Georgescu. Vorbind des dreptului fiecărui popor de a-şi ho Vizita parlamentarilor români in italia Disputa juridică
bordate probleme aflate pe ordinea pre îngrijorarea multor ţâri în le tărî liber soarta, de a-şi rezolva pro soţesc în călătoria sa în U.R S.S.
de zi a celei de-a 21-a sesiuni a Adu gătură cu tratativele secrete care au blemele in conformitate cu voinţa şi ROMA 25 (Agerpres) — In dupâ-amiaza aceleiaşi zile. par
nării Generale a O N U loc intre guvernul britanic şi gu interesele sale, de a-şi alege nestin Continuindu-şi vizita oficială in lamentarii români au fost oaspeţii
Convorbirea s-a desfăşurat intr-o vernul ilegal de la Salisbury, care. gherit căile dezvoltării sale. Iată de Italia, delegaţia Grupului parlamen vicepreşedintelui Camerei de Co in procesul
atmosferă cordială. potrivit unor Indici», ameninţă să ce România sprijină dreptul poporu tar de prietenie Roinânia-Italia din merţ din Milano, Enzo Cerruti, şi at
ducă la o reglementare contrară as lui zimbabwe la libertate şi inde Pictorul P. Picasso Marea Adunare Naţională, condusă
piraţiilor poporului zimbabwe la li pendenţă reală. Această poziţie de de acad. Constantin Daicoviciu. a vi primarului adjunct al oraşului M i
PEKIN 25 (Agerpres) — bertate şi independentă, delegatul principiu a României este aplicată zitat în dimineaţa zilei de 24 octom lano, Luigi Meda. Ben Barka
Agenţia China Nouă informea român a declarat: .Organizaţia Na într-un mod ferm şi consecvent. a îm plinit 85 de ani brie a c. întreprinderea E.N I. din lo In timpul acestor vizite delegaţia
ză câ-Mao Ţze-dun, preşedintele ţiunilor Unite şi Organizaţia Uni Arâtind că poporul român se a- calitatea San Donato de lingă M i a fost însoţită de ambasadorul Repu
C.C. al P.C. Chinez, l-a primit tăţii Africane au preconizat deja flâ alături de poporul zimbabwe in lano.
marţi pe ministrul afacerilor ex mâs&ri concrete menite să pună ca lupta pe care acesta o duce pentru PARIS 25 — Corespondentul Ager Delegaţia a fost primită de preşe- blicii Socialiste România la Roma,
terne al Pakistanului, Shai if Ud- păt rebeliunii rasiste în Rhodesia lichidarea regimului rasist, pentru pres, Goorges Dascal, transmite : dintele grupului industrial E.N.I., Cornel Burtică, şi de senatorul Giu- PARIS 25 (Agerpres). —
dîn Pirzada, care sc află în vi de sud. La rîndul său guvernul ro libertate şi independenţă, Ion Geor- Cu prilejul îm plinirii a 85 de ani. Marcello Boldrini, precum şî de con seppe Maria Sibille, preşedintele Disputa juridică privind lega
zită în R. P. Chineză. A fost de mân a semnalat Organizaţiei Naţi gescu a declarat: „Delegaţia româ marele pictor Pablo Picasso a fost ducătorii unor întreprinderi apnrţi* giupului italian din Uniunea inter litatea arestării şi deferirii unui
faţă Cen i, vicepremier al Con unilor Unite că acţiunea întreprinsă nă sprijină recomandările Comite felicitat de Comitetul Central al nind acestui grup. parlamentară. tribunal francez a colonelului
siliului de Stal şl ministrul afa de autorităţile locale de la Salisbury tului special al celor 24 în legătură Partidului Comunist Francez, de Miş Dlimi, director adjunct al Sigu
cerilor externe al R.P. Chineze. cu problema Rhodesiei şi va acor carea franceză pentru pace şi de alte ranţei marocane, considerat de
are un caracter ilegal şi abuziv, con-
da in permanenţă sprijinul său tu organizaţii. In mesajul adresat fn autorităţile franceze a fi unul
turor rezoluţiilor de natură să con Interviul lui Fam Van Dong din principalii organizatori ai ră
tribuie la instaurarea legalităţii, la numele Biroului Politic al P.C F., pirii lui Ben Barka, a început.
