Page 101 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETAR) DIN TOATE TARILE. UNITI-VA 1
Semnarea Planului de colaborare

P A G I N A 3 dintre Republica Socialistă România

şi Republica Democrată Germană
PERSPECTIVA

La 29 noiembrie, a avut loc la Mi­ buri de formaţii artistice, vizite reci­
ATRIBUT AL nisterul Afacerilor Externe, semnarea proce ale oamenilor de cultură, schim­
buri dc expoziţii, Invitarea de dele­
Elanului de colaborare culturală şl
ştiinţifică între Republica Socialistă gaţi la diferite manifestări culturale
România şi Republica Democrată Ger­ şi ştiinţifice naţionale, cu participa­
MUNCII mană pe anii 1967—1968. rea Internaţională, colaborarea Intre
uniunile de creaţie, ministerele sănă­
Planul prevede schimburi de vizi­
tii între oameni de stiintă si cercetă­ tăţii etc.
tori ştiinţifici, de cadre didactice din Planul a fost semnat de Vaşlle
DE PARTID toate domeniile învălămîntuUu, i on- Gliga, adjunct al ministrului afaceri­
tru documentare, schimburi de expe­ lor externe şl de Ewaid Moldt, am­
ANUL’ XVIII. NB. 3700 MIERCURI 30 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI rienţă şi specializare, precum şl basadorul Republicii Democrate Ger­
schimburi de materiale si publicaţii mane la Bucureşti.
de specialitate.
De asemenea, Planul prevede schim­ (Agerpres)
SUCCESE DE SEAMA
Sesiunea Sfatului

popular regional
iN INDUSTRIA REGIUNII Ieri a avut loc sesiunea a 9-a a au luat cuvîntul: Grigore Mureşan,

e r Statului popular regional Hunedoara, preşedintele Comitetului executiv al
DRUMURI care a dezbătut probleme . legate de Sfatului popular raional Alba, Elena
3 : DE FIER. starea sănătăţii oamenilor muncii din Borza, preşedinta Comitetului regio­
nal al femeilor, Aurel Bucur, pre­
lei economii regiunea noastră, precum si îmbu­ şedintele Consiliului regional al
Foto : NICU nătăţirea în viitor a asistentei medi­ l'C.F.S., Druker Adolf, directorul
cale.
peste plan t «A MOLDOVEANU La sesiune au participat deputaţii directorul Spitalului unilicat Hune­
Uzinei «Victoria" Călan, Ioan Micu,
Sfatului popular regional, preşedinţii
comitetelor executive ale sfaturilor doara, Cornel Cismaşu, şeful secţiei
Din datele centralizate la Direcţia regională de statistică populare raionale si orăşeneşti, şefii de învălămint a Sfatului popular
rezultă că în primele 10 luni ale anului colectivele întreprin­ secţiunilor sănătate şi prevederi so­ regional. Eugen Popescu, şeful Direc­
derilor industriale din regiunea noastră au realizat peste pre­ ciale de pe lingă sfaturile populare, ţiei regionale a miliţiei si alţi depu-
vederile de plan 83.063.000 lei economii şi 75.499.000 lei bene­ directori ai spitalelor unificate, direc­ lali şi cadre medicale din unităţile
ficii. S-a depăşit astfel cu mult angajamentul anual la acest tori ai sanaloriilor. medico-sanitare ale regiunii.
indicator pe ansamblul industriei regiunii. Pentru îmbunătăţirea asistentei me­
Ca rezultat al generalizării şi aplicării cu rezultate bune a Pe marginea materialelor prezenlatc dicale a oamenilor muncii din regiu­
iniţiativei „Să producem toată fonta peste plan cu cocs eco­ nea Hunedoara, sesiunea Sfatului
nomisit" şi a reducerii unor cheltuieli neproductive siderur- popular regional a adoptat un plan
giştii de la Hunedoara şi Câlan.au obţinut economii suplimen­ do măsuri.
