Page 1 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 1
VIZITELE PRIMULUI MINISTRU IRANIAN
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
A MI R A B B A S H O V E I D A
ÎN REGIUNILE DOBROGEA Şl CLUJ
CONSTANŢA. — (De la trimişii însărcinat cu afaceri ad-interim al şedintele sfatului popular al oraşu
speoiali Ager preş, M. Moarcâş, S. României la Teheran, precum şi lui, şi de alţi reprezentanţi ai or
ganelor locale de stat.
Ah mari Eghbal,
ambasadorul Ira
Lucian).
M Al CDHIIETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL nistru al Iranului, Amir Abbas Ho- nului la Bucureşti. bătînd centrul oraşului Constanţa,
Coloana maşinilor oficiale, stră-
Duminică dimineaţa, primul mi
In drum spre Constanţa, oaspeţii
veida, şi soţia, împreună cu persoa au făcut un popas în gara JegAlia, s-a îndreptat spre Mamaia. In faţa
machetei staţiunii, amplasată in ho
nele oficiale iraniene care îi înso unde au fost vizitate silozurile con
lul hotelului „Parc", oaspeţilor, li
ţesc, au plecat într-o călătorie prin struite aici în ultim ii ani. Constan s-a vorbit despre dezvoltarea lito
tin Doncea, preşedintele Comitetu
ANUL X V III. NK. 3681 MARŢI 1 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI ţară. lui de Stat pentru Valorificarea Pro ralului românesc. Premierul iranian
La gara Băneasa, premierul ira duselor Agricole, şi Nicolae lor.es- şi soţia sa au felicitat călduros pe
nian a fost condus de Roman Mol- cu, vicepreşedinte al Consiliului Su arhitecţi pentru concepţia modernă
dovan, vicepreşedinte al Consiliului perior al Agriculturii, precum şi a construcţiilor, pentru planurile lor
Cu sprijinul cetăţenilor de Miniştri, George Macovescu, ad conducători ai organelor locale de de viitor.
junct al ministrului afacerilor ex
stat au salutat pe oaspeţi.
terne, şi de alte persoane oficiale. In continuare, a fost vizitat Mu
Premierul iranian a primit am zeul arheologic din Constanţa. Dl.
w A împreună cu înaltul oaspete au ple explicaţii cu privire la modul Hoveida a semnat în cartea de onoa
plecat Vasile Gliga, adjunct al mi de prelucrare, condiţionare şi de re a muzeului, exprimîndu-şi admi
nistrului afacerilor externe, Dioni- pozitare a cerealelor în aceste silo raţia pentru bogăţia şi valoarea ex
sie lonescu, ambasador, directorul zuri, care sînt dintre cele mai mari ponatelor, pentru grija cu care sînt
SA I R F I M S E Î A I H protocolului M.A.E., Valentin Vlad, din ţară. Dl. Hoveida şi-a exprimat conservate aceste vestigii aler. tre
cutului.
