Page 104 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA 4

SUGESTII • WARLOCK — cinemascop : Patria (comple­ pletare O noapte de via) — 8.80; 11; 18,30; 10; • TUNELUL — cinemascop : Excelalor cccjple-
tare 8 000 de ani) — 0,30; 12,16; 16,16; 18; 0,48,
18,90 ; 21, Mioriţa (completare PrealntA plato»)
tare (Vizita conducătorilor de partid şl de atei
Vox Marla) — fl;
Modern (completare
— 9 ; 12 ; 10 ; 18 ; 20,30
în regiunea Hunedoara) — 0 ; 12 ; 13 ; 10 ; 21,
Bucureşti (completare Invizibilul vizibil) — 8,30 ;
pletare Nftloă şl bara») — 8,48; 11; 18,10; 16,46;
• CENUŞA — cinemascop (ambele ieri!) : Dacia
11 ; 13,30 ; 10 ; 18,30 ; 21, Gluleştl (completare • FERITI-VA AUTOMOBILUL I t Lumina (com­ 13.30 ; 16,30 ; 18,46 ; 21
Orizont ştiinţific nr. 0) — 10 ; 12,30 ; 15,30 ; 18 ; 18,15 ; 20,45. — 9 — 19,30 In continuare, Crîngaşl — 15,30 ; IA
20,30, Arta — 8.45 ; 11 ; 13,15 ; 15,45 ; 18,15 ; • WEEK-END LA ZUYDCOOTE — cinemascop : • TRIUMFUL LUI ROBIN HOOD — cinema­
20,43 Victoria — 9 ; 11,45 ; 15 ; 17.45 ; 20.30, Grlvita - scop : Buzeştl (completare Protectoratul păsă­
• FANTOMELE SE GRĂBESC: Republica (com­ 9 ; 11,15 ; 15.15 ; 17,45 ; 20,30, Tomts - 0 ; 11,15 ; rilor) — 15,30 ; 18 ; 20,30, Drumul SSrU (com­
O SOCIOLOGIE • MINUNATA ANGELICA — cinemascop ; stat fn regiunea Galaţi) — 11 ; 15 ; 17,45 ; 20,30
pletare Vizita oonducătorllor de partid şl de
pletare George Coşbuc, cfntăreţul pămlntulu!
13,30 ; 16 ; 8.30 ; 20,45.
românesc) — 9,15 ; 11,30 ; 13,45; 10,15; 10,45; 21,15.
• NU SINT COPACI PE STRADA : Unirea
(completare Fabula) — 15,30 ; 18 ; 20,30
Festival (completare Vizita conducătorilor de
şi de sfat în
partid
Hunedoara)
regiunea
tare Vizita conducătorilor de partid $! de stat
— 9; 11,15; 13,30; 1G; 18,30; 21, Gloria — 9; CINEMA • ClT TIMP EŞTI SĂNĂTOS : Vilan (comple­
11,15 ; 13.30 ; 15,45 ; 18,15 ; 20.30. Flamura — B ; fn regiunea Bacău) — 15,30 ; 18 ; 20,15, Viitorul
11.15; 13.30; 16; 18,15; 20,30, Feroviar — 8; 10,30; (completare Ziua rcco(tel) — 15,30 ; 18 ; 20,30
13; 15,30; 18; 20,30, Bucegi — 9, 11,30; 14; 10,30; • VREMEA ZĂPEZILOR : Munca (completare
19 ; 21,30 (la ultimele două cinematografe com­ • ÎNVĂŢĂTORUL : Central (completare Soarele Fermenţii la lucru) — 16 ; IR.15 ; 20,30
A TEA TRULUI ROMANESC 21, Floreasea — 10 ; 12.30 ; 15 ; 17,30 ; 20 (la am­ • VIOLENTA IN PIAŢA : Union (completare scop : Popular (completare Dlmensluol) — 10,30 ;
• FANTOMAS SE DEZLĂNŢUIE — cinema­
rănit) — 9; 11.15; 13,30; 10,15; 18,30; 20,45.
pletarea George Coşbuc. cinl&rcţul pămîntulut
românesc), Melodia — 8.45; 11; 13,30, 16; 18,30;
15.30 ; 18 ; 20,30, Cosmos — 16 ; 18,15 ; 20,30
Putna 500) — 15,15 ; 18 ; 20,30.
