Page 98 - Drumul_socialismului_1966_10
P. 98
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3617
INTENSA ACTIVITATE A Vizita delegaţiei
DELEGAŢIEI ROMÂNE LA O M parlamentare române în Italia
NEW YORK 26 — Corespondentul de cuvînt pe marginea problemelor
Agerpres, Nicolae Ionescu transmite: celor mai importante aflate în aten« ROMA 26 (Agerpres). ţ - preşedintele tribunalului, reprezen
Agenda activităţii delegaţiei româ ţia sesiunii, membrii delegaţiei ţării Delegaţia Grupului parlamentar tanţi ai economiei şi comerţului din
ne la sesiunea a 21-a a Adunării Ge noastre desfăşoară, totodată, o Inten de prietenie România-Italia din Ma localitate.
nerale se îmbogăţeşte cu noi ele să activitate de întrevederi şi con rea Adunare Naţională, condusă de
mente. In afară de participarea ne vorbiri cu şefii delegaţiilor şl re acad. Constantin Daicoviciu, a vizi Seara parlamentarii români au
mijlocită la lucrările Adunării şi ale prezentanţii diferitelor ţări, cu înalte tat la 25 octombrie întreprinderea participat la un dineu oferit la ho
comitetelor ei principale, concretizată oficialităţi ale ONU., cu parlamen de automobile Fiat. Membrii dele telul „Bernini-Bristol" din Roma de
printre altele, în numeroasele luări tari străini. către Codacci Pisanelli, şeful grupu
gaţiei s-au întreţinut cu preşedin lui italian al Uniunii interparlamen
tele întreprinderii, prof. Vittorlo tare.
întrevedere intre Corneliu Mănescu Valetta, precum şi cu alţi conducă In timpul vizitelor delegaţia româ
tori aî acestui important obiectiv in
dustrial. nă a fost însoţită de ambasadorul
român la Roma, Cornel Burtică, şi
Şi Martin mită la Camera de Comerţ a oraşu de senatorul Giuseppe Maria-Sibille,
In aceeaşi zi, delegaţia a fost pri
Miercuri dimineaţa, ministrul afa ridic din Ministerul de Externe al lui Torino. Au fost de faţă prefec preşedintele grupului parlamentar
cerilor externe al României, Corne- acestei ţări şi K. Seaboon, consilier. tul provinciei, Giuseppe Caso, ches italian pentru relaţii de prietenie cu
liu Mănescu, a avut o întrevedere cu Convorbirea care a avut loc a pri torul adjunct al oraşului Torino, Republica Socialistă România.
Paul Martin, ministrul de externe al lejuit un util schimb de păreri asu
Canadei. La întrevedere au* partici pra perspectivelor de dezvoltare a
pat, din partea română. Petre Bălă- relaţiilor dintre România şi Canada,
ceanu, ambasadorul ţării noastre la precum şi asupra problemelor aflate AUSTRIA. — La Viena a fost recent inaugurată linia de metrou care
Washington şi Constantin Flitan, di pe ordinea de zi a sesiunii. va duce la o apreciabilă descongestionare a traficului pe principalele ar Declaraţiile primului ministru grec
rector in Ministerul Afacerilor Exter întrevederea s-a desfăşurat într-o tere ale capitalei austriece
ne. iar din partea canadiană — M.H. atmosferă cordială, de înţelegere re IN FOTOGRAFIE : Intrarea spre scara rulantă.
Wershof, şeful departamentului ju ciprocă. ATENA 26 (.Agerpres). — Vorbind despre relaţiile dintre
Grecia şi Turcia, Stephanopoulos a
Luînd cuvintul marţi în localita relevat că în momentul de faţă au
Intilnire cu N. Fedorenko Sărb ăto area naţională tea Verria, primul ministru al Gre loc discuţii4 între reprezentanţii ce R. P. UNGARA. — Furnalul
ciei, Stephanopoulos. a declarat că
guvernul
grec
intenţionează
să
lor două ţâri în vederea găsirii unor
Şi Dobrinin a Austriei strîngă relaţiile .de prietenie cu ţă posibilităţi de soluţionare pe cale înalt de la Combinatul siderurgic
.Dunărea" din Dunaujvaros.
rile vecine, menţionind România,
democratică a problemei cipriote.