Waldeck Rochet, secretarul general
Dlimi şi avocaţii săi au făcut cu
Conferinţa generală U.N.E.S.C.O. ţei poporului zimbabwe0. al partidului, aminteşte că Pablo Pi- HANOI 25 (Agerpies) ficârii războiului, efort care este sor noscută intenţia de a face recurs
asigurarea libertăţii şi independen
tit eşecului".
Intr-un interviu acordat unor zia
la Curtea de Casaţie sub motiv
caşso, înscris în P.C F. încă din anul
★
„Guvernul R D Vietnam, a spus
preşedintele Consiliului de Miniştri
NEW YORK 25 — Trimisul speci 1944. „este unul dintre cei mai de rişti cehoslovaci, Fam Van Dong, cl, a declarat în modul cel mai ca că acordul juridic franco-mar'Kan
’ PARIS 25. — prezentanţii a fl state, printre care al Agerpres Nicolae Ionescu transmi seamă membri ai partidului care se al R.D Vietnam, a declarat câ dorin tegoric că, dinlr-o serie de motive, nu ar permite judecarea d<x'i»Jirc
Corespondentul Agerpres, Al. şi România. Reprezentantul român, te : ţa S.U.A de a soluţiona problema O N.U. nu este competentă să ia instanţele franceze a unui ce
Gheorghiu, transmite: La Palatul Valentin Lipattî a contestat validi Sub titlul „noile dimensiuni ale străduieşte ca fericirea, ce se naşte vietnameză pe cale paşnică, despre nici o hotârire în problema Vietna tăţean marocan Avocaţii lui
U.N.E.S.C.O. din Paris s-a deschis tatea mandatului delegaţiei ciankai- problemei apartheidului", comitetul din frumos şi din culoare, să stră care a vorbit din nou delegatul mului şi o astfel de „hotârire" va fi Dlimi au fost prim iţi luni de pro
marţi a 14-a sesiune a Conferinţei şiste. arâtind că guvernul român special pentru cercetarea politicii de lucească pentru un număr cit mai S U.A. la O N.U., „este mai degrabă nulă şi neavenită". El a spus câ „T ri curorul general Jean Robert, în
generale U.N.E S.C O. La lucrări consideră câ singurul reprezentant apartheid promovată de guvernul Re mare de oameni0. un efort pentru camuflarea inlensi- buna Adunării Generale a O.N U. a fata căruia au contestat legalita
participă delegaţi din partea a 120 legal al poporului şi statului chinez publicii sud-africane, a dat publici fost şi trebuie folosită pentru con tea arestării şi detenţiunii clien
de state membre, reprezentanţi ai este guvernul R. P. Chineze. Cu tăţii partea finală (concluzii şi reco damnarea agresiunii S.U.A. în Viet tului lor.
O.N.U., ai unor organizaţii intergu- şase voturi -pentru şi trei voturi con mandări) a raportului său prezentat nam. pentru sprijinirea luptei juste Pe de altă parte, un ziar pa
vernamentale şi ai altor organizaţii tra (Mali, România, U.R.S.S.) Comi Adunării Generale a O N U. şi Consi Mişcările greviste din Argentina şi desigur victorioase a poporului rizian remarcă dispariţia unui a-
cu care colaborează U.N.E.S.C.O. sia a validat mandatul ciankaişis- liului de Securitate. vietnamez şi a poziţiei sale de pace,
Delegaţia Republicii Socialiste tului. Recomandările comitetului special expresie fidelă a acordurilor de la gent de la aeroportul Orly —
România este condusă de acad. An Sesiunea actuală a Conferinţei includ o serie de măsuri energice, şi Uruguay Geneva din 1954 cu privire la Viet Mauriee Fossati — cu cîteva ore
drei Oţetea, membru în Consiliul generale U.N.E.S.C.O. va examina care se află în prezent în dezbaterea nam". înainte ca Dlimi să părăsească
Executiv, preşedintele Comisiei na programul şi bugetul U.N.E.S C.O. Adunării Generale şi a unora din BUENOS AIRES 25 (Agerpres). le cele şapte zile ale săplămînii şi in Referi ndu-se la calea pe care poale Marocul pentru a veni la Paris.