bele completarea Invizibilul vizibil)
• CIINELE DIN BASKERVILLE : Doina (com­
Aurora — 8,30 ; 10,45 ; 13 ; 15,30 ; 18 ; 20,30
• PORUMBELUL DE ARGILA : Luceafărul • PROGRAM PENTRU COPII s Doina — 6 • CASA DIN MONTEVIDEO — cinemascop:
(completare Vî2Îla conducătorilor de partid şl pletare In oraşul lui Puşkin) — 11,30 ; 13,45 ; 16 ; • CALATORUL CU BAGAJ — cinemascop :
de stat în regiunea Hunedoara) — 10 ; 12 ; 14 ; 18,15 ; 20,30 Moşilor (completare Vizita conducătorilor de
10 ; 18.15 ; 20,30 • SĂLBĂTICII DE PE RlUL MORTH — ŞTIIN­ partid şl de stat în regiunea Bacău) — 15,30 ;
Dacâ odaia aş il între­ trebare „N-aveţl un bi­ Faptul că pretutindeni oraşe chiar s-au creat • ESCONDIDA : Cinemateca — 10 ; 12 ; 14 ŢA ŞI TEHNICA Nr. 19 — RAPSODIA UNGA­ 18; 20,30 Ferentari (completare 6 000 de ani) —
bat care ramură a ştiin­ let in plus*. vitalitatea teatrului ee cartiere întregi noi. N-ar • POVESTEA PROSTIEI MELE : Capitol (com­ RA : Timpuri Noi — 9—21 în continuare 15.30 ; 18 ; 20,30
ţei moderne lipseşte la Dar publicul de teatru verifică deopotrivă prin li util să studiem psiholo­
noi cu desâvîrşire aş râs- este o constantă cu den- rezistenţa vechilor capo­ gia omului care locuieşte
punde lârâ ezilaie : so­ tul de multe necunoscute, dopere, dar şi prin conti­ nu tocmai aproape de
ciologia teatrului. Intr-a- nu-i un tot omogon, sufe­ nua sa înnoire, este argu­ centru, care are In casă
devâr, cine răsfoieşte co­ ră influenţele vieţii, se mentul cel mai elocvent toate mijloacele moderne
lecţiile ziarelor şi revis­ transformă o dată cu ea. pentru a fi de acord cu (radio, televizor), cinema-
telor noastre va 11 sur­ Evoluţia societăţii moder­ părerea Iul Jean Vilar, togral în cartier şl libră­
prins să constate cum a- ne, care oferă omului mult care spunea in 1952 : rie de asemenea ? In ce ORGANIZAREA ACTUALA A BIBLIOTECILOR
semenea preocupări stră­ mal multe posibilităţi de „Oricum, teatrul aparţine măsură mai frecventea­
lucesc printr-o Inexplica­ petrecere utilă ei plăcută vieţii omului. Şl îi este tot ză teatrul? Cu ţoale mij­
bilă absentă. Anchetele a timpului liber, ca şl atît de necesar ca hrana*. loacele amintite el poate
printre spectatori efec­ (de ce să n-o spunem), Acesta e adevărul. Dar se 5ă-şl umple cit se poate
tuate de cfteva teatro mal multe posibilităţi de pot Ivi şl fenomene care de constructiv şl plăcut
(Iniţiativa lor merită nu­ a îndrepta disponibilul să relativizeze această a- orele sale libere, sâ-şl for­ RĂSPUNDE CERINŢELOR
mai laude) nu au loat bugetului Bău spre ele­ firmaţie Se vorbea recent meze o cultură vaclă
Irucllllcate In discuţii mente de confort şl civi­ Intr-o anchetă despre şl chiar o cultură teatra­
publice şl nu ştim deci lizaţie (motocicleta intr-o scăderea numărului de lă. Cele mal multe Institu­
dacâ au avut o eli- perioadă, apoi automobi­ spectatori la cîteva teatre ţii teatrale sfat situate în
ctenţă practică pentru a- lul) pot situa cu timpul din provincie. Erau luate centrul Capitalei ; sălils
ceste instituţii şl nici in teatrul în al doilea tind exemple limită. Autorii de cinemaiogral şl case DE ÎNDRUMARE A LECTURII COPIILOR ?