Bulgaria Şi Iugoslavia care, după
Delegaţia română la sesiunea A- bleme înscrise pe agenda actualei se cum a subliniat el, respectă princi
dunârii Generale, condusă de mi siuni. La intilnire au participat Mir- VIENA 26. — Corespondentul A- inţa poporului de a nu-şi mai* ve piile suveranităţii naţionale, inde
nistrul afacerilor externe Corneliu cea Maliţa, adjunct al ministrului a- gerpres, P. Stăncescu, transmite: Cu dea ţara angrenată într-o alianţă pendenţei şi neamestecului în tre
Mănescu, s-a intîlnit miercuri, la se facerilor externe. Gheorghe Diaco- prilejul sărbătorii naţionale a militară şi excludea posibilitatea burile interne.' „Sîntem dispuşi, a Sesiunea ministerială fl.E.L.S.
diul misiunii permanente a ţării nescu, reprezentantul permanent al Austriei, la Viena a avut loc o şe prezenţei pe teritoriul Austriei a u- spus Stephanopoulos să ne strîn-
noastre, cu N. Fedorenko, reprezen României la O N U., şi Mia Groza — dinţă festivă comună a Consiliului nor baze militare străine. gem mi ini le".
tantul permanent al U.R.SS la membri ai delegaţiei ţării noastre naţional şi federal (cele două came La o distantă de cinci rile C.E.E. înregistrează te importantă : 17,6 la
ON.U., şi-A. Dobrinin, ambasadorul precum şi L. Kutakov şi A. Sevcen- re ale Parlamentului austriac) la luni de ultima sa sesiu deficite considerabile
Uniunii Sovietice la Washington. In ko — consilieri ai delegaţiei sovietice. care au luat cuvîntul preşedintele ne, Consiliul ministerial sulă, în raport cu pro
Spre deosebire de cel centul de 25 la sută al
cursul convorbirii, care a avut loc Cu acest prilej, ministrul afaceri Austriei, F. Jonas şi preşedintele al Asociaţiei Europene trei, Suedia şi Elveţia ţărilor Pieţei comune şl
cu acest prilej şi care s-a desfăşurat Parlamentului, A. Maleta. a Liberului Schimb critică această orienta
10,4 la sută al Statelor
într-o atmosferă cordială, prieteneas lor externe Corneliu Mănescu a ofe (A.E.L.S.) sc reuneşte la re, apreciind că per Unite.
că, au fost abordate principalele pro rit un dejun. In aceeaşi zi, în Sala Sporturilor Spre deosebi
„Stadthalle" din Viena a avut loc Lisabona, în zilele de 27 spectiva unui dialog cu re de piaţa comună,
un festival al tineretului la care au şi 28 octombrie. Recenl. Piaţa comună fiind în care a fost creată ca
Intilnire cu un grup de deputaţi englezi luat parte mii de tineri şî tinere din la sediul său din Gene depărtată, problema u- o organizaţie integrată,
toate landurile ţării. Manifestări au va, Comitetul consulta nităţii A.E.L.S. ar tre A E L S urmăreşte elibe
tiv al asociaţiei a adus bui să primeze.
rarea progresivă a cir
La Palatul Naţiunilor Unite a avut păreri în legătură cu activitatea se avut loc, de asemenea, şi în alte lo ultimele reluşări ordi- culaţiei mărfurilor în
loc, de asemenea, o întîlnire între siunii Adunării Generale, evoluţia calităţi. nei de zi a sesiunii din Intre divergentele ma interiorul zonei, cu
membri ai delegaţiei române şi un relaţiilor intereuropene şi alte pro După cum se ştie, la 26 octom capitala Portugaliei şi a nifestate în cadrul aso
acelea respectarea autonomiei
grup de deputaţi englezi care vizi bleme ale vieţii politice internaţio brie 1955, Parlamentul austriac a precizat mai bine a- ciaţiei au fost fiecărui
ale suprataxei britanice comerciale a
tează ON.U. Au participat ambasa nale. Ea sa desfăşurat într-o atmo adoptat legea despre neutralitatea tîtudinea membrilor membru. Din 1960 —
dorul Gheorghe Diaconescu, repre sferă cordială. permanentă a ţării care exprima vo A.E.L.S. faţă de proble de 15 ia sută, impusă în data instituirii sale —
zentantul permanent al ţării noastre mele ce urmează a fi t pînă acum, taxele va
la O.N.U., Mia Groza, vicepreşedinte abordate. male existente între cei
al Marii Adunări Naţionale a Româ Problema principala opt fiind reduse cu 80
niei, şi Nicolae Ecobescu, reprezen Conferinţa generală U.N.E.S.C.O. dezbătută la reuniunea Corespondenţă la sută, problema lichi
tant permanent la Oficiul O N.U. din dării restului dc 20 la
Geneva. Grupul parlamentarilor en Comitetului consultativ t sută urmează a fi discu
glezi, reprezentînd diferite partide, PARIS 26. — Corespondentul A- prezentantul român. Valentin LLpa- Ir, v". a fost aceea a integrării tată la sesiunea actua
a4iost. .condus de deputatul laburist gerpres, Ak Gheorghiu, transmite : ttî, a exprimat din nou protestul europene. Acest orga octombrie 1964 importu
cum rilor de produse manu lă.
