Page 95 - Drumul_socialismului_1966_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1

PAGINA 2 PAGINA 3

o Adunări de dări
• Tenta{ia rimei
de seamă şi alegeri

• 0 scrisoare pe săpfămînă în organizaţiile de partid

• De pretutindeni © Intîlniri internaţionale
ale fotbaliştilor români

In dezbatere la m asa rotundă

CIL

ducerii mai bune a procesului tehno­ ială,'S-a cîştigat pe de o parte, dar
Hunedoara va fi si in anul logic. a îmbunătăţirii calităţii fontei, Sra pierdut mai mult prin înrăutăţi­
viitor principalul producător am tins spre folosirea exclusivă a a- rea mersului furnalelor. Găsesc că
de oţel în industria naţională. ulomernlului autofondanl în încăr­ pentru a ne putea îndeplini planul
Un factor de seamă in îndepli­ cătura furnalelor. In acest fel, s-au de'producţie în anul viilor, este ne­
nirea acestei sarcini încredin­ obţinut, perioade îndelungate, rezul-' cesar să stabilim cele mai eficiente
ţate do partid îl constituie asi­ late cil se poate de bune. De la un măsuri în vederea îmbunătăţirii ca­
gurarea unei aprovizionări rit­ limp însă, calitatea fontei produsă lităţii. acesiei materii prime de bază
mice a cuptoarelor Martin cu la furnalele mari lasă de dorit. Con­ — aglomeratul. Şi, aş spune să se
cantităţile necesare de fontă de sider că una din cauzele principale înceapă prin revenirea Ja cea de a
calitate corespunzătoare. Of, o constituie şi calitatea slabă a aglo­ treia treaptă de ciuruite şi găsirea
în cele aproape 10 luni care meratului. soluţiilor .corespunzătoare de aprovi­
s-au scurs de la începutul a- zionare cu calcar după cerinţe.
nului şi pînă in prezent, în res­ — Intr-adevăr, dumirea aglomera­
pectarea acestei cerinţe s-au Inconstanţa „hranei" tului devine o măsură obligatorie —
manifestat o scamă de neajun­ intervine in£ Ştefan Foreş, de la sec­
suri. In unele perioade procen­ ţia de cercetări siderurgice a combi­
tul de declasate a depăşit cu de bază a furnalelor natului. Pqnlru a obţine un mers co­ Aspect din hala laminorului de 650 mm de la CS. Hunedoara.
mult valorile admise: la oţc- respunzător al furnalelor trebuie ex­
lâriî s-a trimis fontă cu conţi­ Conlinuîndu-şi ideea, ing. Eugen clus măruntul din aglomerat şi din în unităţi cu aceleaşi condiţii
nut mare de siliciu şi fosfor, Gălbenuş arăta : restul încărcăturii. Procesul tehnolo­
îngrcunindu-sc procesul de e- — După unele calcule, bazicitalea gic de aglomerare de la fabrica nr. Primul ministru al Iranului
laborarc a oţelului si încadra­ optimă a aglomeratului, in funcţie 2 cere o revizuire radicală, iar con­
rea lui in normele calitative. de procentul de sulf ce-Tconţine coc­ ducerea lui să fie efectuată de către RITMURI DIFERITE
Pentru a analiza cauzele ca­ sul, ar trebui să fie în jur de 1,35. oameni temeinic pregătiţi. w A va vizita fara noastră
re au condus la această stare Or, aglomeratul nostru, după norma
de lucruri, precum şi măsurile internă, se incadrează cu indicele de LA RECOLTĂRI SI ÎNSAMINTARI cialistă România, primul ministru al
necesare a se aplica intr-o pe­ bazicilate în jur de 1.15. Fireşte, prin Satisface numai La invitaţia preşedintelui Consi­ Iranului, Amir Abbas Iloveida îm­
rioadă cit mai scurtă in vede­ întocmirea unei tehnologii adecvaie Lăpugiu şi Holdea sint două coo­ poca optimă şi în condiţiuni agro­ liului de Miniştri Ion Gheorghe preună cu soţia.