dorinţa unei cooperări între specia
liş ti români şi iranieni în vederea După un popas făcut in staţiunea
construirii unor silozuri asemănă Eforie Nord, seara premierul iranian
toare, de mare capacitate, în Iran. şi soţia sa au luat parte la un di
La amiază, oaspeţii iranieni au neu oferit în onoarea lor, la Cazi
SABIN BOTICIU sosit la Constanţa. In gara oraşu noul din Constanţa, de preşedintele
vicepreşedinte al Comit.eţului executiv al lui, unde erau arborate drapelele sfatului- popular orăşenesc. In* tim
Sfatului popular regional Hunedoaro pul dineului, la care au participat
celor două ţărî, premierul iranian
şi persoanele care îl însoţesc au
fost salutaţi de Petre Nicolae, pre (Continuare în pag. a 2-a)
In fiecare an, locuitorii satelor şi cii, din. satele noastre dovedesc tot
localităţilor componente ale oraşelor mai mult'interes pentru rezolvarea
cu caracter agricol din.regiunea noas şi conducerea treburilor obşteşti. Plecarea delegaţiei C . C . al P. C . R . la
tră, se întrunesc în adunări populare De fapt realizările sînt concluden
unde analizează — ca buni gospo te. Pînă- la începutul acestei luni au Congresul Partidului Muncii din Albania
dari — modul în care participă prin (ost dale în folosinţă 87 obiective, ce
munca şi contribuţia lor bănească la trebuiau să se realizeze pr*in contri Luni dimineaţa, a plecat spre Ti lui Politic al C.C. al Partidului Mun
ridicarea nivelului edilitar-gospodă- buţia voluntară bănească. Printre a- rani delegaţia Comitetului Central cii din Albania, Pilo Perisleri, mem
resc şi social-cultural al localităţilor cestea se numără 12 localuri de şcoli, al Partidului Comunist Român, con bru supleant al Biroului Politic a]
in care trăiesc, stabilind totodată- lu 8 cămine culturale, 17«poduri-şi po dusă de Constantin Drâgan, mem CC. al Partidului Muncii din Alba
crările ce le vor executa in anul ur deţe,, construirea a 22,5 km. drumuri, bru al Comitetului Executiv al C.C. nia, de membri ai C.C. al Partidului
mător. canalizări şi alte lucrări noi; precum al P C.R, care va participa la lu Muncii din Albania
Venind în înlîmpinarea dorinţei ma şi un însemnat volum de reparaţii la crările celui de al V-lea Congres al Au fost de faţă Manole Bodnaraş,
nifestate de masele decâţăţeni, spre obiectivele social-cullurale existente. Partidului Muncii din Albania. ambasadorul Republicii Socialiste
a participa direct la realizarea unor De asemenea, prin contribuţie în ★ România la Tirana, membri ai Am
lucrări de interes obştesc, care duc muncă s-au înlreţinut peste 1.000 km In aceeaşi zi delegaţia Partidului basadei, precum şi şefi ai unor mi
la continua ridicare a nivelului lor drumuri. 593 m.l. poduri, 511 m l. zi Comunist Român a sosit la Tirana. siuni diplomatice ale ţărilor socialiste
de viaţă, un decret şi o holărîre a Con duri de sprijin, 254 km şanţuri etc. La aeroport a fost întîmpinalâ de la Tirana.
siliului dc Miniştri reglementează pe De menţionat este faptul că în tov. Rita Marko, membru al Birou (Agerpres)
baze noi contribuţia voluntară în majoritatea cazurilor s-a urmărit în
bani şi în muncă a locuitorilor. Ex deaproape realizarea obiectivelor
perienţa acumulată pînă acum a de propuse şi s-au găsit soluţii noi pen
monstrat că măsurile luate răspund tru valorificarea resurselor locale. O Plecarea tovarăşului Bheorghe Rădulescu
unor cerinţe importante pentru viaţa contribuţie însemnată în acest sens
satelor şi constituie un important au adus-o deputaţii, comitetele de ce
mijloc de antrenare a cetăţenilor la tăţeni pentru lucrări şi comisiile per la şedinţa Comitetului Executiv al C. A. E. R.
acţiuni, care se soldează cu avantaje manente, care s-au afirmat prin ac
pentru ei/Pentru anul 19G6 au fost ţiuni bine organizate pentru execu A fost străpuns Duminică după-amiazâ a părăsit al Republicii Socialiste România în
volale in adunările populare lucrări tarea lucrărilor, mobilizarea cetăţe Capitala, îndreptîntlu-se spre Mos C.A.E.R., pentru a participa la şe
foarte necesare, iar pe parcurs s-a nilor şi asigurarea materialelor ne Linia elegantă şi supleţea noilot construcţii ridicate tn Deva. dau cova, tovarăşul Gheorghe Rădules dinţa extraordinară a Comitetului
desfăşurat o vastă acţiune în scopul cesare. Spre exemplu, comitetul de oraşului un aspect atrăgător. Foto: V. ONOIU cu, vicepreşedinte al Consiliului de
înfăptuirii lor. Din analiza rezultate cetăţeni din satul Nojag, raionul Ilia. tunelul Teliuc - Miniştri, reprezentantul permanent Executiv al C.A.E.R.
