Page 105 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3‘A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 3706

P E R lâ ATRIBUT
H 1fin Ht-* u 1

A D 53 M
.f i f Kt H H" «n u f * ARTID
â

JÎÎL3-J T T
In anii construclicl
socialiste, oraşul Deva.
co şi celelalte oraşe şi
locolităU ale regiunii noas­ Sîmbătfă au avui loc elite Mnfa?r2ai|e aBe organ izai 2 i9or iraSusta şt o ra­
tre, s-a dezvoltat impetuos.
Pe teritoriul vechilor aşe­
zări istorice ale Devei s-au şeneşii de partid* în lilor de
ridicat unităţi industriale s-a an alizat prraesspaa*ea orga bb 1 * 3
noi, cartiere de locuinţe sl
alte construcţii social-cul- partid pentru âmbună^ăprea activităţii politice* ecanasnk*e şi
turale; întreaga Înfăţişare s o c ia l-
a oraşului şi localităţilor
&ale se schimbă neîncetat cI jsb principalele
ca urmare a politicii parti­ culturale. In p a ^ i a i s i de f a t ă redăm c â i t e v a oblem e
dului nostru de ridicare la
o Intensă viată economică
şl culturală a tuturor re­ ridicate de com unişti în dezbaterile conferinţelor^
giunilor şl raioanelor.
Comuniştii, delegaţii Ia
conferinţa orăşenească de
parlid, ou vorbit cu mîn-
dric şi satisfacţie despre V ----- . . -----------------
aceste realizări, despre a-
portul pe care şl-1 aduc la
înfăptuirea sarcinilor ce lo
revin din planurile elabo­
rate de portid. Cu exi­
genta şl simţul răspunde­ ritmice a planului de pro­ tlilor de partid şt condu­ Delegaţii la conferinţa
rii, cu maturitatea si com­ ducţie. La .Marmura'1 Sl- cerilor tchnico-administra- organizaţiei raionale de
petenta ce Ie sint caracte­ merla, de pildă, s-au ana­ livc ale unităţilor de pe partid Brad ou adus cu ei
ristice, ei au analizat în­ lizat In decursul anului u- roza oraşului Devo. în sala noului club din Ciu-
treaga activitate pe care ncle aspecte ale activităţii In domeniul agriculturii, robarzo rodul bogat al co­
au depus-o, au evoluat po­ economice. Cu toote oces* preocupările principolc ale lectivelor de muncă din
sibilităţile ce le stau la stea a fost scăpat din va- comitetului orăşenesc de mine clin unităţile lores-
înderaînâ pentru a face ca dere un asemenea Indica­ portid au fost îndreptate liere, dc industrie locală,
munca lor, a colectivelor tor Important cum este spre creşterea producţiei din agricultură, de pe şan­
tn care desfăşoară ac­ producţia pentru export, vegetale şi animale şi în­ tiere şi din domeniul so-
tivitatea să devină mal unde. de altfel, s-au şi în­ tărirea economico-organi- cial-cullural. Darea de
rodnică. registrai răraînerl In urmă. zatorică a cooperativelor seamă prezentată şi par­
Dezbaterile din confe­ Rezerve Importante în agricole. In urma spriji­ ticipanţii la discuţii au re­
levat faptul că în fruntea
rinţă au reliefat aten­ s p o r i r e a productivită­ nului primit din partea co­ tuturor acţiunilor între­
orăşenesc
mitetului
de
ţia sporita pe care orga­ ţii muncii constituie şl fo­ prinse pentru traducerea
nizaţiile de partid o acor­ losirea maşinilor şl uti­ partid, prin creşterea şi în viaţă a sarcinilor tro-
dă problemelor economi­ lajelor la întreoga capa­ întărirea organizaţiilor de sote de cel de ol IX-lra
partid, prin
antrenarea
ce. Mal mulţi delegaţi prin­ citate, utilizarea raţională mai largă a ţăranilor coo­ Congres al partidului au
tre core Pavel Irimie. Ion a timpului de lucru şi res-j fost comuniştii. Cu pute­
Vaidoş, Goe David, Ale­ pectarea disciplinei. Nume­ peratori la muncă, prin a- rea lor de muncă, cu de­
tragerea Intr-o măsură mai
xandru Lugojan, Mihal roşi participant! la discuţii votamentul şl abnegaţia
Eduard, au subliniat câ in eu arătat că în ‘ întreprin­ mare o specialiştilor la lor, căutînd mereu noi si
rezolvarea
problemelor
stilul de muncă al coral- derile în care lucrează se producţiei, unităţile dc pe noi rezerve de îmbunătă­