rea eliminării lor, redacţio zia­ de elaborare a foniei, şi cu acest a- perative agricole vecine situate în tehnice corespunzătoare a însămîn- Maurer, între 28 octombrie şi 4 no­ CAgerpres)
rului nostru, cu sprijinul comi­ glomerat putem obţine fontă de bună rezistenţa ridicată partea vestică a raionului Ilia. In­ ţârilor din această unitate consti- iembrie a.c., va vizita Republica So­
tetului de partid din combinat, calitate. Marele neajuns este altul : tr-o asemenea situaţie ambele uni-*
a invitat in jurul mesei rotun­ indicele de bazicilate are variaţii a cocsului ? lăţi dispun de aceleaşi condiţii de /Contlnuare în pag. a 3-a)
de 20 de tovarăşi : cadre dc foarte mari în intervale de timp climă şi sol propice practicării unei
conducere, specialişti, maiştri, scurte, ceea ce nu ne dă posibilitatea agriculturi moderne. Cu toate aces­ La U.M. Cugir s-a produs
muncitori cu înaltă calificare, să stabilim o reţetă optimă şi un re­ Participanţii la masa rotundă au tea, rezultatele de producţie sînt
din sectoarele furnale, aglome­ gim termic corespunzător la furnale. adus in discuţie, cu deosebită preg­ diferite. Chiar şi în actuala campa­
rare, uzina cocso-cliimică, ser­ — Dar furnalele mai trebuie să nanţă, un factor care, după părerea 500.000-a maşină de cusut
viciile tehnic şi de cercetări. primească în acelaşi timp aglomera­ lor, este esenţial în îmbunătăţirea nie agricolă diferentele sînt vizibile
atit la recoltatul porumbului', cit şi
In cele ce urmează redăm pe tul cu granulafie cit mai omogenă — calităţii fontei: calitatea cocsului. In ma produselor cu alte tipuri dc ma­
scurt discuţiile purtate şi pro­ adaugă ing. Valentin Răileanu. Şi la ultimul timp, arată ei, cocsul produs la insămîntatul griului. DEVA — La Uzinele mecanice Cu­ şini de cusut. Potrivit planului teh­
punerile dc măsuri făcute cu a- acest capitol, sintem încă deficitari. la Hunedoara are o rezistenţă meca­ Astfel, la cooperativa agricolă din gir a ieşit de pe linia de montaj nic stabilit pentru cincinal se pre­
cest prilej. Agloineratorul nr. 2 îndeosebi fur­ nică mare, chiar peste aşteptări. In Lăpugiu buna organizare a muncii cea de-a 500.000-a maşină de cusut vede modernizarea maşinilor do cu­
nizează aglomerat cu foarte mult a făcut ca in ziua de 25 octombrie de uz casnic. In acest an, la Cugir
mărunt. mod normal, cu el ar fi trebuit să se să se încheie recoltatul porumbului s-au produs peste plan 1.350 maşini sut şi diversificarea lor in 15 va­
producă fontă foarte bună. Or, rea­
riante noi faţă de numai 5 existente
Cauzele calităţii necorespunzătoare litatea este cu totul alta. De ce? pe toată suprafaţa cultivată cu a- din tipurile perfecţionate „ Ileana" pină acum.
ceastă cultură. Aici brigadierii de
Puncte de plecare a aglomeratului trebuie căutate în — In prezent — precizează iov. cLmp Ludovic Cita şi Manase Mun­ şi „Rodica". (Agerpres)
Specialiştii uzinei îmbogăţesc ga­
primul rind, în aprovizionarea tehnl-
co-materială. Calcarul pe care aglo- Vladimir David, inginer şef al uzi­ tean au fost mereu in mijlocul coo­
nei cocso-ehimice — sistemul folosit
Mai mulţi participanţi la discuţii meratoriştii îl primesc, deşi foarte peratorilor, îndrumîndu-i şi aju-
au scos în evidenţă preocuparea din puţin, încit nu asigură continuitatea de noi pentru urmărirea proprietăţi­ tîndu-i, reuşind ca numai in trei
ultimii ani a colectivelor de furna- producţiei^ are un conţinut mare de lor fizico-mecanice ale cocsului este zile să recolteze cu prioritate porum­ Cadre pentru industria constructoare de maşini
lişli, cocsari şi aglomeratorişti pen­ siliciu (pină la 12 la sulă faţă de 1,5- cel adoptat de marea majoritate a bul de pe suprafeţele unde urma sâ canici de locomotive Diesel electri­
tru creşterea indicilor de utilizare a 3.5 cit prevăd normele STAS). ţârilor producătoare de cocs. Şi anu­ se însăminţeze griu. O contribuţie 1« Uzinele constructoare de maşini ce şi hidraulice, a făcut ca majori­
furnalelor şi reducerea consumului de Aceasta, pentru că exploatarea me: rezistenţa la loba Micum. Expe­ deosebită la terminarea grabnică a au început să lucreze peste 1 200 tatea sectoarelor de producţie din
cocs. lui în carieră se face înlr-un rienţa acestui an, mai bine zis ele­ acestei lucrări şi-au adus-o ţăranii de tineri absolvenţi ai şcolilor pro­ această ramură să fie completate cu
— Faţă de anul 1959, subliniază mod neraţional, fără o sufici­ mentele noi intervertite Tn mersul cooperatori Floare Anucuţa, Elena fesionale, tehnice şi de maiştri din
ing. Valentin Răiteanu, inginer şef entă selecţionare a cantităţii masive furnalelor, au demonstrat însă că Lazăr, Silvia Mareş, Euzefia Semăn această ramură de producţie Fap­ cadre noi de înaltă calificare.