lor pe primele trei trimestre se des a asigurat din resurse locale lemnul,
prinde concluz.ia că acolo unde piatra şi alte materiale pentru con
munca şi iniţiativa cetăţenilor a fost struirea câminuluj cultural şi a găsit Ghelar
îmbinată cu o preocupare susţinută forme corespunzătoare pentru mobi Pentru anul I9G7 colectivul între ză sâ se creeze stocuri pentru primul
din partea comitetelor executive ale lizarea cetăţenilor la executarea lu Momentul în care minerii ce prindem forestiere Orăştic are de în La I. F. Orăşfie trimestru, pînă în 24 octombrie a.c.,
sfaturilor populare, s-au obţinut rea crărilor. Ca urmare, căminul cultural lor.două echipe urmau să se in- deplinit sarcini deosebit de impor 10 parchete, respectiv Timpul, Pîriul
lizări însemnate. Astfel, cola stabili a fost terminat şi dat în folosinţă tilneascâ, mareînd străpungerea tante. Din parchetele forestiere va Stănilă, Pîriul Carpenului. Valea Rea,
tă drept contribuţie bănească, a fost înainte de termenul stabilit. tunelului, era aşteptat cu emo|ie. trebui să exploateze circa 306.000 Goslila, Cetate, Muncel. Naia, Băbuia
încasată în procent de 98,9 la sută. O activitate fructuoasă au desfăşu ...Orele 13.10 In tunel domnea ra.c. roasă lemnoasă dc bună calita STOCURI DE MASA şi Lupoaia, au fost atacate. In aceste
în raioanele Brad. Ilia* şi oraşul re rat comitetele de cetăţeni pentru liniştea obişnuită dinaintea ultimei te. Ţinînd seama de aceste sarcini, parchete se lucrează din plin la dobo-
gional Petroşani, încasările fâcîn- construirea şcolilor din Vingard, Săs- împuşcături. Citeva semnale pre conducerea întreprinderii. îndrumată rîtul şi fasonatul arborilor, care in
du-se în întregime. Au existat multe ciori, Boşorod, Sînpetru, Rapoltu lungite de ecou au spart liniştea dc comitetul de partid, a luat mai curtnd vor fi apropiaţi şi stocaţi !a
cazuri cînd deputaţii ?i cetăţenii, a- Mare, care au asigurat terminarea multe măsuri tchnico-organizatoricc rămpilc de lîngă drumurile auto fo
preciind necesitatea lucrărilor, şi-au construcţiilor înainte de începerea a- şi după ele au răbufnit înfundat pentru pregătirea temeinică a produc restiere. In parchetele amintite mun
achitat contribuţia bănească^ chiar nului şcolar. ultimele explozii. Din clipa aceea ţiei anului 1967. Dintre măsurile pre LEMNOASA PENTRU 1967 ca este organizata în brigăzi cu plata
după' adunarea populară, sau în sâp- tunelul era străpuns la kilometrul văzute multe au fost deja aplicate. în acord global.