tare in valoare de 25 298.000 lei, sumă de două ori şi jumătate Ca bătaia unui ceasornic de
mai mare decît s-au angajat să realizeze în întreg anul. iar precizie, pulsul abatajelor nu In încheierea lucrărilor a luat cu­
la capitolul beneficii s-au înregistrat în plus 42.185.000 lei. conteneşte zi şi noapte. Pe dru­ vîntul tovarăşul Gheorghe Vuşdea,
mul galeriilor, cărbunele se secretar al Comitetului regional Hu­
Sporirea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de scurge asemenea unui fluviu RITMUl DE NOAPTE nedoara al P.C.R., care a subliniat
extragere şi prelucrare a cărbunelui au dat posibilitate uni­ ce adună în matca lui sute şi necesitatea luării unor măsuri de că­
tăţilor aparţinătoare Combinatului carbonifer Valea Jiului să mii de vagonetc ale afluenţilor tre comitetele executive ale sfaturi­
realizeze cu 27.331.000 lei economii mai mult decît aveau lor populare pentru îmbunătăţirea ac-
planificat. adiacenţi. Debitul acestui flu­
viu se măsoară in tone. Suma tivitălii de ocrotire a sănătăţii oame­
lor este impresionant de mare. nilor muncii, de întărire a asistentei
Sarcinile anuale au fosf Numai cărbunele dat peste pre­ medicale In regiunea noastră.
vederi la mina Lupeni însu­
mează aproape 21.000 tone.
îndeplinite La fel ca minerii, am făcut AL ABATAJELOR
şi noi din noapte zi, urmărind In probe
Muncitori! din echipele de asamblare a pieselor sanitare pulsul abatajelor.
şi tinichigerie conduse de Ioan Roşea şi Gheorghe Dănescu tehnologice
de la Uzina «Victoria" din Călan au obţinut de curînd un
succes deosebit de frumos ; îndeplinirea planului anual la Vremea tace şi.,, — Am tot aşteptai — ne spune slabă calitate, vagonelele au ajuns putea să-l coste foarte scump Bra- CRAlOVA — Prima linie
sortimentele sobe şi cazane pentru băi. De la începutul anu­ cel mai in virstă minei-, Isâilâ Puş- şi mai tirziu la punctele de încărca­ vînd într-un act de curaj necontro­ tehnologică a Fabricii de beton
lui şi pînâ în prezent, muncitorii celor două echipe au pre­ caru — să sosească vagonetele goa­ re. Toţi aceştia au considerat câ lu- lat, Tamaş David a preferat să des­ celular aulociavizat de la Cra-
lucrat peste prevederile planului anual 298 sobe şi 3G9 ca­ trece le. După cum vedeţi, lipsesc. In a- crurile mărunte nu au importanţă, chidă întîi uşa puţului şi după a- iova a intrat în probe tehno­
zane pentru băi. semenea condiţii nu se mai poate tată însă câ urmările sînt destul de ceea să se asigure cu centura de le­ logice O a doua linie se gă­
La realizarea succesului amintit o contribuţie de seamă Uinerariul raidului nostru a în­ vorbi de folosirea chibzuită a tim­ neplăcute. Bine ar fi ca în viitor, gătură. Abaterea săvirşitâ n-a avut seşte în faza montajului gene­
şi-au adus-o muncitorii Emil Negrea, Ştefan Torok şi Ioan ceput cu dispeceratul central al mi­ pului... păţania să fîe învăţătură de minte. urmări. Altă dală, dacă se proce­ rai. Aceste linii vor produce
Dragan care s-au evidenţiat in întrecerea socialistă. nei şi s-a terminat tot cu acest La ora 1,30 sîntem în abatajul In raidul nostru am întîlnit şi dează lot aşa, se poale înlîmpla şi in final 208 000 mc. betoane.