cu probleme de furnale-aglomerare, de pămînt şt steril. Cu siliciul şi urmărirea numai a acestui indicator şi alţii. O asemenea muncă a făcut tul că aceste cadre sînt pregătite în De relevat este că foarte mulţi
indicele mediu de utilizare pe total fosforul provenit din calcar, au mult de calitate pentru cocs este nesaţis- posibil ca şi însâminţatul griului sâ mai multe specialităţi -=- aproxima­ din noii absolvenţi îşi completează
furnale la C. S. Hunedoara a crescut de lucru pînă şi oţelarii. făeătoai*; deşi rezistenţa lui este mai se desfăşoare în ritm susţinut, lu­ tiv 40 de meserii, de la cele mai cu­ în continuare cunoştinţele tehnice
cu 0,401 tone pe m c. volum util şi zi Aşa după cum arătam mai sus. mare decît în toate perioadele ante­ crarea executindu-se pină în pre­ — Cum stai cu insuminlătlle, to­ noscute: strungar, turnător, pînă la căpătate în şcoli, partieipînd în în­
calendaristică, iar consumul specific mersul furnalelor, îndeosebi la cele rioare, calitatea fontei nu satisface. varăşe brigadier? treprinderi la diferite acţiuni — con­
de cocs s-a redus aproape la jumă­ de 1000 m c., este direct influenţat şi Pentru a elucida această problemă, zent pe 110 hectare din cele 130 — Bine {?!) Pină acum am ajuns cele mai noi, cerute de necesităţile ferinţe, simpozioane, demonstraţii
tate. Din punct de vedere calitativ de structura granulometrică a aglo­ în urmă cu circa o lună de zile, la hectare stabilite. Terminarea în e- pe la... jumătate... economiei noastre naţionale, ca me­ practice la locul de muncă.
insă, anul acesta se pare că ne aflăm meratului. Neomogenitatea acestei combinatul nostru a avut loc o con­
în faţa unei situaţii cu totul deose­ structuri duce adesea la agăţări în sfătuire cu factorii tehnici corespun­
bite. Şi anume, obţinem indici de u- furnal, la reducerea coloanei şi, in zători la care au fost invitaţi şi doi
tilizare ridicaţi, consum specific de general, la deranjamente Felul cum cercetători de la Institutul de cerce­ pentru limRă dc vîrslă, de către or­
tări metalurgice din Bucureşti. Dis­
cocs redus, se respectă în general pro­ e conceput actualmente fluxul tehno­ cuţiile cc s-au purtat atunci n-au dus PROIECTUL LEGII DE PENSII ganele de prevederi sociale, dacă so­
cedeele tehnologice prescrise, dar logic la aglomeratoare şi furnale nu la nici o concluzie categorică. De a- licitantul. are o vechime în muncă de
fonta pe care o obţinem nu este în­ asigură structura granulometrică op­ semenea, nici cercetările efectuate, la cel puţin 5 ani şi nu are mijloace pro­
totdeauna de calitate corespunză­ timă a materialului. Acest lucru se unele probe, nu explică întrutotul prii de existentă Se consideră ci arc
toare. poate realiza şi s-a realizat chiar in­ mersul deranjat al furnalelor. Un lu­ mijloace de existentă, acel care rea­
— Aş vrea să subliniez — spune tr-un timp, prin introducerea la fur­ cru pare cert, şi anume, că indica­ lizează venituri lunare egale sau mai
ing. Eugen Gălbenuş, adjunctul şefu­ nale a celei de a treia trepte de ciu- torul rezistenţă njecanicâ la rece. pe mari decît cuantumul ajutorului so­
lui secţiei a Il-a furnale — că în ruire. Renunţarea la folosirea ei, pe cial.