ce măsură rezultatele lor al preferinţelor unet părţi anchetei considerau, pe de cultură (unele splendi­
pot 11 susceptibile de ge­ a publicului. S-ar putea bună dreptate, că înde­ da) construite în noile
neralizări. Cifrele globale răspunde totuşi că piesele părtarea publicului de in­ cartiere nu sînt folosite
de care dispune Consi­ bune „fac* şl acum săli stituţiile teatrale din ora- şl pentru spectacole de
liul Teatrelor nu sint su- teatru, pe care eventual
ilcient comentate şi nu­ ar putea sâ le prezinte
mai ele nu ne pot lurnlza prin rotajle toate trupele In prezent majoritatea copiilor greoi, deoarece Comitetul raional cele în genul albumelor cu poze şl tov. Ştefan Gruia, redactor şef al
material pentru o discuţie din centru. Este una din sint dessrviţi în bibliotecile pu­ de cultură şl artă nu o ajută să-şl desene, pînă la cele cu fişe, contri­ „Revistei bibliotecilor". Ceea ce se
aprolundatâ. Şl oricum, Is l soluţii. Dar mal ales nu blice la un loc cu cititorii maturi completeze fondurile de cărţi şl buie la orientarea lecturii copiilor, publică în prezent tn acest scop
acestea slnt In tond date se întreprinde nimic serios şi după aceleaşi procedee, ceea ce să-şi amenajeze localul. Pe un cerc *dar îi şl familiarizează cu activita­ este necorespunzător. Şi este curios
pur administrative ; ele şl eficient pentru ca miile nu înlesneşte o îndrumare adecvată de un km diametru au fost înghe­ tea cititorului în bibliotecă, tn alte să vezi cum chiar sub firma Minis­
privesc doar numărul de copil şl tineri — care a micilor cititori, aşa cum se poate suite în raionul Grlvita Roşie 4 bi­ locuri însă, avem de-a face mai de­ terului învăţământului, Direcţia se­
spectatorilor, al spectaco­ pline, iar un spectacol şui lor îşi are surse în re­ uneori îşi cam irosesc face în bibliotecile concepute anu­ blioteci publice, dar nu există nici grabă cu o Improvizaţie dccit cu cretariatului şl documentării, se ti­
lelor. al reprezentaţiilor Intr-adevăr Izbutit nu a pertoriul prăfuit, compus timpul îtber sau şi-î petrec me pentru ei. Există în tară secţii una pentru copii". In unele locuri, ceea ce trebuie să fie o bibliotecă păreşte o „listă minimală de titluri
realizate cu cutare piesă, „căzut*. Cred că aşa este, din piese oarecare, tn la întîmplare — să lle a- pentru copii bine organizate, prin­ nu numai că nu se depun eforturi pentru copii. „Empirismul care pentru dotarea bibliotecilor şcolilor
deşi din lipsa elemente­
Indicele de folosire a să­ lor documentare părerea lipna unor scopuri şi ţe­ traş! spre teatru, să încea­ tre care merită amintite cele de la pentru a orea condiţii cît mal bune domneşte în privinţa organizării generale", care recomandă lecturile
lii etc. Dar sociologia tea­ luri artistice mal înalte. pă să simtă incâ din pri­ bibliotecile regionale din Iaşi, Plo­ secţiilor de biblioteci penlru copil, secţiilor penlru copii, — ara­ potrivite pentru fiecare clasă, dar
trului nu se oproşte nu­ poate fl parţial infirmată. In acele oraşe, cu ani în mii ani teatrul ca una din ieşti, Galaţi, de la biblioteca orăşe­ dar sînt desfiinţate şi cele existen­ tă tov. Nicolae Pascu. — se ex­ conţine numeroase erori, tn ediţia
mai la ctteva ,.rubrici' şl Mal ales că cei mai mulţi urmă publicul venea la componentele vieţii lor. nească din Bucureşti şl altele, dar te. cum s-a intîmplat recent la Su­ plică în mare măsură şi prin lipsa de anul acesta, lista recomandă ti­
nici nu are in raza ei de cunoaştem situaţia din teatru ; între timp cîteva acestea sînt puţine. Numeroase bi­ ceava. studiilor, a materialelor din care tluri de cărţi care n-au apărut ni­
acţiune numai pe cel ce Bucureşti ş| mal puţin din din ele, după cum rezultă Cred că o sociologie a blioteci raionale nu au secţii pentru Se cere desfăşurată o muncă ri­ bibliotecarii să poată învăţa cum ciodată („Povestiri istorice" de D.