nism a analizat
Maurice Edelman. Cea de-a 14-a .sesiune a Conferinţei guvernului român împotriva .pre R. P. ALBANIA. — Uzina de sodă caustică din Vlore şi-a îndeplinit manda facturate şi semimanu- Controversele din si
lntîlnirea a prilejuit un schimb de generale U N.E S.C O., ale cărei lu zenţei delegaţiei ciankaişiste, ară- tul primit la sesiunea facturale, pină cind a- nul asociaţiei decurg
crări s-au deschis marţi la Paris, a tînd că singurul reprezentant legal ministerială din Viena ceasta a fost redusă la din diferentele existen
ales în funcţia de preşedinte al ac al poporului şi statului chinez este (iunie 1965), care a holă- 26 aprilie 1965 la 10 la te între parteneri (grad
tualei sesiuni pe prof. Bedrettin guvernul R. P. Chineze. rit studierea unor noi sută. Zilele trecute, Co de dezvoltare economi
Tuncel (Turcia). El deţine şi func Miercuri în plenara Conferinţei fln9*ia Inconsisfenfa votului modalităţi de contact cu mitetul consultativ a re că, interese centrifuge),
ţia de vicepreşedinte al Comitetu generale, la propunerea delegaţiei
0 MOSCOVA lui Executiv al U N.ESC.O. Au fost. S.U.A., a fost pus la vot un proiect Piaţa comună. După cum pus în discuţie această ca şi din faptul că pre
rezultatele nu problemă. La sesiunea vederile Convenţiei dc
de asemenea, aleşi cei 15 vicepre de rezoluţie, favorabil validării, de din Camera Comunelor 6e ştie,
Agenţia TASS transmite că la plinelor puteri ale delegaţiei cian s-au dovedit prea sub din capitala portugheză la Slockholm nu se a
26 octombrie, Alexei Kosîghin, şedinţi ai Conferinţei generale, pre kaişiste. El a fost adoptat cu 56 LONDRA 26 (Agerpres). — Cu 307 terîtale adoptate de guvern sini sus stanţiale. urmează să se ajungă plică şi produselor agri
preşedintele Consiliului de Miniş cum şi preşedinţii comitetelor şi co ceptibili de a fi-amendaţi şi chiar a- Printre partizanii po la suprimarea suprata cole. De asemenea, de
tri al U.R.S.S., l-a primit la Krem misiilor de lucru ale sesiunii. Ple de voturi pentru, 40 împotrivă şi 19 voturi pentru şi 239 contra, Camera restaţi. liticii „construcţiei de xei. şi art. 10 al Convenţiei
lin pe regele Hassan al 11-lea al nara Conferinţei generale a aprobat abţineri. Comunelor a ratificat marţi seara de Observatorii politici relevă incon punţi" între A.E.LS. şl O altă problemă care statutare interzice in
Marocului, cu care a avui o con apoi raportul Comisiei de verifica Plenara a adoptat ordinea de zi cretele .care autorizează guvernul de sistenţa victoriei obţinute de guver Piaţa comună, cei mai 6e va dezbate la sesiu troducerea restricţiilor
I au participat peste 20 de delegaţii, ţii ca stat membru asociat al lariilor şi a preţurilor. Potrivit aces nul Wilson la scrutinul de marţi, a situaţiei precare a ne articolul 19 lasă o posi
vorbite prietenească. re a deplinelor puteri. La dezbatere a sesiunii şi a primit prin aclama a impune prin forţa legii blocarea sa activi sint iniţiatorii el, nea A.E.LS. este aceea cantitative la importuri,
0 ROMA In legătură cu verificarea deplinelor UN ESCO. Insulele Bahrein» Lu tor decrete, membrii sindicatelor menţionind scăderea majorităţii gu reprezentanţii Marii Rri- din cadrul bilitate deschisă, inlro-
lânii. Se ştie, însă, că, gocierilor
puteri ale delegaţiei ciankaişiste, re crările sesiunii continuă. care se vor opune măsurilor de aus- vernamentale la numai 68 de vo (n ziua de 14 ianuarie rundei Kennedy. Se ducînd argumente nece
In cadrul acţiunilor revendicati turi, ca urmare a faptului că 2G de 1963, Franţa a barat ştie că paralizarea lor sare salvgardării ba
ve ale oamenilor muncii de la sale, putaţi laburişti, intre care şi Frank drumul Angliei spre se datoreşle în pri lanţei de plăti.