ultima perioadă, în vederea reducerii considerentul creşterii producţiei de care ir urmărim în prezent, nu dă sa- ÎNTREBARE : Ce se înţelege prin
consumului specific de cocs şi a con­ aglomerat, s-a dovedit a fi neînleme- (Continuaro în pag. a 3-a) conlinuilate In muncă ? Salariatul
care şi-a schimbat locul de muncă
In cadrul unor unităţi care depind
OAMENILOR MUNCII de acelaşi minister beneficiază de
majorarea pensiei ?
Proces-verbal s m muncă, în sensul legii sc înţelege tim­
RĂSPUNS: Prin continuitate in
La redacţie continuă sâ sosească pul cit angajaţii în ultima parte a ac­
tivităţii au prestat serviciu in aceeaşi
scrisori în care oamenii muncii pun unitate.
în două exemplare întrebări in legătură cu diferite as­ întrebări şi răspunsuri de muncă de la o unitate la alta, chiar
Salariatul care şi-a schimbat locul
pecte şi probleme care le ridică re­
centul proiect de lege cu privire la
acordarea pensiei de asigurări so­ astfel: pentru cei 6 ani din grupa I ducerea este de 0,5 la sută penlru fie­ dacă această unitate depinde de ace­
laşi minister, beneficiază de majora­
Vacarmul se tnleţi. iese. N-om s/s/em de si­ ciale de stat şi a pensiei suplimen­ vîrsla se va reduce cu 3 ani (6x6 care an de vechime anterior întreru­ rea pensiei numai dacă trecerea de la
Trosnituri, bulnituri aco- guranţă, uşile nu mi se Sună tulnicele... tare. Redăm mai jos unele întrebări luni — 3 ani), iar pentru cei 12 ani perii. Deci la pensia calculată se va un loc de muncă Ia altul s-a făcut
periră şi ultimele cuvin­ închid... Foto: V. ONOIU adresate, precum şi răspunsurile >a din grupa a Il-a, vîrsla se va reduce cu aplica o reducere de 7 la sulă (0,5 x 14 prin transfer in interesul serviciului.
te care (ineau să se Iacă - — Cer cuvinlul. Am a- aceste întrebări. Încă 3 ani (12x3 luni ■=> 3 ani). — 7). Reducerea pensiei se operează
auzite. Se credea că li­ celaşi domiciliu ca şi ÎNTREBARE? La ce vlrslă se ÎNTREBARE • Cum se va calcu­ si In cazurile in care de la încetarea
niştea nu va mal putea coniratele meu. dar stnt poale. pensiona un muncitor care la reducerea pensiei pentru între­ activităţii'şi pină la împlinirea vîrsleî' Trebuie făcute unele
li restabilită cind. deoda­ catedră... din vechimea totală de 32 ani a lu- ruperi nejuslilicale in 'activitate ? de pensionare au trecut mai mult de
tă, o voce puternică stră­ — Catedră ? / ,crat 6 ani in munci din .gnjpa l In cazul unul angajat care are o cinci ani. precizări privind pierderea
bătu încăperea. — Da. De /apt am iost ■ şi J 2 ani In munci din grupa a vechime totală in muncă de 30 ani. ÎNTREBARE: In ce condifii se va
— Tăcere I ...Vorbim numai pînă tn clipa cind Il-a 7 din care 14 ani prestaii înainte de acorda ajutorul social penlru lim i­ dreptului la pensie
lofi. nu inlelegem nimic, am plecat din Orăştie. RĂSPUNS: Acest muncilor va avea o întrerupere de 7 ani şi 16 ani tă de vlrslă ?