a păşit in sala de spec­ provincie. M-as întreba, chiar din anchetă, şi-au teatrului românesc ar copii. „Mai mult de o treime din ci­ guroasă pentru organizarea internă să lucreze. Biblioteca Centrală de Almaş), cărţi cu titluri complet
unul din capitolele socio­
tacol ci, aş spune, !n e- logiei teatrului nostru nu sporit populaţia cu ajuta mult la stabilirea titorii bibliotecilor publice din Ca­ a acestor biblioteci, a întregii lor Stat are un întreg colectiv de meto- schimbate (romanul „Faima detaşa­
gală măsură şi pe cel ce ar trebui sâ se ocupe de zeci de mii de locui­ unui repertoriu adecvat, pitală sînt copii, dar condiţiile ce le activităţi, ţinînd seama de sarcinile dişti, de specialişti, dar activitatea mentului" de Gica Iuteş este reco­
nu merge la teatru Pentru „succesul teatral* ? Ce tori Deci raportat la la desfăşurarea tot mai au pentru lectură sînt puţin priel­ specifice pe care le au de îndepli­ lor în această privinţă nu se prea mandat de patru ani la rînd cu
acest
spor
de
popu­
că mi se pare tot atlt de factori îl creează, care laţie, regresul numărului eficientă a eforturilor nice, ne spune tov. Nicolae Pascu, nit. Un exemplu interesant în ce vede : nu s-a sintetizat mai nimic titlul „Copiii de la Hunedoara"), se
Interesant să ştim de ce sint elementele ce il de­ de spectatori este în lond pe acest tărim, ar asigu­ directorul Bibliotecii orăşeneşti. In priveşte organizarea ştiinţifică a din experienţa muncii cu cartea în schimbă autorii (poezia „Căţeluşul
vine omul la teatru, dar şl clanşează şi il susţin (tex­ şl mai mare. Explicaţia o unele raioane — 1 Mai, 16 Februa­ fondului de carte şl a cataloagelor rîndul copiilor. Puţin şl Insuficient şchiop" este atribuită Iul Tudor Ar-
de ce nu vine, de ce a de­ tul sau actorul, si unul şl dăm Iarăşi cu o irază ba­ ra mişcării noastre artis­ rie — nu există secţii pentru copii, ni-1 oferă secţia de copii a Biblio­ de calificat sînt tratate aceste pro­ ghezi şi de fapt aparţine Elenei Fa-
venit un spectator asiduu altul, regia, scenografia), nală : „a crescut exigenţa tice aria de răspîndire pe iar cea din raionul 23 August func­ tecii orăşeneşti dtn Capitală. Ex­ bleme şl în „Revista bibliotecilor", rago), sînt notate ca făcînd parte
sau a „trecut* numai prin se stabileşte un anume publicului*. E adevărat, care o merită cu priso­ ţionează de multa vreme intr-un punerea cărţilor în rafturi cu acces Iar secţia de biblioteconomie a In­ din acelaşi volum lucrări apărute
sala de spectacol. Datele nivel calitativ al succesu­ dar cum şl mal alea prin sinţă. spaţiu necorespunzător. Organiza­ liber, grupate tematic pe vîrste şi stitutului pedagogic din Bucureşti, în ani diferiţi. Nu există nici o con­
statisllce slnt puncte de lui sau noţiunea înglo­ rea secţiei pentru copii în raionul pe materii, diferitele tipuri de cata­ în actualul ei profil, nici nu are în cordanţă între aceste liste şi pro­
pornire extrem de preţi­ bează deopotrivă şi pie- ce factori? De ce specta­ Valeriu RÂPEANU Nicolae Bălcescu se desfăşoară loage. frumoase, atractive, de la vedere pregătirea unora dintre stu­ ducţia editorială, se neglijează apa­
torul ocoleşte piesa pră­
oase pentru concluzii. Şl ea majoră şi pe cea fa­ fuită chiar cînd îl este denţii săi în problemele speciale riţiile recente, majoritatea cărţilor
tn primul rind aprecierea cilă etc. ? Sau mai pre­ ale activităţii din bibliotecile pentru recomandate fiind publicate înainte
opiniei In materie de tea­ cis nu există oare şi suc­ prezentată sub staniolul copii". de 1960 şi deci epuizate, mai ales
tru nu ne mai poate men­ cese dăunătoare (unele „premierei pe ţară*? Să Pentru că nu şi-au însuşit teh­ cînd e vorba de titluri cum ar fi
ne gîndlm la aria de râs-
ţine la stadiul empiric, ci comedii ieftine etc) care plndlre a radioului şl apoi nica lecturii — ne-au arătat unii „Povestea celor doi zbîrliţi şi a mal
trebuie aliate metodele în clţlva ani pot duce fie a televiziunii. Ani de SAMUIL MICU: tovarăşi — multor copii le vine multor pîrliti" de George Coşbuc
ştiinţifice, eliclente de in­ la o diminuare a exigen­ 2lle „teatrul la micro­ greu să citească, iar alţii par­ care n-a mal apărut din 1892".