din Italia, 400.000 de muncitori a- Cousins, preşedintele sindicatului CEG. In sprijinul politi mul rînd crizei Comu Convenţia de la Slock
gricoli din Sicilia au început la 24 Opinia publică cere in mod hotărît transporturilor, s-au abţinut de la cii britanice vine Aus nităţii economice euro holm proclamă voinţa
octombrie o săplămină de luptă vot.
Observatorii politici consideră că tria, care vede în legă pene, căreia încă nu i de a menţine coopera
nu ar fi exclus ca guvernul să ia o turile cu Piaţa comună s-a aflat soluţia. rea în sînul organizaţi
0 SA1GON serie de măsuri „disciplinare" împo posibilitatea de a cîşti- A.E.L.S. reprezintă ei, pînă la fuzionarea ei
încetarea agresiunii americane în Vietnam ga prin medierea unor şapte- ţări cu industrie cu Piaţa comună Or,
Un incendiu violent cate a iz triva deputaţilor laburişti, care, în
bucnii pe bordul portavionului a- ciuda avertismentelor severe primi schimburi comerciale şi agricultură dezvolta sentimentul provizora
merican „ Oriskany" a provocat ex- te din partea conducerii Partidului între Vest şi Est. Un alt te: Marea Britanic, Aus tulul nu este niciodată
plozia muniţiilor şi moarlca a 30 „Să fie retrase imediat de pe ...„nu vom servi în forţele Demonstraţii şi mitinguri laburist, s-au abţinut de la vot, ina- partizan al „punţilor" tria, Danemarca, Elve stimulator cu atît mai
de marinari şi aviatori. Portavionul pămîntul vietnamez trupele armate ale S.U.A. în nici o nifestîndu-şi astfel opoziţia faţă de este Danemarca, unul ţia, Norvegia, Portuga mult cu cit nici atitu
lia şi Suedia, cărora li dinea „celor şase" nu
american navighează In vecinăta PARIS 26. — Corespondentul A- politica de austeritate economică. din ccî mai important» Finlanda, este încurajatoare.
tea coastelor Republicii Democrate intervenţioniste**. împrejurare**... gerpres, Georges Dascal, transmite: exportatori de produse s-a alăturat de asociat.
Vietnam, de pe bordul său deco- In diferite regiuni ale Franţei, au agricole din cadrul cu statut co HORIA LIMAN
Partea A.E.L.S. In
Itnd bombardierele americane care BONN 26 (Agerpres). — SAN JUAN 26 (Agerpres). — loc manifestări împotriva agresiunii A.E.L.S., dar a cărei ba Corespondentul
atacă această Iară Peste 1.000 de tineri portorîcanî americane. în Vietnam. La chemarea lanţă comercială cu ta merţul internaţional es Agerpres la Geneva
Ambasadorul Statelor Unite în Mişcării franceze pentru pace, spri 0
R.F.G. a ţinut la 24 octombrie o con şi-au pus semnătura pe o declara
0 HAGA ţie în care protestează împotriva jinită de 24 de organizaţii democra
ferinţă la „Clubul exportatorilor" tice, la Grenoble, peste 2.000 de per
din Munchen. Cu acest prilej, în încorporărilor în armata S.U.A. a a P.C. Cuban a sosit
Tendinţele nelavorabile semna portoricanilor şi trim iterii lor în soane au parcurs străzi le oraşului,
late in evoluţia balanţei comerci faţa clădirii clubului a avut loc o Vietnamul de sud. In declaraţie se pînă la Monumentul eroilor celor Reuniunea Consiliului N.A.T.O.