ţionale române pentru U.N.E.S.C.O. pentru următorii doi ani şi va re comitetele principale ale acesteia. Se In ciuda ameninţărilor şi represi cursul nopţii fără plata corespunză fi obţinută pacea şi libertatea po Ziarul se întreabă dacă aceasta
Lucrările au fost deschise de Ser- înnoi jumătate din numărul mem recomandă, de asemenea, organiza unilor. cei 30.000 de docheri din por toare a salariilor pentru munca in porului vietnamez, Fam Van Dong a
ghei Romanovski, preşedintele pro brilor Comitetului executiv. Lucră rea sub auspiciile O.N U a unei cam tul Buenos Aires continuă greva de condiţii grele. Numeroase orgamza- declarat că aceasta „este lupta pinâ nu este o nouă răpire in strinsâ
vizoriu al Conferinţei generale, şe rile actualei sesiuni coincid cu a panii internaţionale împotriva apart clarată în urmă cu 7 zile în semn de ţii sindicale din Argentina, printre la victoria finală, lupta poporului legătură cu cazul Ben Barka.
ful delegaţiei U.R.S.S. A luat apoi 20-a aniversare a U.N.E.S.C.O., care heidului, ca o demonstraţie a hotă- protest împotriva modificării, de că care toate sindicatele din transpor nostru care se desfăşoară împreună Autorităţile nu împărtăşesc a-
cuvintul preşedintele interimar al va fi sărbătorită solemn la 4 noiem rîrii de a se adopta toate măsurile tre guvernul militar, a sistemului de turi, şi-au exprimat solidaritatea cu cu lupta popoarelor din ţările socia ceastâ părere. Ele continuă cer
Consiliului Executiv al U.N.E.S.C.O., adecvate pentru a se asigura lichi muncă. Prin aceste modificări, do lupta docherilor. De asemenea, la
Attilio Dell’or Mâini (Argentina). brie. darea apartheidului. cherii sînt obligaţi să lucreze in toa- Montevideo s-a anunţat că se inten liste şi din restul lumii, inclusiv a cetările pentru a stabili unde se
Directorul general al U.N.E.S.C.O., ţionează organizarea unei mişcări de poporului american". află Fossati.
Rene Maheu, a salutat pe reprezen solidaritate internaţională, care să
tanţii celor cinci noi state membre abolirea anumitor subvenţii sociale prevadă boicotarea tuturor navelor
ale U.N.E.S.C.O., exprîmSndu-şi spe „exagerate". şi avioanelor comerciale argentinie- La sfîrşitul conferinţei de la Manila
ranţa că organizaţia „va atinge în Reuniunea liderilor partidelor coaliţiei Climatul dezbaterilor amintite a ne.
sfirşit, pe deplin, universalitatea, fost influenţat de unele declaraţii re Guvernul generalului Juan Carlos MANILA 25 (Agerpres). şapte ţâri implicate în războiul a-
una din raţiunile esenţiale ale rea feritoare la viitorul actualului gu Ongania a ameninţat sâptămîna tre Marţi dupâ-amiază, în capitala Fi- gresiv dus de S.U.A in Vietnam.
lizării misiunii sale‘\ guvernamentale de la Bonn vern. Astfel, râspunzînd la afirmaţiile cută pe docheri cu concedierea dacă lipinelor au fost date publicităţii un După cum era de aşteptat, partici
Conferinţa generală a ales in u- deputatului creştin-democral Hans nu se vor înapoia la lucru. Ca ur comunicat comun şi două declaraţii panţii la această reuniune au semnat
nanimitate Comisia de verificare a BONN 25 (Agerpres). — namentale a fost determinată de Furier, care a apreciat câ un nou mare a grevei, 41 de nave sînt imo după aşa-mimila conferinţă privind documente în care se reafirmă liotâ-
împuternicirilor, alcătuită din re Luni seara a avut loc la Bonn o concluziile comisiei financiare a cancelar ar putea fi numit în frun bilizate în portul Buenos Aires. pioblema vietnameză, la care au par rîrea lor de a continua agresiunea in
reuniune a liderilor partidelor coali Bundesratuluî, care a apreciat câ ac tea guvernului in anul viitor, purtă ★ ticipat şefii dc state şi guverne din Vietnam.