nu vom rezolva nimic. Dar, deşi n-am tăcut de­ dreptul la pensie la .împlinirea vîr- preSlali după această întrerupere ? • RĂSPUNS : Ajutorul social se va
Propun să luăm cuvtntul ci/ ciliva kilometri de stei de 56 de ani, care i se stabileşte RĂSPUNS: In cazul prezentai, re­ acorda la aceleaşi vîrstc ca şi pensia şi ajutor social
pe rind. întocmim şt un drum, etnd am ajuns la Omul trebuie pretuit nu numai atit
timp cît e apt de muncă ci si după a-
ceea, tot restul, vieţii. Bunurile mate­
riale si spirituale create de el, dăi­
F o i l e t o n Oaspete în c a s a nuie ani dc-a rîndul şi constituie un te­
zaur pentru generaţiile viitoare. Toc­
mai acest lucru l-a avut in vedere
partidul, cînd a hotărit majorarea pen­
unui m iner pensionar siilo r $i instituirea pensiei suplimen­
tare Ca unul care fac parte din acest
proces-verbal pe care tl şcoala din Hunedoara e* detaşament, ajuns la vîrsla de argint,
vom trimite apoi la O- ram dc nerecunoscut. La îmi exprim toată dragostea şi devota­
răştie... îmbinări, sus şi jos. nu mentul pentru partid, adevăratul nos­
— $i la Sebeş — se am nici un tel de rezis­ Venise la Valea Mo­ tilele ochelarilor citea aici. In mina Valea Mo­ Au venit insă şi vre­ odihnă in cile o staţiu­ tru părinte.
auziră voci. tentă. La chip arăt groaz­ rii de prin părţile Cim- noua holărire a parti­ rii. Amintirile Imi sint murile noastre. De a- ne. In vara asia am co­ Am citit rînd cu rind Holărîrca
— Cine se înscrie pri­ nic... peniului, regiunea Cluj. dului şi guvernului in toate vii... tunci. de cind au cuce­ lindat toată Valea O ltu­ Plenarei C C. alP.C.R. şi Proiectul de
mul ? — Şi noi, băncile, Erau 5 copii şi părinţii care,, după cum spuuea Am tras banca mai la rit comuniştii puterea, lui. lege cu privire la acordarea pensiei
— Eu. vrem cuvtntul. nu le puteau sătura gu­ el, „ne vedem lofi, atlt umbră, gala să-l ascult. noi, bă ieşti, am văzut în Trăiesc insă o marc dc asigurări sociale de stot si a pensi­
— Numele ? — Clte stnteţi ? rile la toii. Aşa că, liind cei ce muncesc, cit şi- Şi-a pus ochelarii în partidul lor. pe adevă­ bucurie atunci cind ci­ ei suplimentare cît şi dezbaterile apă­
— N-am. Sint dulap. A- — 336. Sintem suferin­ cel mai mare, şi-a luai cei care au muncii pină toc, a împăturit ziarul ratul nostru părinte. tesc şi recitesc holuri- rute în presă pc marginea celor două
(i/. Am domiciliul stabil de şi nimeni nu ne înţe­ primul „ zborul" din ca­ acum de-a lungul ani­ Si a început să-şi depe­ — Am observat că ci­ rea Md gindesc la loa­ documente.