altfel. Grupa sindicală trebuie să
IOSIF CRAŞCA, corespondent centru de calcul operativ al pro­ frontal II est. Formaţia de luciu alte aspecte. La orizontul minus 440 intervină cu promptitudine în com­ Noua fabrică face parte din-
ducţiei. Cind mai era o oră pînâ la a şefului de schimb Ioan Ghioan- baterea unor astfel de abateri tr-un complex industrial de
intrarea schimbului de noapte in câ nu este completă. Unul’dintre La capitolul abateri de la disci­ prefabricate, care va furniza
muncitori a părăsit locul de muncă
Angajament realizat şut, consultam raportul producţiei de aproape 2 ore. îngrijorat că cel plină, consemnăm cu regret şi alte şantierelor plăci pentru acope­
clin schimbul II. Planul nu era rea­
rişuri, panouri de pereţi pen­
lizat. Şlafela schimbului s-a predat trimis să facă aprovizionarea cu fapte. O parte din mineri au găsit tru construcţiile industriale,
Minerii sectorului V de la E.M. Lonea s-au angajat că vor cu cîlcva sute de tone în minus. material lemnos nu mai soseşte, de cuviinţă că lipsa lor din aba­ precum şi mari cantităţi de în­
depăşi sarcinile de producţie pe amil curent cu 5.000 tone Dacă mai aveam numai o oră — şeful de schimb a plecat pe urmele R AID taje poale fi suplinită de ceilalţi locuitori de zidărie din beton
muncitori O astfel de optică este
cărbune. Angajamentul a fost îndeplinit. Organizîndu-şi ju­ îşi exprima părerea de râu şeful de lui. Acum din abataj lipsesc doi complet greşită. Lipsa lor nemoti- celular aulociavizat, superior
dicios munca, folosind maşinile la întreaga capacitate şi apii- schimb — nu râmîneam datori... oameni. celorlalte materiale datorită
cînd cele mai eficace metode de exploatare, minerii acestui Regrete tîrzii. Vremea nu stă pe ANCHETA, vatâ s-a răsfrînt negativ în pro­ rezistenţei sporite, greutăţii re­
-STcţpr _au extras in perioada cuprinsă între 1 ianuarie — 17 loc l ducţie, Un om nu poale face cil duse şi însuşirilor sale de izo-
noiembrie, peste sarcinile de plan 5.054 tone cărbune, Ei au Intre timp, minerii schimbului Şi lucrurile mici doi. Sectoarele H şi IV avînd, in lent termic şi fonic. Utilajele
realizat un randament de 2,097 tone pe post, fată de 1,79G trei grăbeau pasul spre abataje. felul acesta, descompletat efectivul, fabricii, dispuse pe un spaţiu
tone cărbune pe post cîl era planificat. Dai' nu peste tot schimbul s-a pre­ au valoare de producţie de peste 10.000
La obţinerea succesului amintit şi-a adus contribuţia între­ dat din mers. Motivele lc-am aflat în ziua respectivă iui şi-au făcut m p., creează o completă au­
gul colectiv, dar mai ales inginerul Călin Şlefanovici, maiştrii la primul abataj vizitat. Deşi nu planul. Pe bună dreptate se între- tomatizare a procesului de pro­
mineri Ion Şarpe, Florian Borz, Ştefan Ştefanescu, artifici­ trecuse nici o oră de la preluarea După o aşteptare ce se părea că ducţie.
erii Francisc Vegh, Gavril Rus şi minerii din brigăzile con­ schimbului, minerii din echipa con­ nu se mai sfîrşeşte, pe galeria prin­
duse de Gheorghe Cosma, Moise Danciu, Simion Petric si dusă de Nicolae Chivu de la secto­ cipală îşi fac apariţia mult aştep­ m. stăm de vorbă cu muncitorul (Continuare în pag. a 2-a)
alţii. rul III, se aşezaseră la masă. Dar tatele vagonete goale Convoiul de Tamaş David, însărcinat cu deser­ Infruntînd furia
ŞTEFAN NAGY, corespondent nu prea aveau poftă de mîncare. „goale” circulă cu viteză normală virea puţului. Ne spune că are o
spre abataje. Deodată se dau sem­ vechime destul de mare în minerit marii
nalele optice şi acustice de oprire. şi îşi cunoaşte bine atribuţiunile.
RAID realizat de A. NAGY
Ce s-a înlîmplat ? T^a o încrucişare Regretabil însă câ nu le aplică în­ şi S. TBUŢA cu sprijinul co­ CONSTANŢA — M a r e a
Casa cu zece copii cauză că muncitorii Ion Bundea şi totdeauna. Solicitat să execi>te o respondenţilor noştri : EUGEN montată de vîntul de forţa 8-9,
de linii s-a produs o deraiere. Din
predominant!din direcţia nord-
operaţie de manevrare a coliviei, a
POPA, ELEMER PAL şi AN­
Ion Savu nu s-au îngrijit de cură­
est, care a bătut luni noaptea
TON DUBAN.