ţiei guvernamentale, la care au par tualul proiect de buget implică un torul de cuvînt al guvernului a de MONTEVIDEO 25 (Agerpies)
ticipat cancelarul Ludwig Eihard, deficit de peste 4 miliarde mărci. clarat câ Eihard „nu se gîndeşte să De trei săplămîni se află în grevă
preşedintele partidului U.C.D., vice Această situaţie ar impune reduce demisioneze şi câ nu se pune proble 110.000 de muncitori şi funcţionari
cancelarul Erich Mende, preşedintele rea cheltuielilor la anumite capitole ma ca el să-şi dea aprobarea cu pri din Uruguay. fără să se întrevadă Catastrofă minieră în Columbia
Partidului liber-democrat, şi nume bugetare. vire la formarea unui nou cabinet perspectiva unei soluţionări a acestui
roşi miniştri. Discuţiile s-au purtat Creştin-democraţii sînt partizanii sub un alt cancelar". conflict de muncă. Greviştii cer gu BOGOTA 25 (Agerpres).
pe marginea proiectului de buget pe echilibrării bugetului prin realizarea Chiar în timpul lucrărilor reuniu vernului îmbunătăţirea condiţiilor de La o mină de cărbuni din localita blocate. Tn urma operaţiunilor de sal
anul 1967, care, iniţia), este fixat la de economii riguroase în toate sec nii, televiziunea vesl-germană a di trai şi de muncă tea Samaca, departamentul Boyaca vare întreprinse de urgenţă, s-a sta
73,9 miliarde mărci. După mai bine toarele, precum şi prin sporirea unor fuzat un interviu al vicecancelarului Congresul naţional uruguayan a (Columbia), s-a produs lum o cata bilit câ 14 mineri au rămas închişi
de şase ore de discuţii, participanţii impozite. Liber-democraţii s-au pro Erich Mende, preşedintele Partidului fost convocat intr-o sesiune specială strofă, ca urmare a exploziei gazului între zidurile minei, la o adincime
la reuniune s-au despărţit fără nici nunţat cu hotârire împotriva oricăror liber-democrat, care a anunţat că penîru a examina cererile grevişti de mină. Intrarea in mină s-a pră de 100 metri. Alţi 150 de mineri au
un rezultat, poziţiile celor două parti sporiri de impozite, cerînd în acelaşi partidul său ar admite, în principiu, lor, dar, după cum se afirmă in cer buşit închizînd in interior un număr putut fi salvaţi. Dintre aceştia, mulţi
de ale coaliţiei rămînînd în continu timp economii .draconice" din partea o pliantă guvernamentală cu social- curile observatorilor din Montevideo, de aproximativ 200 de mineri, fără 60 află in stare gravă.
are divergente. tuturor departamentelor ministeriale, democraţn, in prezent aflaţi în opo există puţine şanse de a se obţine o posibilitatea de a comunica între ei, O explozie asemănătoare s-n pro
Intîlnirea liderilor coaliţiei guver inclusiv celui al apărării, precum şi ziţie. reglementare. deoarece galeriile subterane au fost dus în aceeaşi zi la o altă mină si
tuată în apropierea localităţii Mcsi-
tas del Colegio. aparţinind companiei
Morrisson. Accidentul a provocat
j j j j ; Noi incidente rasiale moartea a nouă mineri si rănirea a
încă 15.
în oraşul Grenada Subandrio a fost
NEW YORK 25 (Agerpres). — rea părinţilor, fapt ce a determinat condamnat la moerte
Oraşul Grenada (statul Mississi organizarea unei demonstraţii de
ppi) a fost din nou scena unor in protest. Poliţia a intervenit arestînd DJAKARTA 25 (Agerpres) —
cidente rasiale şi a unor demonstra aproximativ 200 de persoane, prin Agenţia France Prcsse. reluînd
I 9 1 H M 8
ţii de protest ale populaţiei de cu tre care elevi negri şi părinţii a- postul de radio Djakarta, anunţă că
• î » r n * m J loare împotriva acţiunilor de hăitu cestora. Organizaţiile locale de luptă foslul prim-viceprim-minislru şi mi
ire a copiilor negri din şcolile in pentru drepturile civile au anunţat nistru de externe al Indoneziei dr.