lâmînile imediat următoare. 5,380 de către minerii din briga De pildă, încă din luna mai, la indi tru asigurarea desfăşurării procesului Cugir există ateliere pentru întreţi In vederea creării stocurilor de ma
Acest fapt arată că oamenii mun (Continuare (n pag. a 3-a) da condusă de Petre Crişan, deţi caţia comitetului dc parfid,' conduce-'
nătorii unui remarcabil record: de. producţie in bune condiţiuni ^-au nerea si 'Tepararea mecanismelor. In să lemnoasă planificate pentru pri
180 m.l. de tunel săpat şi betonat rea întreprinderii a format o comisie construit‘ $î ‘amenajat instalaţiile dc‘ ateliere, lucrează muncitori calificaţi, mul trimestru al anului viitor: 10.000
numai într-o singură lună. dc specialişti care a verificat ampla scos-apropiat lemnul. In parchetele. specializaţi in repararea mecanisme ra.c. buşteni dc răşinoasc şi 64.000
sarea parchetelor cc urmează a intra m.c. buşteni dc fag în toate' fazele,
Tunelul Teliuc—Ghelar. la con In producţie. Comisia a studiat con Ceala şi Roşia s-au construit drumuri lor. foresliere.
Analiza activităţii întreprinderilor strucţia căruia s-au executat pînă figuraţia parchetelor, suprafaţa aces pentru tractoare, iar în parchetul Cep- O preocupare mai marc a existat din care 1.800 m.c. in depozitul fa
acum 61.000 m.c. excavaţii. 31.000 tora. posibilitatea folosirii mecanisme turari s-a terminat şi pus în exploa şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de bricii dc cherestea, în zilele ce ur
mează vor fi atacate si parchetele
tare un drum auto forestier. Pentru
viaţă ale muncitorilor.
La indicaţia
de industrie locală mp. suprafaţă betonată, un volum lor şi a braţelor de muncă cu maxi apropiatul masei lemnoase de drumu comitetului de partid, conducerea în Valea Mică, Vîrtoape, Godeanu, Fata
însemnat de armături metalice si
mum de eficientă, şi. avînd în vedere
susţineri în ancore, măsoară cantitatea de masă lemnoasă ce tre rile auto, in parchetele Dosul Şesu treprinderii şi comitetul sindicatului Cetătii, Prislop, Fa(a Fintinii, Răchi-
Comitelui executiv al Sfatului popu lor de industrie locală. personalul 6 114 m.l. si este col mai lung tu buie exploatată, a stabilit cele mai lui, Valea Sasului, Valea Tisei. Romo- au luat măsuri pentru crearea unor ta-Socul. Ploscari sl Voia. Aceste par
lar regional a organizat o şedinţa dc secţiunii regionale de industrie lo nel minier din iară. El va consti productive si economicoase procese sel şi Scîrna s-au montat funiculare condiţii optime dc viotă tuturor lu chete au fost pregătite pentru e;qplon-
analiză în care s-a dezbătut activita cală. tui cel mai scurt drum dc trans tehnologice: fasonarea in trunchiuri Ciucaş şi Wyssen. crătorilor. Majoritatea cabanelor au larc fiind înzestrate cu mecanisme
tea desfăşurată dc întreprinderile dc Cu acest prilej s-o analizat modul port al minereului de la mina din pină in fa/a apropiat şi fasonarea In scopul pregătirii temeinice a fost pregătite pentru sezonul rece: le necesare. Dc asemenea aici s-au
Industrie locală pe 9 luni ale anului. în caro întreprinderile de industrie Ghelar la Uzina de preparare din concomitentă a lemnului rotund cu producţiei anului viitor, acum, la în .s-au tencuit şi zugrăvit pereţii, s-au terminat de construit şi amenajat
La dezbateri nu participat tovarăşii locală s-au achitat dc sarcinile eco Teliuc. Tunelul este prevăzut cu cel despicat. Aceste procese tehnolo ceput de an forestier, conducerea în reparat uşile, ferestrele şi duşume drumurile pentru scos-apropiat lem
Sabin Boticiu. vicepreşedinte al Comi nomice pe care le ou şi mai ales po un sistem modern dc transport, a- gice se vor aplica în majoritatea par treprinderii şi-a îndreptat atenţia şi lele, s-au completai cu sobe. De ase nul. caile de acces ş.a.m d Se aşteap
tetului executiv al Sfatului popular sibilităţile indeplinirii planului pc a- vînd instalaţii de semnalizare au chetelor prevăzute a se exploata în spre asigurarea parchetelor cu ne menea. fiecare cabană a fost dotată tă doar venirea muncitorilor recru
taţi din diferite regiuni unde se în-
regional. Petru Bota. din partea co nul 1966 la toii indicatorii. A reieşit tomată şi, pc anumite porţiuni, li 1967. cesarul dc muncitori. Din centrala cu necesarul dc pături şi cearşafuri.