ţarea liniei, iar cei însărcinaţi cu
tehnică a securităţii muncii, ceea ce
montarea liniei au făcut lucrări de nesocotit respectarea normelor de de-a lungul litoralului româ­
nesc, a pus la încercare alît na­
în blocul B 3 din noul s-au dovedit gazde care nit la Brad cu şapte ani mesc cărţi gratuite, cei vele aflate in cursă (nave! li­
centru nl o tacului Brnd te iac sd te simfi „ca n- in urmă şi /rr-om angajat mici merg la grădiniţă... baneze „John V.", spre exem­
locuieşte lamilia Grigore casă". la mină. Acum lucrez la plu, I s-a rupt lanţul ancorei
llieş, lormatâ din două­ sectorul Valea Morii ca fiind ameninţată să eşueze in
sprezece persoane. Ana ajutor de miner. Fac par­ dreptul noului bazin al portu­
$/ Grigore au dat vinfă Grigore şi Ana te dintr-o brigadă frunta­ Preocupări lui Constanţa, insă echipajul a
la zece copii. Intr-una din şă şi cîştig, in medic, lu­ reuşit să-i restabilească navi­
gaţia), cît şi pe cele aflate in
zilele Irecule le-nm lăcut povestesc nar, peste 2.000 lei. multiple portul nostru maritim. Tanga­
o vizită. Primirea a losl Apoi, pentru a ne con­ jul mare produs de valuri şi
neaşteptat de ospitalieră — Sintem de lei din vinge de hărnicia lui, rafalele de vînt au rupt parî-
Grigore a scos dintr-un
Atit părinţii, cit şi copiii părţile Clujului. Am ve- serlar două insigne de ...Cu o parte din mem­ mele de legare la cheiuri Ia
„Fruntaş in întrecerea so­ brii iamiliei nu am putut mai multe nave româneşti şi
cialistă" primite in anii discuta căci fiecare are o străine, lăsîndu-le in voia sti­
1964 şi 1965. $i a adău­ preocupare. Unde erau hiilor naturii. Mobilizat, între­
gat : plecati In acea zi majori­ gul colectiv al căpităniei por­
tului a luat măsuri operative
— Cred că o să pri­ tatea copiilor ? Explicaţii pentru securitatea navelor şi
dă Ana.
mesc şi în acest an. Ce restabilirea ordinei. In condi­
mai, ne ţinem bine. — Cel mai mic copil al ţiile arătate, piloţii Pavel
lnlre timp Ana a adus nostru, Sandei, are 4 ani. Gherghişteanu, Constantin Ga-
Este la căminul de copii.' vrilă, Mihai Morarii, Octavian
o casetă plină cu loto- Cind vine acasă ne înve­ Ţicâloîu, şi Virgil Truţca, a-
grafii de familie. Mlndră seleşte mult. Cornelia are lâturî de marinari şi munci­
ca orice mamă, dădea ex­ 6 ani şi-i in grupa mare,, tori portuari, au muncit neo­
tot la cămin Laura este. bosit pentru evitarea avariilor.
plicaţii amănunţite despre Navele româneşti „Ncptun" şi
copiii el. la şcoală ; e in clasa a „Prahova", nava grecească „l-
— Nu e uşor să creşti doua. Avem şcoală nouă, rini" şi altele au fost readuse
zece copii, dar 1(1 aduc aici in apropiere. Sanda şi legale slrîns la cheiuri. Mă­
şi multe satisfacţii. CU este in clasa a treia. Ma­ suri operative de securitate au
riana într-a cincea, Nina fost luate şi pentru navele
privesc cheltuielile ne .Caransebeş" şi „Tulcea" acos­
descurcăm bine. Pe lingă Intr-a şasea, Titel intr-a tate la şantierul naval.
salariu, primim de la stat, opta. Toţi inva(ă bine. Dimineaţă, căpitanul portu­
lui, Gheorghe Rădulescu, a pu­
în liecare lună, cite o tut raporta: „Ordinea a fost
sulă de lei pentru cei sub A. VASILE restabilită. In portul Constanţa
14 ani. $i mai avem şi nici o avarie".
alte înlesniri. Copiii pri­ (Continuare tn pag. a 2-a) Minereul extras din adîncuri este transportat cu mijloace moderne la Uzina de preparare din Gurabarza.
urs»
cului de artă plastică hunedo- tăţirea protecţiei muncii în angajaţi. Secţia este prevăzută
ACTUAUTATI HUNEDORENE rean al cărui membru este de exploatările miniere. cu o serie dc aparale şî insta­
14 ani.
laţii moderne necesare efectu­
In cadrul celor două labora­
Instructorul cercului, Emil toare (sectoare de activitate) ării cercetărilor.