ale a Olandei au continuat sa se demonstrare a luptătorilor pentru \pune: „Declarăm in faţa poporului două războaie mondiale. A fost a- la Phenian
adittceafcd In primele nouă luni pace vest-germani în semn de pro nostru şi a lumii întregi că nu vom dresată o telegramă de protest am
ale anului 1966. Potrivit unor date test împotriva acţiunilor agresive servi în forţele armate ale S.U.A. basadei americane din Paris. O ma PARIS 26 (Agerpres). — serie de probleme de ordin finan
oliciale, citate de cotidianul eco ale S.U.A. în Vietnam. Participanţii nifestaţie asemănătoare organizată PHENTAN 26 (Agerpres). — La 26 octombrie, a avut loc la ciar. Consiliul reprezentanţilor per
la demonstraţie purtau pancarte pc in nici o împrejurare... Declarăm, La invitaţia Comitetului Central
nomic francez „Ageii", delicilul care erau înscrise cereri ca: „Să se de asemenea, solidaritatea şi spriji de Mişcarea pentru pace şi tinere Paris o reuniune a Consiliului manenţi ai N.A.T.O. a aprobat, de
balanţei comerciale olandeze s-a pună capăt războiului nedeclarat nul nostru cu lupta eroică a patrio tul comunist, a reunit peste 500 per al Partidului Muncii din Coreea şi N.A.T.O. cu participarea reprezen asemenea, hotârîrea „celor 14" pri
Cabinetului de Miniştri al R. P. D.
soane la cinematograful „Marceau"
tanţilor celor 15 ţări membre.
La
Cifrat in aceste luni la 3.792.000.000 împotriva Republicii Democrate ţilor conduşi de Frontul Naţional de din Marsilia. La Saint Denis(> lingă Coreene, la 2G octombrie a sosit la sfîrşitul dezbaterilor, Consiliul vind iniţierea unor tratative între
Vietnam !“, „Să fie retrase imediat Eliberare din Vietnamul de sud pen generalul Lemnitzer, comandantul
de Hor ini, depăşind cu 1.113 000.000 Paris, la chemarea organizaţiilor lo Phenian, într-o vizită de prietenie,, N.A.T.O. a hotărît în unanimitate
de pe pămîntul vietnamez trupele tru independenţă naţională, pace şi cale ale stîngii franceze şi a mişcă o delegaţie de partid şi guverna suprem al forţelor N.A.T.O. din Eu
florini delicilu} înregistrat in peri să transfere la Bruxelles sediul Con
oada corespunzătoare a anului pre întervenţioniste !". integritate teritorială". In încheie rii pentru pace. GOO persoane au de mentală a Republicii Cuba, condusă siliului permanent, aflat în prezent ropa, şi generalul Ailleret, şeful
de Osvaldo Do rt icos Torrado, mem
monstrat pe străzile oraşului.
La
cedent. Poliţia a împrăştiat pe demon rea declaraţiei se face apel la in Vitry, în apropiere de Paris, peste bru al Biroului Politic şî al Secre la Paris. Acest transfer, care nu a Statului Major al Armatei franceze,
stranţi arestînd 15 persoane. tensificarea luptei pentru obţine 500 persoane au participat la un mi- tariatului CC. al Partidului Comu fost cerut de Franţa, nu va putea cu privire la rolul şi atribuţiile for
rea independenţei poporului porto- jţing de solidaritate cu poporul viet nist Cuban, preşedintele Republicii fi totuşi efectuat mal devreme de ţelor militare franceze aflate pe te
rican. namez. Cuba. un an întrucît rămîn de rezolvat o ritoriul R. F. Germane.
arată ziarul francez „L*Aurore", războiului în Vietnam şi a poli
Nimic nou în poziţia participanţilor a urmărit să demonstreze cetă ticii guvernelor acestor ţari de
ţenilor americani (peste 10 zile ei
sprijinire a S.U.A.