că în urma măsurilor stabilite sînt nii duble, care vor permite circu Întreprinderii si de la sectoarele de In parchetele planificate a se exploa lirapinâ unele greutăţi din parlea ser
misiei economice a Comitetului re După stabilirea amplasării (elenu viciilor raionale dc recrutare a munci
perspective de recuperare a rămineri- laţia trenurilor electrice in ambe exploatare au fost trimişi în diferite ta in anul 1967 au fost construite şi
gional de partid, directori, ingineri )or în urmă. iar sarcinile pe acest an le sensuri. Operaţiile dc transport lui şt aplicării tehnologiilor adecvate, regiuni ale tării delegaţi pentru re sînt in curs de construire cabane noi torilor din alic regiuni şi constitui
şefi si contabili şefi ai întreprinderi vor fi îndeplinite la to(i indicatorii. vor fi coordonate de un serviciu în fiecare sector s-a trecut In pre crutarea braţelor dc muncă. Lucrăto şi adăposturi pentru atelaje. rea brigăzilor care să exploateze ma
de dispeceri. gătirea parchetelor pentru exploatare. rii recrutaţi şt angajaţi au fost re Măsurile luate au făcut posibil ca sa lemnoasă, după care şi aceste par
Parchetele au fost delimitate şi îm partizau judicios pc parchete şi con chete vor li atacate, pulîndu-se ast
Acest obiectiv face parte din părţite în postăti, după- care sJa tre muncitorii forestieri de la l. F. Orăş- fel crea stocurile de lemn necesare
complexul de lucrări. menit, să 'fa cut la eliminarea crăcilor uscate şt a stituiţi în brigăzi cu plata în acord tie să înceapă crearea dc stocuri in
global asigurîndu-li-se mecanisme pro
ciliteze punerea în valoare a Im arborilor putregăioşi, la deZaninorea ductive: fierăstraie,/.funiculare, trac diferite raze, care să asigure înde Îndeplinirii planului pe anul 1967 în
portantelor zăcăminte de fier din arborilor şi înlăturarea bolovanilor toare şa. Aceste mecanisme sînt în plinirea ritmică a sarcinilor de plan mod ritmic şt la toţi indicatorii.
masivul Poiana Rusca. nestabili,• la amenajarea căilor de ac treţinute şl exploatate mat raţional. ce revin trimestrului I al anului 1967.
La ieşirea din • tunel maistrul ces Paralel cu această măsură, pen- Ing. EMIL MAIORESCU
principal .loan Mihalache, maiştrii In acest scop la Orâşlie. Grădişte si Din cele 20 parchete dc unde urmea dlrcclor al 1. F. Orăştie
Alexandru Cosma şi Vasile Vătă-
manu,; minerii din brigada condu
să de Petru Crişan, deopotrivă, co Urmărirea atentă a procesu
autori ai acestei frumoase izbîn/.i, Pe raza oraşului regional hunedoara lui tehnologic asigură firelor
au fost felicitau călduros, oferin- dc mătase produse la „Viseo-
du-li-se buchete mari ,de flori. za“ Lupcni o bună calitate.
RECOLTATUL E PE TERMINATE,
M. NEAGU
DAR RESTUL LUCRĂRILOR?
