Page 11 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 11
PAGINA A 3-'A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3683
INDUSTRIEI MINIERE întreprinderea de construcţii
CADRE DE NĂDEJDE industriale şi montaje Braşov
strada Carpatllor nr. 9.
angajează imediat pentru şantierele din Braşov, Arad, Cugir,
La Institutul de mine din Pe crească răspunderea membrilor de nizaţiilor U.T.C. au vorbit aproape Piteşti, Collbaşl:
troşani, care îşi desfăşoară activi partid şi astfel să se obţină rezul toţi participanţii la discuţii. In a- — zidari;
tatea in centrul celui mai mare ba tate tot mai frumoase in procesul de cest domeniu s-au manifestat multe — dulgheri;
zin carbonifer al tării — s-au pregă învăţâmînt. Comuniştii din grupele lipsuri. Neindrumate şi necontrolate, — zugravi;
tit de la înfiinţare, peste 2.000 de de partid de Ia preparare, topogra unele organizaţii 'U.T.C. nu şi-au — instalatori termici şl sanitari;
ingineri, Formarea în continuarea fie, anul V exploatări miniere au în trăit viaţa Numărul destul de mare — lăcătuşi pentru ventilaţii;
unor cadre care să răspundă cerin scris la promovare o proporţie elo de utccişti, care la încheierea anului — izolatori termici;
ţelor noi pe care partidul şi guvernul gioasă : sută la sută, iar majoritatea universitar făceau parte din rindul — geamgii;
le-au pus în faţa industriei miniere a acestora au obţinut medii peste 7. color nepromovaţi sau promovaţi cu — muncitori nccaliflcaţt.
stat la baza dezbaterilor ce au avut — Organizaţia noastră de bază se medii mici, dovedeşte câ, în munca
loc în adunările generale de dări poate mîndri cu activitatea multor de îndrumare, organizaţia de partid Cel Interesat! sc vor adresa serviciului organizarea muncii din
de seamă şi alegeri ale organizaţii grupe de partid. Succesele de acum n-a făcut totul. I.C.l.M . Braşov, telefon 1.68.1! inferior 8, zilnic intre orele 7-13 sau
lor de bază nr. 1 şi 2 de la acest sînt superioare celor din anul pre — Succesele obţinute în perioada direct la sediile şantierelor din exterior la următoarele telefoane:
Institut. cedent. Să nu uităm însă, sublinia pe care o analizăm — aprecia to Arad _ 30.95 ; Cugir — 69; Piteşti — 27.75 ; Collbaşl — şantie
Spirit analitic exigent — iată ca tov. Nicolae Leţu, câ în ceea ce pri varăşul Aron Popa — nu trebuie să rul uzinei de autoturisme.
racteristica dezbaterilor din aduna veşte calitatea muncii avem încă ne mulţumească. Pentru a da indus
rea generală'a organizaţiei de bază triei miniere cadre de specialitate cu
nr. 1, facultatea de mine. Această o inaltă calificare, pentru a nu ştir
caracteristică este proprie activită bi prestigiul pe care institutul nos
ţii organizaţiei de partid de aici, tru şi l-a cîştigat, trebuie ca orga Trustul regional de construcţii Crişana
care în perioada dintre cele două nizaţia de partid să se ocupe cu mul
alegeri, a fost mereu prezentă în tă grijă de membrii săi. Noul birou
miezul celor mai importante proble va trebui să analizeze cu răspunde
me ce se cereau urmărite şi anali re lipsurile reliefate în această adu cu sediul în Oradea strada Berzei nr. 5
zate Pregătirea sesiunilor de exa nare şi să ia măsurile cele mai adec anga jează î
mene şi rezultatele acestora, situa vate pentru remedierea lor Să no
ţia frecvenţei la ore in cadrul fa străduim ca prin activitatea d,e zi cu pentru grupul de Instalaţii nou înfiinţat:
cultăţii, activitatea de cercetare şti zi, exemplul personal al comunişti — inginer pentru postul de şef grup instalaţii;
inţifică o studenţilor sjnt numai cî- lor să crească. De la noi, de la mem — şefi şantier instalaţii;
teva din temele pe care adunările brii dc partid, se cere să depunem — şefi lot instalaţii;
generale ale organizaţiei de baza le-ou toată strădania pentru că numai ast — maiştri instalaţii;
avut in dezbatere Organizaţia de fel vom reuşi să ne achităm cu cin — tehnicieni instalaţii şi normatorl.
partid a acordat o atenţie sporită ri ste de sarcinile puse in faţa învăţă Pentru centrala trustului şl grupurile de construcţii se xnga
dicării nivelului cursurilor şi semi- mântului superior de către conduce jează:
nariilor ţinute de către cadrele di rea partidului. — Ingineri constructori i /
dactice, îndrumării pentru reflecta ★ — ingineri mecanici; /
rea în cadrul cursurilor şi seminarii- $1 membrii de partid din organi — tehnicieni normatorl.