vestigare a publicului. ţei artistice, fie la o de­ fon* a transmis, tntr-ade- curg superficial o mulţime de Pentru îndrumarea lecturii parti­
O adevărată sociologie a plasare a atenţiei spre văr, „marele repertoriu* cărţi dar se aleg cu puţin. De culare a copiilor ar fi utilă colabo­
teatrului nostru nu se va genul minor. Mutaţiile in românesc şl străin (une­ obicei, după ce trec de perioada co­ rarea strinsă între bibliotecile pu­
putea lunda declt după teatru, insensibile pe par­ ori Înaintea celorlalte ins­ pilăriei, ei se la9ă de citit. Si aceas­ blice şi şcoli, aşa cum se face la
ce ne vom desbâra de cursul unet stagiuni, nu tituţii), politica dusă aici Scrieri filozofice ta este una din cauzele care fac să secţia de copii a Bibliotecii regio­
citeva clişee, de clteva sînt deloc excluse ; ade­ fiind din cele mai mulle scadă simţitor numărul cititorilor nale din Bacău, la biblioteca pentru
iormule stereotip». Primul seori ele sînt vl2tblle abia puncte de vedere esenţia­ / / din rîndul tinerelului după termi­ copil din raionul Tudor Vladimi-
a pornit de la o realitate : după clţlva ani. lă pentru asanarea gus­ narea şcolii. Bibliotecile pot să-l rescu. Secţiile de învăţămînt ar
sala plină. Este adevărat : Vorbeam mai sus de tului public şi pentru creş­ Prin orizontul său larg, accepţiunea dată în se­ cezi, Dar scrierile Iul ajute să sc formeze ca cititori de putea iniţia organizarea unor mese
după război sala plină nu raportul între evoluţia terea nivelului de înţele­ colul XVIII noţiunii de ori­ Micu au dobtndlt o pon­ mici, dar aceasta nu prin manifes­ rotunde cu participarea diriglnţilor
a mal fost o excepţie şi loatrului şi toate cuceririle gere a teatrului. Sâ ne ca şi prin spiritul militant tări spectaculoase, cu sute şi sute şi a bibliotecarilor de Ia secţiile
nici spectacolul jucat de civilizaţiei moderne S-a gîndim că preocupările ce-i contară o poziţie deo­ ginalitate, subliniază va­ dere specială In cadrul de auditori pasivi, ci prin acţiuni pentru copii şi de la bibliotecile
loarea actului creator pe
glndlrli române, fapt ce ar
sebit de interesantă în
sute şi sule de ori. S-au spus, şi cred In acest ade­ teatrale incep să ocupe cadrul culturii europene care Micu îl săvîrşeşte in- putea li constatat fie şl care să solicite participarea activă şcolare pentru cunoaşterea recipro­
făcut comparaţii, adeseori văr, că toate prezicerile un loc mai evident, canti­ troducînd in circuitul cul­ a copiilor la înţelegerea textului. că a fondului de cârti de care au
elocvente, cu trecutul, dar sumbre privitoare la des­ tativ şl calitativ, la televi­ din acea epocă, lumi­ din simpla raportare a În­ Perfecţionarea activităţii bibliote­ nevoie elevii şi pentru organizarea
fie că s-au tras numai tinul teatrului nu şi-au ziune. Cartea, şi mai ales nismul românesc a atras văţăturii pollUceştl la cilor pentru copii şi în acest do­ în comun a unor acţiuni în vederea
concluzii general vala­ aflat justilicarea. La noi cartea bună,* ocupă şl nu numai pe cercetătorii scrierile de acelaşi gen meniu necesită experimentări, stu­ statornicirii copiilor ca viitori citi­
din tara noastră, dar şi o
bile, de clnd lumea ştiu­ cel puţin s-a intîmplat fe­ ea un loc din ce în serie de specialişti străini. elaborate şl publicate In dii. Sistemul care se practică tori la biblioteca publică .
epocă.