tetelor de partid si nl or­ pierde timp preţios prin raza oraşului Deva, prin­ ţire a activităţii economi­
ganizaţilor de bază din In- numărul mare do absente tre care cooperativele a- ce, comunişti! au mobili­
treprinqljiyjU s-a încetăţenit nemotivate şi Învoiri, prin gricole Simcria, Răcia, zat pe oamenii muncii la
practicayd)* a analiza pe­ repetate întreruperi ale Sfntandrel şi altele au ob­ o muncă susţinui,i iK-ni-u
riodic proteinele princi­ procesului de producţie îndeplinirea sarcinilor de
ţinut rezultate bune. Ţă­
pale ale producţiei şt de a din neglijenta şi nerespec- ranii cooperatori din Si- plan în industrie şl agri­
slabili măsuri concrete merla au realizat în acest cultură, pentru realizarea
caro să ducă la sporirea an 2 122 kg grîu şi 3.400 planului do investiţii şi
producţiei sl productlviifl- kg porumb la hectar, pre­ construcţii social-culturale.
lii muncii, la reducerea cum şl 2.216 litri lapte de Aceste probleme au stat
preţului de cost şl îmbu­ la flecare vacă f|irajată. în permanentă în atenţia
nătăţirea calităţii produse­ comitetului raional de
lor. Darea de scamă şl dis­ partid, a organelor şi or­
Organizaţiile de partid cuţiile purtate au arătat ganizaţiilor de partid. Im-
însă că in cooperativele
din mal multe înlreprin- bunătătindu-şi continuu
I^CrUau tnitiat şi alte ac­ agricole există largi posi­ stilul şl metodele de mun­
bilităţi de sporire a pro­
ţiuni prin care ou urmă­ că, desfăşurînd o largă ac­
rit asigurarea unor condi­ vy* 'A î» kejgl* ducţiei, Sînt unităţi unde tivitate de control al înde­
organizoliilc do portid şi
ţii mai bune desfăşurării plinirii hotărârilor. îndru-
reuşit
specialiştii nu au
întrecerii socialiste, folosi­ să determine consiliile dc mînd îndeaproape organi­
rea mai deplină o capaci­ conducere să urmărească zaţiile de masă, organiza­
tăţilor de producţie. întă­ executarea lucrărilor la ţiile de partid s-au aflat în
ri r o o disciplinei în muncă tarea Instrucţiunilor tehno­ timp şl la un nivel cali­ permanentă în centrul ac­
si în linal — obţinerea logice. In unele între­ tativ corespunzător. tivităţii productive, reu­
unor rezultate bune. In prinderi, cum sînt exploa­ şind să mobilizeze masele
Pentru a înlătura llpsu- .
cele 10 luni core au tre­ tarea minieră. I.P.I.P., au­ rlle cc mal există în unt- | dc oameni ai muncii Ia în­
cut din acest an, pe Între­ tobaza D R.T A, I.G.O., tătile agricole este nece­ deplinirea sarcinilor eco­
gul oraş. planul produc­ l.C.I.L. Siraeria şl altele, sar ca uniunea orăşeneas­ nomice. Rezultatele obţi­
ţiei globale a fost depăşit organizaţiile de partid n au că a cooperativelor o- nute confirmă eficienta
cu aproape 4 la sulă, pro­ îndrumat cu destulă per­ gricole. consiliul orăşenesc muncii desfâsurote. In
ductivitatea a crescut cu severentă organizaţiile de agricol, organizaţiile de primele 10 luni din acest
5,5 la sută, iiiliegul spor sindicat şi de tineret să partid să acorde o mai ma­ an. planul producţiei glo-
al producţiei globolo reali- supună dezbaterii pe cei re atentie folosirii cit mal bole industrlolc pe între­
zinrln-se pe această cale. care absentează neinotivot gul raion a fost îndepli­
In aceeaşi perioadă s-au sau Irosesc timpul de lu­ chibzuite a terenurilor, ex­ nit In proporţie de 102,5
tinderii suprafeţelor Iriga­
realizat economii lo pre­ cru. Deşt numărul absen- te, iar în terenurile im­ la sută, a! producţiei mar­
ţul de cost în valoare de te'ur se menţine ridicat, proprii culturilor cerealie­ fă dc 101,6 la sută, la
peste 3 milioane Ici, Iar aici nu s-a creat o puterni­ re să fie plantaţi pomi producţia marfă vlndută şi
beneficiile dale peste plan că opinie de masă carc să fructiferi. In viitor, consi­ încasată înrcgislrindu-se o
se ridică la aproape 4 ducă la înlăturarea stării liu) agricol, specialiştii din depăşire de 3.1 procente.