Brandis, a tinut să remarce câ ale noii secţii, medici specia­
şi alţi membri aî acestui cerc lişti, psihologi şî ingineri mi­
sortimente, pregătite de către grafică şi pictură în care pre­ de artă plastică se pregătesc în neri fac cercetări pentru de­
Preparate culinare bucătari de ia I H.R. Atene domină peisajul industrial şi prezent pentru viitoarele expo­ terminarea cauzelor accidente­
Palace. frumuseţea nouă a oraşelor şi ziţii personale şi colective care lor şi stabilirea căilor de pre­ Locatarii noilor
La reuşita expoziţiei şi-au
| y <: tradiţionale dat concursul bucătarii Aron centrelor muncitoreşti din regi­ se vor deschide în oraşul Hu­ venire a acestora. Se fac stu­ apartamente
nedoara.
unea noastră.
Zilele trecute a avut loc la Luca, de la restaurantul .Mu­ Lucrările emoţionează prin- M. NICOARA dii privind micro-climatul în
Deva în localurile bufetului Ex­ reşul", Ion Resiga de la resta­ tr-o notă autentică, coloritul subteran, prevenirea îmbolnă­ La Orăştic s-a dat recent în
virilor profesionale şi a obo­
i pres, restaurantelor „Mureşul" urantul „Transilvania", Silvia viu şi maniera personală de selii, iar pe baza acestora se folosint.ă un nou bloc cu f>G de
şi „Transilvania", expoziţii de Iepure de la bufetul Expres, exprimare artistică, dintre care stabilesc măsurile ce trebuie apartamente. Blocul se distinge
artă culinară, cu preparate de precum şi colectivele de la bu­ amintim „Panoramă hunedo- Secţie de cercetări luate, avindu-se in vedere
bucătărie. Au fost expuse cu cătăriile localurilor respective. reană", „Tîrg la Cugir", „Va­ psiho-fiziologîa muncii pentru piinlr-un grad mai mare de
gust, intr-o estetică plăcută lea Dăii", „Moţi călare". Se re­ pentru medicina anumite profesii ce se practică confort, spaţiul încăperilor
peste 120 de sortimente. Pe lin­ marcă bogata arie tematică, a- în subteran. fiind mai raţional distribuit,
gă produse cunoscute în arta Expoziţie personală ceastă diversificare oferindu-i muncii miniere Pînâ acum s-au întreprins iar instalaţia îgienico-sanitarâ
culinară au fost prezentate şi pictorului amator prilejul unei astfel de studii şi cercetări la este de calitate superioară.
afirmări mai depline a talen­
preparate noi ca : pastă a la de artă plastică tului său. La Staţia de cercetări pen­ exploatările miniere Lupeni şî Cele 56 de familii ce şî-au
Deva. muşchi umpluţi a la Un fapt semnificativ : Radu tru securitate minieră Petro­ Vulcan din Valea Jiului, la schimbat adresele, au numai
Raia Sprie şî Ia alte unităţi mi­
Strei şi alte mîncâruri tradiţio­ La clubul Siderurgistul din Mastalus este mecanic pe una şani, aparţinînd Ministerului niere din ţară, în urma căro­ cuvinte de laudă ta adresa
Hunedoara s-a deschis recent din maşinile de şarjare de la Minelor, şi-a început activita­
nale. La expoziţia de la resta­ o expoziţie personală a pictoru­ balei iile de cocs ale combina­ tea o secţie de medicină a ra, ca prime măsuri, s-au ela­ constructorilor.
urantul „Transilvania" au fost lui amator Radu Mastalus. tului siderurgic şi .şi-a făcut u- muncii. Aceasta face parte din borat criterii noi de examinare
Studiul intens e garanţia notelor frumoase. In fo­ expuse un număr variat de Sînt expuse 30 de lucrări de cenicia artistică în cadrul cer­ măsurile luate pentru îmbună­ şi instruire a minerilor nou ION POPA
corespondent
tografie. unul din posesorii acestor note : elevul Mî-
hai Lăzărescu de la Liceul din Ilia. F0lo : V. ONOIU