te („dacă e spectaco­ nomenul invers. Nici cine­ ce mai mare în via­ la unele biblioteci publice, chiar Fireşte că nu se poate concepe
lul excepţional publi­ matograful vorbit, nici ra­ ţa omului. Şi ce este Inţelegînd valoarea aces­ Conceptele raţionaliste şi la secţii pentru copil, de a-t bibliotecă pentru copii fără fond de
tui moment din Istoria
cul vine*), fie s-au scris dioul, nici televiziunea nu mal semnificativ pentru noastră culturală, profeso­ adoptate de Micu acordă lăsa pe aceştia să aleagă cartea din carte adecvat. Presa a semnalat în
articole patetice, cele mai au reuşit eă pulverizez» discuţia noastră : cartea rul clujean D. Popovicl glndltorului transilvănean vraful de pe masă, sau după reco­ repetate rînduri că editurile noas­
un loc de preemţiune tn
multe avlnd drept titlu lntereEUl publicului pea- valoroasâ de teatru de la publica în 1945 o sinteză, mandările prietenilor, favorizează tre tipăresc încă puţine lucrări
■au refren cunoscuta în­ tru teatru. tradiţia culturală română lectura de divertisment. Or, biblio­ pentru copii Se mai adaugă însă
Glraudoux la Sorbul, de în mare parte nedepâşliă şi aceasta cu allt mal teca publică trebuie să-l ajute pe
la Sofocle la „dramatur­ încă (,,La littărature rou- turii noastre Ideile des­ mult cu cît Micu se re­ copil să lecteze tocmai acele cărţi uneori şl neglijenta forurilor locale
gia română contempora­ maine ă l'^poque des lu- prinse din mişcarea de marcă prin elortul stărui­ care începînd de pe acum pun ba­ în aprovizionarea bibliotecilor. Pe
nă' a devenit tot atît de mlâres*). Legat prtn mul­ idei europeană. Scrierile tor de a Îmbrăţişa cultu­ zele viitoarei culturi generale. „La de altă parte, trei sferturi din car­
cerută ca şi un roman de tiple fire de destinele cul­ sale filozofice se înscriu ra de pe întregul teritoriu noi nu există nici o literatură, in­ tea pentru copii ajunge aproape
succes. Volumele de tea­ turii române, Lucian Blaga în limitele ideologiei din al patriei. Ediţia tn sfîrşit strumente de informare asupra căr­ ferfeniţă după patru-cinci împru­
tru din noua serie a „Bi­ a consacrat parte din ul­ care preia conceptele, o realizată (şi glodul ne ţilor pentru copii, mal ales cataloa­ muturi, iar la comune şi chiar la
bliotecii pentru toţi" se timii ani ai vieţii sale a- Ideologie care, în ansam­ duce şl la celelalte opere ge de recomandare tematică, pe raioane nu există deocamdată posi­
înscriu printre succesele celulaşi moment, reall2Înd blu, â deschis noi pers­ □le dascălilor din şcoala bilităţi de a o lega. De aceea ar fl
• Filarmonica de stat „G. Enescu" (la Sala mlcB cele mal certe ale colec­ o lucrare deosebit de in­ ardeleană tncâ Inedite )se vîrste, care, tipărite şl difuzate sis­
a Palatului) : SONATE PENTRU VIOLONCEL ŞI pective omului, atingînd tematic în primul rînd copiilor, dar un mare cnştlg, şl cultural dar şl
CLAVECIN — 20. ţiei tn ceea ce priveşte teresantă, care a fost pu­ şi o serie de probleme vi­ impune atenţiei cititorilor. şl bibliotecarilor, şcolilor, părinţi­ financiar, dacă în bibliotecile pen­
e Teatrul de operfi şl balet ; SEARA VIENEZA — rapiditatea vSnzârii. Iată blicată de curînd. Dar tale, în special prin ope­ lor, ar putea să constituie un sistem tru copii ar intra numai cărţi le­
19,30 cum publicul poate sâ unul din obiectivele ce se rele materialiştilor (rân­ Al. DUŢU unitar de îndrumare a lecturii par­
• Teatrul de stat de operetă : SECRETUL LUI crească la şcoala marelui impunea a fl alina cu ticulare a micilor cititori, — arată ton CIUCHI
MARCO POLO — 19,30, teatru şl în afara sălii de precădere era tipărirea
• Teatrul Naţional „I. L. Caraglale" (sala Come­ spectacol, se poate întîlni scrierilor protagoniştilor
dia) : DIN JALE SE ÎNTRUPEAZĂ ELECTRA — cu capodopere „la domi­ transilvăneni ai epocii,
19, (sala Studio) : DINU PĂTURICĂ — 19.30.
• Teatrul de Comedie : CAPUL DE RAŢOI — 20. ciliu*. Deci nu ar fi inutil care, deşi reprezintă latu­
• Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala dtn Bd. sâ ne întrebăm în ce mă­ ra cea mal enciclopedică
şi mat erudită a luminis­
Schitu MBgureanu nr. 11) : MOARTEA LUI DAN- sură această „concuren­ Intr-o circulaţie mat lar­ Noile orizonturi ale ciberneticii
TON — 19.30, (salA din str. Al. Sahla nr. 70 A) 1 ţă* nu trebuie 9â pună tn mului român, nu Intraseră
SFlNTUL MITICA BLAJ1NU — 16,30; 20. faţa teatrului nostru obiec­
• Teatrul „C. I. Nottora“ (sala Magheru) : tive mult mal ambiţioase. gă, unele dintre operele
HENRIC AL IV-lea — 20 Dar pentru că vorbeam de lor râmînînd pînă astăzi (Urmare din pag. I-a) el nauroclberneflcil, al lingvisticii mul trasai de Congresul al IX-lea al Importanfa crescîndă a ciberneticii
• Teatrul „Barbu Delavrancea" : VARIETB-CON- teatru la domiciliu şl des­ Inedite. matematice. P.C.R. şi, mai ales, utilizarea rezultatelor ei,
CERT — 20. Volumul recent apărut în sfîrşlt, la acestea se adaugă Dar, dacă s-au objinuf unele rezul­ în legătură cu cibernetica econo­
• Teatrul Mic ; RICHARD AL II-lea — 10,30 pre datele recentei anche­ pe scară largă, reclamă asigurarea
• Teatrul „Ion Creangă" : MONSTRUL DIN te este evident pentru ori­ tn Editura ştiinţifică întru­ avantajul rapidităţii In acflvltatea con­ tate bune de natură teoretică, t-â mică, ramură de mare perspectivă în unul număr iporif de specialişti cu
SAMARCAND — 10. cine că nu nâ-am ocupat neşte tot ceea ce rămăse­ ta b ili. Un exemplu care ilustrează făcut destul de pufln în ce priveşte fara noastră, care îşi făureşte o econo­ (naltă calificare şl cu pregătire medio.