trebuie să vină în faţa urnelor)
După cum reiese limpede, con
că Statele Unite nu participă sin ferinţe care urmăresc ţeluri de
la conferinţa de la Manila gure la „cruciada" din Asia, că genul celor de la Manila nu sînt
nu ar fi izolate, ci ar fi susţi
în măsură să soluţioneze proble
nute de alte ţări. Nu este greu să me de importanţă cum este cea
se demonstreze falsitatea acestei vietnameză. Nu cuvintele rosti
Comentatorii de presă şi cores reri au întîrziat definitivarea Iui, tinua eforturile militare „cît timp Idei. Cea mai mare parte a ţări
pondenţii tuturor agenţiilor oc nu conţine aproape nimic nou, va fi necesar", este limpede pen lor asiatice nu doresc să aibă ni te în acompaniamentul explozii
cidentale de presă au publicat subliniază trimisul special al a- tru oiicine că conferinţa de la mic comun cu acţiunile america lor bombelor şi rachetelor con
stituie calea pentru aceasta. Ca
miercuri numeroase materiale re genţiei France Presse la Manila. Manila a fost, aşa cum se prevă nilor împotriva poporului vietna
feritoare la documentele date pu Pot oare contribui documente zuse, „un consiliu de război". mez. însăşi întîlnirea de la Ma lea dictată de raţiune este înce
blicităţii la încheierea conferin le adoptate la Manila la pacea Organizatorilor ei le-a fost insă nila. scrie ziarul japonez „Yomi- tarea definitivă şi necondiţiona
ţei de la Manila — un nou pas în Vietnam şi în Asia de sud- necesară această conferinţă şi uri", a demonstrat acest fapt. tă a bombardamentelor împotri
va R. D. Vietnam; S.U.A. trebuie
pe calea continuării şi a extin prezentarea ei drept „iniţiativă a- „Cine ar putea considera această să înceteze actele de război in
derii războiului din Vietnam. In siaticâ" (în realitate pur ameri intilnire drept o conferinţă a ţă
unanimitate, scria agenţia Fran cană — N.R.), pentru a se crea rilor asiatice, se întreabă acelaşi Vietnam, să-şi retragă trupele şi
ce Presse, se apreciază că la a- Comentariul zilei iluzia că, în ducerea războiului ziar, cind la ea nu au luat parte să recunoască Frontul Naţional
de Eliberare drept reprezentant
ceastă conferinţă, care i-a din Vietnam, Statele Unite nu reprezentanţi a circa 94 la sută autentic al Vietnamului de sud
reunit pe şefii de state şi sînt izolate, că ele se bucură de din populaţia Asiei ?“ Guvernele şi să lase poporul vietnamez
sprijinul unor ţări asiatice, ln ce şi-au dat adeziunea la politi-
guverne ai statelor participante est? — se întreabă ziarul „New tîlnirea de la Manila trebuia să •ca americană în Vietnam trebuie su-şî rezolve singur problemele
la agresiunea din Vietnam, York Times". „Răspunsul este răspundă şi unor imperative i- să facă faţă unei puternice opo vieţii sale interne, fără amestec
dinafară: La abordarea proble
.nu s-a înregistrat nimic con nu", conchide ziarul. mediate de politică internă ale ziţii din partea popoarelor lor. mei vietnameze este absolut ne
OLANDA. — Recent, la Amsterdam, a fost organizat un corp femi structiv". Cele 11 pagini ale co Nestabilind nimic concret în unor şefi de state şi guverne, in Turneul preşedintelui Johnson în cesar să se pornească de la pre
nin de poliţie pentru dirijarea circulaţiei. sensul soluţionării problemei vi legătură cu apropiatele alegeri. Australia, Noua Zeelandă şi Fi-
IN FOTOGRAFIE : Caria Verhbven dirijînd circulaţia din Amster municatului comun, redactat du etnameze, ci dimpotrivă confir- Cel mai interesat a fost pre lipîne a fost un prilej de mani vederile acordurilor de la Gene
va pentru Vietnam.
dam. pă ce serioase divergenţe de pă mînd acordul aliaţilor de a con şedintele Johnson care, după cum festaţii şi mitinguri împotriva MARIA CATANESCU
Redacţia şi administraţia ziarului str, Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr, 263 328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.065