R. S. CEHOSLOVACA: — Ve tegrate. Un grup de părinţi de la o câ vor organiza demonstraţii şi mi Subandrio a fost condamnat marţi la
dere panoramică a uneia dintre şcoală integrată din Grenada au de tinguri de protest împotriva acţiu moarte de către Tribunalul Militar
cele mai frumoase construcţii go pus o plîngere la direcţiune împo nilor discriminatorii la care este su Special din Djakarla, sub acuzaţia
tice din Praga — catedrala Fe triva faptului câ elevii negri nu de a fi fosi implicat in tentativa de
cioarei Maria, construită în seco sînt primiţi în şcoală de cei albi. pusă populaţia de culoare din Gre lovitură de stat din septembrie anul
lul al 14-lea. Direcţiunea şcolii a respins plînge- nada. trecut.
proiectului de buget pune deci întrebarea
prezentat de guvern şi — Thao Ma şi-a elabo AUSTRIA. — Recent, la Vie-
Ce s-a întîmpiat declanşarea conflictu rat singur planul ? Cu ului, care in viitor va fi extinsă
na a fost inaugurată linia metro
numai 24 de ore înain
lui dintre guvern
şi
parlament $i acest con
pentru a se puica descongesliona
stat,
ziarul
tură de
flict. după cum ne a- tea tentativei de lovi în acest fel traficul.
în Laos? minlim. a fost lichidat „Washington Evening liniei subterane de circulaţie.
In foln: Inaugurarea solemnă a
Star" anunţa câ, în cu-
prin dizolvarea parla
oa
mentului, urmînd
„ar putea să se afle în
la începutul anului să rînd, guvernul laoţian
Tentativa de lovitură câ ar- fi fost o „acţiune fie organizate alegeri faţa unei încercări de
de stal, cum au fost limitată0, „un episod al legislative. lovitură de stat a ar
calificate evenimentele luptei pentru putere" Observatorii politici matei*. „Washington 0 ZVOLEN
petrecute zilele trecuie între generalii laoţieni. atrag însă atenţia asu Evening Stai * scria, de solia unui şofer din Austin (Texas), a născut luni entale de a renunţa la boicotarea lucrărilor con
la Vienliane. a fost ză Inlr-adevâr, după cum pra unor elemente pri asemenea, câ „genera La Zvolen, in R S. Cehoslovacă, s-au deschis cel de-al 20-lea copil, cel mai mare fiind în vîrstâ ferinţei
dărnicită! Din capitala declara şi prinţul Su- vind evidenta implica lii, ce pregătesc lovitu lucrările unui simpozion internaţional cu ierna de 24 de ani.
laoţianâ au parvenit vanna Fuma, de mal ţie în recenta încerca ra de stat. speră câ „Stadiul actual al tehnologici exploatării şi trans 0 WASHINGTON
ştiri, potrivit cărora si multe luni. între gene re de lovitură de stat Statele Unite vor apro portului lemnului". La simpozion sini prezenţi ® VJENTIANE După cum informează revista americană
tuaţia s-a normalizai, ralul Tliao Ma şi Sta a unor cercuri dinafa ba acţiunea lor*, pla specialişti din Austria. R.P. Bulgaria, R.S. Ceho „Newsweek", autorităţile australiene sint gata
guvernul prinţului Su- lul Major exista o pu ră graniţelor, interesate nurile lor ţintind mult slovacă, R.D.C., R F.G., RS.F. Iugoslavia, R P. Citind surse guvernamentale bine informate, trimită în următoarele şase luni în Vietnam incă
vanna Fuma este stâ- ternică rivalitate, mai ca la putere să existe mai departe, spre lăr Polonă, Republica Socialistă România. R.P. Un agenţia Reuler anunţă câ guvernul laoţian a ce un batalion, noi elicoptere şi avioane militare de
pin pe situaţie, iar tru ales după ce a fost lip persoane „de nădejde" girea acţiunilor milita gară şi U.R.S.S. rut guvernului lailandez să ia măsuri pentru ex transport Astfel, numărul soldaţilor şi ofiţerilor
pele guvernamentale sii de comanda forţelor în punerea în aplicare re şi antrenarea directă trădarea şi retrimiterea in Laos a generalului australieni se va cifra la 6000. In prezent, în
controlează poziţiile aeriene laoţiene. El s-a a unor planuri agresi a S.U.A. în războiul dîn 0 KARLOVY VARY Thao Ma şi a adepţilor acestuia, pentru a fi ju Vietnamul de sud se găsesc 4 500 dc soldaţi
militare dc la Savana- retras după aceea la ve în Asia de sud-^st. Laos împotriva forţelor decaţi. australieni.