la Şcoala generală nr. 6 lege. La Liceul nr. 2 din să. De atunci au trecut lor". ne lirul amintirilor. teaţi hofărlrea in care te inimilet pe care le-a Leclurind şi studiind fiecare capitol
din Hunedoara. Hunedoara sintem su­ mai bine de treizeci de Un timp n-am putut — Nu pot să uit telul se vorbeşte despre ma­ umplut dc bucurie. Din s-a ivit si o neclaritate, unde cred că
Toate privirile se în­ prasolicitate pentru că ani. Ce mai, o via[ă de sta de vorbă cu el. Foş­ cum am Iost primit cind jorarea pensiilor. Cum cile a Zăcut partidul co­ ar trebui făcută o precizare. Despre
dreptară spre el. „ Arată aici inva(ă şi elevii se­ om trecută prin al iţea tii lui ortaci se îndrep­ am venit aici. Eram un o apreciaţi ? munist pentru bă ieşi şi ce este vorba ? La capitolul X I: Sus­
groaznic". „toarte urii", ral Işti. Nu ne găsim li­ Irămintări, martoră la tau către gura minei şi, simplu paznic de vile şi — De cind. a ' Iost pu­ penlru to(i oamenii pendarea plăfii pensiei şi ajulo/ului
„e şters", „ce culoare ne­ nişte plnă noaptea. De alllea evenimente ale Ireclnd prin la(a casei, nu ştiam cum sd le vor-, blicată. o cil esc mereu. muncii se vede cit ne social şi pierderea dreptului la pensie
fericită I". tapt n-am rezistat decît . vremii. prindeau vorbă cu el. besc domnilor pe care Paragralul unde mu în­ preţuieşte. Tocmai de a- şi ajutor social, articolul 55, punctul
— Ce le supără ? o lună de la sosirea In -.Intr-una din zilele Zilnic li petrece cu pri­ vream să-l rog să md cadrez eu. l-am subli­ ceea şi noi îl prefuim 2 se spune : dacă soţul supravieţuitor
— O spun însăşi privi­ şcoală. Doar partea me­ trecute am Iost oaspe­ virea cind Irec la sul. angajeze. Dar nici n-am niat şi ştiu cit voi pri­ atit de mult. se recăsătoreşte, plata pensiei sc sus­
rile dezaprobatoare aţin­ talică a rămas bună. Să tele pensionarului Ruvin De mal bine de 2 ani. apucat să spun ce vreau mi de la I ianuarie. Mă — Spuneaţi că o să pendă pe lot timpul cit durează noua
tite spre mine... sint H- nu credeţi Insă că din Nelega, căci despre el „guslă" din această plă­ cind am intrat in pri­ bucur nespus de mult. primiţi o pensie mai căsătorie. Eu am judecat in două chi­
năr. n-am nici un an. dar pricina şcolarilor am a- este vorba.' L-am găsii cere mele birac cd unul m-a Sincer să tiu, eu am a- marc după aplicarea ho- puri. Dacă solul supravieţuitor are
priviţi-mă îmbinările nu juns în halul acesta. in curtea casei proprii — Te rog să mă crezi, şi scos afară In pumni. vut o pensie mulţumi­ lă ririi Nu mi-ali spus pensie sau ajutor social ca urmare a
mi s-au tăcut cu cep de Vina lor e neînsemna­ din Valea Mor/î. Nu se spunea e i că nu pot sd A doua zi m-a găsii ia­ toare şi pînă acum: cu cil va creşte ea. anilor de muncă, atunci nu există du­
siguranţă, şi asta imi ta­ tă Am Iost conlecfio- ocupa atunci nici de Ilo- nu-i privesc,, sd le răs­ răşi acolo. Cum m-a vă­ 1.200 lei pe lună. Bani — Voi primi 7.755 dc pă părerea mea nici un temei pentru
ce ondulaţii. Cind m-au nate dinlr-un material rile care-i umplu curtea pund la salutul nostru zul, m-a întrebai: „A- destui penlru mine şi lei* pe lună, numai cu care să i se suspende plata pensiei.
confecţionai eram ud. LUCIA LICIU şi nici de cele 20 de la- mineresc, să nu-i mai cum ai învălat boule soţie să trăim aşa cum 45 dc lei mai pufin fală Eu cred că numai acel sot care arc
Da, da, ud Acum am în­ m llll de albine (In u lti­ întreb cum merge trea­ să-fi scofi hirbul din vedeţi. Casă avem,- mo­ dc salariul pc care l-am pensie sau ajutor social dc urmaş )şi
ceput să mă usuc. Tros­ mii ani a devenit un ba. Din .'32 de cind am cap ?". bilă şi loate lucrurile avut la dala pensionă­ pierde dreptul dacă se recăsătoreşte.
nesc din ţoale încheietu­ (Continuare pasionat 'crescător de venit atei, li cunosc pe Aşa se vorbea cu noi necesare, la fel. Vara rii. In proiect nu e destul de clar acest
rile. încep să mă arcu- In pag. a 2-a) albine). Stătea pe o ban­ toţi. Cu unii dintre ei pe-atunci. Cil de grea plecăm cu motocicleta lucru.
că la umbră. Prin len­ am muncit neîntrerupt ne era munca şi viata I prin ţară. ne oprim la I CIOBANU GHEORGHE BAIU
pensionar — Haţeg