Turneu
prin fără în cooperativele agricole dc produc de 31 .octombrie, din cele 1.688 hecla-. Paralel cu recoltatul, o atenţie spo
ţie situate pe raza oraşului regional re. ocupate cu porumb a fost sli însă rită se acordă, in unele unităţi, pre
Un colectiv al Teatrului de Stat Hunedoara s-a desfăşurat o activitate recolta dc pe 1.656 hectare Paralel
„Valea Jiului" din Petroşani între susţinută pentru strîngerea grabnică cu culesul ştiuletilor s-a executat tă dării la bazele de recepţie a produ
selor cuvenite pentru muncile S.M T.
prinde un turneu in tară cu pie a recoltei culturilor tirzii de toamnă. iatul cocenilor şi eliberarea terenu si a celor contractate cu statul.
sa „Burlacii*1 de George Carabin, Acest lucru se datoreşte şi faptului lui. Această acţiune a fost bine organi
Montat în premieră pe ţară. zată la Mînerâu, Hăşdat, Zlaşti, Te
spectacolul este realizat în regia că organizaţiile de partid au sprijinit Intr-un timp scurt s-au executat re liuc, Boj şi Răcăştie, unde au fost deja
coltările la cooperativa agricolă din
FABRICA VIDRA ORÂŞTIE. — In îo lo : croitorul de mănuşi Mihai lui Marcel Soma şi scenografia consiliile de conducere în organizarea Strei. Făcînd bilanţul muncit desfăşu predate în întregime cantităţile dc
Hermann, instruind un grup de ucenici asupra felului cum se croiesc lui Aurel Florea. muncii şi mobilizarea tuturor foiţelor rate pe timp de un an la cultura po porumb datorate pentru muncile
mănuşile din velur. Folo : I. TEREK la lucru. Drept rezultat, pină în ziua S.M.T. Mai anevoios se desfăşoară ac
rumbului, se constată că la această
unitate s-o obţinut dc pe întreaga su ţiunea de predare a porumbului la
prafaţă o produclie medie de 4.278 Batiz. Aici, deşi trebuie transportate
kg boabe la hectar. Acest rezultat se la bază 54 tone de porumb, pînă la
scoasă dm depozitul combinatului datoreşte aplicării la timp şi de cali 28 octombrie nu se predase nimic din
Dacă m-ar chema Si Vasile lără nici o lormâ legală. Aici este pe suprafaţa ocupată cu porumb s-au cantitatea respectivă. Aşa slînd lucru
tate a măsurilor agrotehnice. Astfel,
rile, consiliul de conducere al coope
lacătul la care nu-i găseşte cheia.
S-a tot gindil sâ pareze cu „do
ganizatorice corespunzătoare.
vezi". dar pină mal zilele trecute executat în toamna treclită arături rativei are datoria să ia măsurile or
adînci şi au fost aplicate îngrăşămin
nu atlase nimic demn de luat in te organice şi chimice. In primăvară O situaţie similară se întîlneşte şi
Vorba ceea, cu trei de „dacă" nitare. Aşa zice el. Ei, şl de ta se tună şi tulgeră. Am mai auzit că seamă. Mereu işi Irămintă creierii la Strei-Sâcel. Nici cooperalorii de
bagi Parisul intr-o sticlă... Uite, sizarea aceasta s-a ajuns la and te foloseşte muncitori din secţie pen să născocească ceva. pentru că terenul s-a întreţinut prin discuiri pină aici nu au început transportul celor
la însăminţâri. Sămînţa folosită a fost
pe mine. dacă m-ar chema Simion tă, aqoi la un voluminos dosar (le tru unele servicii personale, dar ii timpul e scurt: a aliat că s-a pro din hibrizii dubli 101 şi 103, iar însă- 16 tone de porumb datorate pentru
Vasile... Ei, da, ce-aş /ace in lo declaraţii, care nu-i sînt deloc pe pluteşte din banii stalului. pus conducerii C.S.H. ca el, Si muncile S.M.T. De asemenea, cu des
cul lu i? Sincer să tiu, nu prea ştiu, plac, şi la descoperirea unor lapte Şi de astea se mai spun .multe. mion Vasile. să lie înlocuit din mintatul si lucrările de întreţinere tulă încetineală se desfăşoară acţiu
pentru că el se găseşte intr-o marc El insă nu pune marc pret pe ele. s-au făcut la timp. Toţi aceşti fac nea amintită, la cooperativele agrico
încurcătură. După cile am al/af. a E drept că şi-a confecţionat in a- lunctie. Şl nu aşa. cu retrograda tori au contribuit la realizarea produc le de produclie din Nandru şi Peşti-
mai avut el momente cînd nu s-a telierele combinatului o antenă de re, ci cu desfacerea contractului de ţiei amintite, ceea ce a permis uni şul Mic.