milioane le). Acestea sînt de lucruri necorespunză- S-au realizai in oceastâ pe­
doar citcvo din realizările loore. unităţi vor trebuie să a- rioadă peste plan însem­
nalizeze cu mai multă răs­
pe care colectivele între­ Lucrările conferinţei au pundere problema orapla- nate cantităţi de aur,
prinderilor din oraşul De­ reliefat şi alte aspecte ne­ cărbune, minereu complex,
va le-au oblinut în cele gative din cadrul unor u- sării culturilor, extinderii zinc si plumb tn concen­
10 luni ole anului 1906. nilâli Industriale. Multe soiurilor de marc produc­ trate, energie electrică,
Ele sînt o dovadă a capa­ dintre acestea, cum sînt tivitate si folosirii pe sca- lemn, mobilă, Încălţăminte
cităţii crescinde de mobi- slaba aprovizionare ce e- ră cit mal largă o îngră­ şi alte produse.
li/ore o organizaţiilor de xistă pe şantierele de con­ şămintelor naturale şi chi­ In agricultură atenlia or­
mice.
partid, a puterii lor de strucţii, crearea unor sto­ ganelor sl organizaţiilor
Influenţare. a prestigiului curi supranormalive, ne- Conferinţa a Indicat co- de partid a fost îndrepta­
de care se bucură în rîn- respectarea disciplinei miletului orăşenesc de tă spre consolidarea eco-
dul oamenilor muncii. contractuale, au dus la partid principalele mijloa­ nomico-organizalorlcă a
In cuvîntnl lor. partici­ cheltuieli neeconomicoase ce pe care, lolosindu-lc cu cooperativelor agricole de
pricepere,
să determine
panţii la conferinţă au ară­ producţie. In occst scop
tat însă că aceste succe­ Pentru înlăturarea acestor îmbunătăţirea activităţii s-a insistat In mod deose­
se puteau f) mai mart da­ neajunsuri s-au făcut pro­ politice, economice şi 'cul- bit pe sporirea continuă a
că în liecare întreprinde­ puneri concrete organiza- tural-educatlve. producţiei agricole, vege­
re s ar II realizat sarcinile tale şl animale, po sporirea
de plan în mod ritmic şi fondului de bază $1 a a-
la toti Indicatorii, LO.I.L. verii obşteşti, creşterea
Deva, de pildă, nu şi-a rea­ cointeresării materiale, a
lizat principalii Indicatori Lulnd cuvîntul la lucrările conîerlnţei tovarăşul valorii zllei-muncă $1 a
de plan, lor .Marmura" Si- GHEORGHE CALIN, prim-secrclar al Comitetului re­ veniturilor cooperatorilor.