• Teatrul „Ţăndărică" (sala din Calea Victoriei) : aproape de loc de urmă­ se Inedit din manuscrisele grăitor eficacitatea folosirii dispoziti­ aplicarea lor fn practici. Îndeosebi, mie modernă, trebuie subliniată în­ Totodată, pe măsură ce viteza de lu­
KAT1A ŞI CROCODILUL — 16,30 (sala din str. rile mutaţiilor demografi­ filozofice ale lui Samui) velor cibernetice : tinerea evidentei ca urmare a desconsiderării mai sus- fiinţarea Centrului de calcul economic cru a acestor dispozitive va spori, esta
Academiei) : POVESTEA PORCULUI — 17. ce din ultimii ani asupra Micu. Editorii textelor, materialelor dintr-o infreprindere amintife a ciberneticii, au (ost tn şl cibernetică economică, a cărui ac­ necesară şi asigurarea unei exploatări
• Teatrul satirlc-muzlcal „C. Tănase" (sala Savoy) : teatrului. Ce probleme ri­ Pomplliu Teodor şl Dumi­ prin rapidele maşini cu cartele per­ mare măsură neglijate eforturile şi tivitate a şi început să-şi arate roa­ corespunzătoare, esenţală fiind crea­
REVISTA DRAGOSTEI — 20. tru Ghişe, care acum doi mijloacele de aplicaţie, asigurarea do­ dele. Recent s-a definitivai un studiu
• Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindi­ dică în (a|a unei Instituţii forate aduce avantaje considerabile ; rea unor puternice colective de pro­
catelor : MAGISTRALA TINEREŢII — 20 artistice din cutare oraş ani au pu9 la îndemtna ma>ini!e de acest gen pot prelucra cumentării necesare, pregătirea de privind reparfijia optimă a sarcinilor gramatori. tn acest sens, Ministerul
• Circul de stat : PROGRAM DE CIRC INTERNA­ un spor masiv de popu­ cititorilor o lucrare a Iul astăzi între 30 000— 150 000 cartele cadre, specialiştii ocupîndu-se de de produefie în sectorul producţiei de tnvăfămfnfului ar putea analiza aftt
TIONAL — 19,30. laţie ? Creşte automat şi Gheorghe Şlncal de ase­ perforate pe oră — după tipul ma­ asemenea cercetări numai „în particu­ ciment. Prin aplicarea lui s-a ajuns la posibilitatea tnlllnfărli unei şcoli do
proporţional şl numărul menea rămasă nepubllca- rinii — ţi fiecare asemenea cartelă lar*, nu în forme organizate şi nu cu un plan de produefie mult îmbunătă­ programatori, cît şl a Includerii unor
spectatorilor ? Se pare că tâ, („învăţătură lireascâ echivalează cu un bon de materiale. posibilifăfîle necesare. Urmările aces­ ţ i, care asigură economii, evaluate la cursuri de programare fn institutele
nu, iar uneori situaţia este spre surparea superstiţiei In |ara noastră, deşi cu o anumită tei stări de lucruri se resimt şi acum circa 200 milioane de lei anual. de învăfâmînt superior, tehnic şi în
contrară. Sporul de popu­ norodului"), au înzestrat fntîrziere, după o perioadă tn care ■— există încă un număr restrîns de Această activitate este prevăzut să unele lacullăţ din universităţi. Ar (i,
laţie Include deopotrivă şl cartea cu o introducere cibernetica a fost tratată neştiinjitic, cercetători în acest domeniu, precum se extindă mult în viitor — mai ales desigur, utilă şi Organizarea unor
lnlelectuall care au frec­ clară la obiect, ca şl cu cercetările de cibernetică au suscitai şl de specialişti capabili să adapteze în ce priveşte munca de proiectare, cursuri de specializare în acest sector,
VIZIUNE ventat în anii şcolii sau un aparat critic lămuritor. o tot mai mare atente din partea şi să aplice realizările teoretice o b ţi­ cu alegerea variantei optime, conti­ la care să participe specialiştii din
ai studenţiei spectacole Operele lui Micu : învăţă­ unor specialişti ţi colective de cerce­ nute. Pe de altă parte, nivelul propriu nua perleefionare a organizării pro- producţie care folosesc dispozitive ci­
de teatru de o mare va­ tura metafizicii, A filozo­ tare, soldîndu-se uneori cu rezultate în construcfia de calculatoare electro­ duefiei, planificarea inlernă a investi­ bernetice.