ket, de unde sc declan Savanaket unde crease Nu sînt lipsite de in patriotice Nu a fost ţi La Karlovy Vary sc desfăşoară lucrările unui
şase rebeliunea condu un grup al elementelor teres in acest sens pri nut secret faptul că simpozion internaţional medical consacrat for 0 TEGUC1GALPA 0 KUALALUMPUR
să de generalul Tliao de dreapta şi întreţinea mele ecouri din presa participarea directă la melor rare ale pancreatitei cronice. La simpo
Ma. împreună cu cola legături cu generalul Internaţională, în spe războiul împotriva pa zion participă specialişti din 14 ţâri, printre care Potrivit unor statislici, din cei pesle două mi Partidul muncii din Malayezia a anunţat că va
boratorii săi. cunoscuţi ultrareacţionar Nosa- cial din cea america trioţilor laoţieni şi a- şi prof Tibemi Spîrchcz, membru corespondent lioane de locuitori ai Hondurasului. 639.420 sînt organiza o manifestaţie de protest in întreaga ţară
membri ai grupării po van. plecat în Tailanda, nă, la tentativa lui ducerea la putere în al Academiei Republicii Socialiste România. analfabeţi, relevă agenţia Prensa Lalina Aceeaşi cu prilejul vizitei preşedinlelui S.U.A., Johnson,
liticii de dreapta laoţi- după nereuşita loviturii Thao Ma, în care. cu Laos a unui regim ma agenţie menţionează câ 180.000 de familii ţără stabilită pentru 30 octombrie. Un purtător de
ene, generalul Tliao Ma de stat din 1964. Acţiu multă grabă, se afirma rionetă. care să spriji 0 PARIS neşti, lipsite de pămînl. trăiesc in condiţii de cuvînt al acestui partid a făcut cunoscut câ cei
s-a refugiat in prezent nea generalului Thao ră ar fi, chipurile, nu ne planurile de extin La tcalrul de la Palatul Chaillot a avut. loc mizerie. 20.000 de membri ai partidului au primit deja
la baza americană din Ma capătă o semnifi mai o „manifestare a dere a agresiunii în premiera filmului istoric „Paris brule-l-i! ?" (Ar instrucţiuni „să demonstreze in masă pentru a
Tailanda. Udron. caţie maî largă dacă se luptei pentru putere* Vietnam constituiau u- de oare Parisul ?) realizai de celebrul cineast, condamna intervenţia americană in Vietnam".
Agenţiile occidentale are în vedere că ea a Generalul Tliao Ma na dîn etapele induse francez Rene Clement. Filmul este o prezentare 0 LAGOS
de presă au încercat să fost însoţită de o „re este insă cunoscut ca în planurile Washing a principalelor episoade ale eliberării Parisului, 0 DELIU
dea explicaţii în legă beliune parlamentară", unul din liderii grupă tonului privitoare la din august 1944. Conferinţa constituţională de la Lagos, convo In urma naufragiului unui vas de călători pe
tură cu cauzele eveni declanşată de unii de rii de dreapta avind Asia de sud-est. cată în vederea adoptării unei hotâriri asupra rîul Kos (statul indian Bihar), 100 de persoane, in
mentelor, afirmînd, a- putaţi de dreapta, de slrînse legături cu mi 0 NEW YORK viitoarei forme de stat a Nigeriei, a fost animală cea mai mane parte femei şi copii, au pierit îne
proape în unanimitate. terminând respingerea litarii americani. Se Maria Câtânescu. din nou pinâ joi Autorităţile centrale au adresai caţi. Potrivit primelor rapoarte, numai 15 per
| D-na Albert Herrera, în vîrslâ de 40 de ani, un apel guvernatorului militar al provinciei ori soane s-au putut salva
Redacţia şi administraţia ziarului slr. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătiţi în numerar conform aprobării Direcţiei Geneiale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.068