raeria, l.P.I 1*. şi cooperati­ gional Hunedoara a) P.C.R., a apreciat că In peri­ Toate acestea au făcut ca
va .Solidaritatea" ou ră- oada care a trecut de la conferinţa anterioară, co­ în 1966, să crească pro­
mos sub plan cu un în­ mitetul orăşenesc de partid s-a preocupat mal tn- ducţia medie la hectar fa­
semnat volum de sorti­ deaproape de îndeplinirea şt depăşirea planului de tă de anul trecut cu 233
mente. Din cauza slabei producţie, creşterea producţiei agricole şl îmbună­ kg la grîu, 308 kg la po­
organizări si a unui Insu­ tăţirea nivelului dc trai al populaţiei. rumb si cu 2.400 kg la
ficient control asupra pro­ Sarcinile de plan pe întregul oraş au fost Îndepli­ cartofi. A sporit numărul
ducţiei, unele întreprinderi nite şi chiar depăşite, spunea primul secretar a) Co­ de bovine şi ovine, planul
co Atelierele HM R. Si- mitetului regional. Dar nu trebuie scăpat din ve­ fiind realizai In proporţie
dere câ mai avem întreprinderi care nu-Şl realizează
meria, 1.0.1.L., Exploatarea planul la toţi Indicatorii şt toate sortîmenlele. Dc de 102 la sută. Grija pen­
minieră, înregistrează o si­ tru dezvoltarea sectorului
tuaţie neeorespunzăloarc aceea analizele pe care organizaţiile de partid le iac zootehnic s-a concretizat si
la capitolul ritmicitate, cu asupra actlvită(il economice irebule să aproiundeze în creşterea producţiei de
efecte negative asupra rea­ mai mult liecare fenomen negativ, să pună în evl. lapte.
lizării planului Sini peri­ den\ă cauzele acestora şl să stabilească măsuri care Ca urmore a sporirii pro­
oade cînd la Atelierele să conducă la înlăturarea lor. ducţiei industriale şl agri­
R.M.R. Simcria 40 la su­ O asttel de stare de lucruri o Intîlulra mal ales tn cole, a ridicării salariilor
tă din planul lunar se În­ privinţa investiţiilor, unde eonllnuă să se manlîeste şi reducerii preturilor la
deplineşte abia în ultima o serie de deficienţe. Organizaţiile de parlid tre­ unele produse, a crescut
decadă. buie să acţioneze mal energic pentru a preveni astfel simtilor salariul real, ceea
In conferinţă s-a subli­ de situatit. ce a condus la tmbunâl/W
Arătînd că rezultatele obţinute de cooperativele
nia! că organizaţiile de agricole din comunele din raza oraşului Deva sînt tirca condiţiilor dc trai al*
parlid din aceste întreprin­ tot mal bune. vorbitorul s-a relerit Ia posibilităţile oamenilor muncii. S-014
deri ou analizat în mal largi ce există in fiecare unitate pentru sporirea pro. construit apcrt&fflnnie con»
multe iinduri modul tn ductlel agricole vegetale şl animale. (OrteMl®, Lin.inc culturali,
care se îndeplinesc sarci­ In oraşul Deva lucrează un număr mare de Into. m.sa i culturi din Gura-
nile de plan dar n-au u i- lecluali. care pot şl trebuie să-şi aducă o contribuţie barzo, «!-** deschis poil4
şit Întotdeauna să stabi­ mai importantă U munca de cercetare ştiinţifică, / £ 1* ud vodl Iar no'ls
lească cele mai elit-ieute punere în valoare ■* resiucdor economice axfC jagftxfac âiodemo oferi
măsuri care -ă asigure 'c- dispunem, a hog9tUlQY Ho VafelJ Istorice ..şl cult* u& bogat foftlncnt da
cupoiarea Integrală a ră- rate. In scopul rtdlc&ttt eclivitâ|iî
minerilor în urmă şi crea­ mlrfnri.
şi culturale a regluoll DOBetse. Vbflsd o deosebit! gel*
rea corditiilor îndeplinirii In încheiere, fovarişn) Călin M nfeftţ pe Ifl» 1*
unele sarcini oe ffivta comltatglal le
partid In direct?* tmte&ttttpfit «ţhUCţfl fe «în­
Ca prlm-sccrelai carc a oamenilor manei! tUt vptVftşl Ar&qcifcţ UK ţ& hmrţitt rit prfm-
al Comitetului orn$c ■ de partid, faţă dc patrie, şf pop"* riruua. In <!V n c npfar Ci Cctr- ren/-
uc.sc Deva al P.C.R recţla gospodăririi şt Oriţdnl V ** fck «când Ittâd of
o tosi n/es tovarflyil telor, a aprovizionări!1 $if 'deservirii
A /./•X /A/V D!\U MO-
C.O.S.
e. A3M EAM ML c a a î