loare şi care nu ee pot fiei cel lucrătoare, învă­ interesante ţi utile. La Institutul p o li­ nice reprezintă un impediment şi ţilo r, o utilizare mai raţonală a rezer­
18,00 — Pentru copil şi tineretul şcolar : Împăca deloc cu medio­ ţătura politîceascâ ni-1 tehnic din Timiţoara au avut loc acum penlru dezvoltarea ciberneticii, care velor de materii prime, a torfei de Pe de altă parte, va trebui asigurată
— A.B.C. : „Peştişorul de aur" critatea şl în acelaşi timp dezvăluie pe strălucitul cîfiva ani experienfe de traducere se bazează — după cum am arătat muncă şi instalaţilor. Importante posi­ şi o legătură mai slrînsă, o colaborare
— Neobişnuita călătorie în lumea cârţi- şl oameni care n-au reprezentant al „şcolii ar­ automată, s-a încercat modelarea pa — in mod deosebit pe activitatea din organizată sistematic între specialiştii
lor : Intîlnire cu Don Quijotte. cunoscut încă teatrul şl delene' nu numai ca pe calculatoare produse în |ară a unei acest domeniu. bilităţi de aplicare a ciberneticii eco­ care efectuează studii teoretice şi cei
18.50 Publicitate. trebuie atraşi prin me­ un popularizator al con­ re|ele nervoase etc. La Cenlrul de nomice se întrevăd şî în agricultură : care aplică rezultatele obţinute de eî :
19.00 Telejurnalul de seară. todele cele mal adecvate ceptelor raţionaliste for- calcul al Unlversităfii — Bucureşti s-a Recuperarea acestui decalaj, dez­ tn planificarea raţonală a veniturilor
19.20 Buletinul meteorologic. şl eliclente. Or, a desfă­ mulato în epoca sa, ci şl voltarea rezultatelor teoretice pînă la şi cheltuielilor în gospodăriile socia­ constructorii de calculatoare, u n ilă ţle
19,23 Şah şura stagiune după sta­ ca pe un adevărat Intelec­ ajuns la stabilirea unor metode taxo­ faza aplicării practice, paralel cu Ini­ liste, ţnîndu-se seama de fluctuaţii® ştiinţifice sau de producţie care le pot
19,30 Aventurile lui Robin Hood. giune, fără a fine seama tual care fundamentează nomice (de clasificare) bazate pe ac­ ţierea de noi cercetări, preocuparea posibile ale recoltei datorită condiţii­ tolosi etc. Totodată creşte necesita­
20.00 Cabinet medical T. V. : Dezvoltarea de aceste considerente, filozofic întreaga sa activi­ tivitatea calculatoarelor electronice. de a spori contribuia ciberneticii ro­ lor meteorologice ; în stabilirea va­ tea unei publicaţi de specialitate,
armonioasă a organismului tînăr. ml ee pare a merge în tate. Apreciem ca deose­ Cele mai reuşite lucrări ale specialiş­ mâneşti la extinderea mecanizării şl riantelor optime ale planurilor de cul­ care ar permite nu numai populariza­
20.20 Cronica discului. paralel cu viaţa oraşului bit de meritorie preciza­ tilor români privesc însă domeniul automatizării produc|lei, la organiza­ tură pentru fiecare regiune în parte, rea rezultatelor ob ţn u le de cercetă­
20,35 Film : „Hamlet". şi a nu te întîlni cu reali­ rea autorilor introducerii, teoriei sistemelor automate, neliniare, rea ştlln|itlcă a proceselor de muncă. avlnd fn vedere complexitatea facto­ tori, dar şi fructuoase schimburi de
23,05 Telejurnalul de noapte. tăţile el. care, aducînd în discuţie al mecanismelor automate, al teoriei Ia planificarea activităţi In economie, rilor agropedologlci, care asigură vo­ idei între cibernelicieni şi ceilalfi
ştiinţă şt cultură — sfnt obiective de
Dar să ne gîndlm eă în tnforma|iei, al cibernelicil economice, prim ordin care docurg din praora- lumul şi calitatea recoltei e*r soec.ia'îşti.