tăţii să repartizeze cooperatorilor
t
de tot. CU ii el Simon Templar de F o i l e on televizor şi citeva lucruti mărunte, muncă. drept retribuţie suplimentară o can Inlrucît aproape întreaga recoltă
simfit prea bine, dar acum e grav
dar ce-i cu asta7 Doar mi. şi-a lă-
„sUntu iot nu l-ar mai putea cut un lurnall Ei, spuneţi şi dumneavoastră, titate de peste 65 tone porumb. Coo de porumb a fost strînsă, se impune
scăpai Aşa că la toate „birlelile pornite- ce-a{i lace in locul lu i? Eu îmi pun peratorii din Strei lucrează, în aceste mai multă preocupare din partea con
$1 cind te gindeşti că totul a de la oameni ^are nu-l înghit’1 ar întrebarea aceasta de cind i-am a- zile, Ja eliberarea suprafeţelor ocu siliilor de conducere ale cooperati
pornit de la un grup de salariaţi pe care le-ar li vrut îngropate pe găsi el răspuns. Altceva il necă llat povestea. Răspuns insă n-am pate cu coceni în vederea execută velor agricole pentru predarea can
ai întreprinderii de construcţii si vecie. jeşte mai mult. Nu ştie de unde găsit, Dacă fiii raft cumva In posesia rii arăturilor adinei de toamnă. tităţilor de porumb datorate în con
derurgice din Hunedoara. N-au a- Se z/cc că lipseşte nemotivat de pină unde s-a aliat că ar li sustras soluţiei .salvatoaic, comunicaţi-o Rezultate bune la cultura porumbu tul muncilor S.M.T. De asemenea,
vul ce tace tnlr-o zi si s-au apucai la serviciu, dar fn documentele fi o maşină de găurit care costă cam lui au obţinut şi cooperatorii din uniunea orăşenească arc datoria de a
să scrie la ziar cum că el, Simion nanciare nu se vede acest lucrul multişor: 2500 de lei. Şl i-a mai urgent conducerii combinatului. Nu Pcşlisul Mare. Aici. de pe fiecare din sprijini mai îndeaproape pe coopera
Vasile, şei de sec/ ie iriscombinat, Se mat spune că trece rar pe la de alta, dar s-ar putea face o gre cele 70 dc hectare, s-au recoltat cîte tori în organizarea acestei acţiuni.
abuzează de tunet ie şi că a luat locurile de muncă. Cind ajunge spus cineva că s-ar li auzit „pe şeală, şi-l păcatf 2.000 kg porumb boabe. Producţii de O mare atenţie va trebui acordată
asemenea măsuri incit a oprit ac insă ştie toată lumea — adică cea sus" cum că o altă maşină dc gâu- ' peste 2.100 kg la hectar au fost în şl eliberării terenurilor ocupate de
cesul salariaţilor la instalaţiile sa din subordinele sale — pentru că rit — adusă din Import — a fost A. NIGULESOU registrate şi la cooperativele agricole coceni pentru a sc trece cu toate fof-
executarea
ţele la
de
arăturilor
din Hăşdat, Zlaşli şl altele. toamnă.