lor a celor mai recente date din do zaţia de ba2â nr. 2 a facultăţii de Salarizarea se face în funcţie de stagiul în producţie, conform
meniul ştiinţei şi tehnicii. electromecanică minieră au făcut din H.C M - 1306/1965. J
Avînd drept ghid documentele adunarea de dare de seamă şi ale Se asigură locuinţă corc/spunzătoarc. /
Congresului al IX-lea al Partidului geri o dezbatere vie a muncii des Informaţii suplimentare se dau la telefon 14-80 secretariatul
Comunist Român şi plenara C.C. al multe de făcut. Sînt încă destule e- făşurate în perioada dintre cele două T.R.C.C. '
P.C.R, din decembrie anul trecut xemple care influenţează negativ a- alegeri. Prin cuvîntul tovarăşilor Ion
privind cercetarea ştiinţifică, biroul supra masei de studenţi şi grav este Şuvaina, Aurel Cdpef, Virginia Dan-
organizaţiei de bază a îndrumat că printre ei se numără şi membri cu, Wilhem Kecs, Ştefan Şomlo şi
membrii de partid — cadre didactice de partid. Nu putem tolera ca mem al altor comunişti, s-a recomandat
şi studenţi — să desfăşoare o acti brii de partid să se complacă cu si noului birou să se preocupe mai în întreprinderea de construcţii
vitate susţinută în această direcţie. tuaţii mediocre sau sub mediocre deaproape de activitatea grupelor de De unde provin
Eforturile pe plan ştiinţific s-au la invâţăturâ. Organizaţia de bază va partid, în special a celei din anul
I, să acorde mai mare atenţie mun
soldat cu 55 de lucrări valoroase, trebui să analizeze aceste aspecte şi cii profesionale şi activităţii de cer industriale şi montaje Braşov
din care o mare parte au fost pu să treacă apoi la formarea unei pu cetare ştiinţifică, să urmărească mo
blicate in reviste de specialitate în ternice opinii de masă împotriva dul de desfăşurare a practicii tn în
ţară şi străinătate. Urmărind activi mediocrităţii, a indisciplinei. treprinderi şi conţinutul acesteia, să restantele strada Carpatllor nr, 9, telefon 1.68.11, 1.39.57, vinde din stoc
tatea cercurilor ştiinţifice studen — Abaterile de la disciplină tre pună accent pe munca de educaţie următoarele materiale:
ţeşti, organizaţia de bază a cerut buie să preocupe mai mult organi comunistă, tnr îndrumarea comite
?mbriIor de partid să participe zaţia noastră de partid. S-a făcut tului U.T.C şi n asociaţiei studen — materiale electrice şi electrotehnice (cabluri, tuburi electrlv
mai activ la munca de cercetare şti puţin in această direcţie — aprecia Indrumind îndeaproape şi controlind ia productivitate? ce şi lămpi diferite);
ţeşti să stea permanent in atenţie.
inţifică, pentru a constitui exemple tov. Stelian Joni\ă — de aceea, va — materiale de Instalaţii sanitare;
— materiale de construcţii (cărămizi refractare, dc şamotă,
mobilizatoare pentru masa de stu trebui ca noul birou să aibă în a- munca organizaţiilor de masă, fiind
denţi. 12 din lucrările ştiinţifice pre tenţia sa această problemă. Pentru mereu prezentă în miezul probleme silică şl sllico diferite mărimi, normale, pene scurte şi lungi de la
zentate de aceştia, unele abordînd că frecvenţa slabă, conduita neco lor pe care activitatea cotidiană le (Urmare din pag f) de trecut printr-un mare număr de R.C.-69-75. Cărămizile se află la Alba Iulla) ;
importante probleme miniere, au respunzătoare au influenţă negativă ridică, organizaţia de bază va pu falii, prin zone cu presiuni ridica — vopsele copolimer, vopsele de apă, diferite culori, galben
fost premiate urmind să fie pre în procesul de învâţămînt. tea interveni operativ şi va putea junctură nu surprinde pe nimeni te, unde puşcarea este interzisă. baltlmore, albastru berlin, ocru extra-spccial etc.;
Dect, s-a lucrat cu viteză de avan
zentate la Seminarul naţional minier In cuvîntul lor, comuniştii loan lua măsurile cele mai competente neexecutarea sarcinilor, lipsa nemo- sare scăzută şi cu randament redus, — piese de schimb auto S.R. 101, Csepel, I.M.S., T.V. ;
ce va avea loc la Bucureşti. Dullu, Ion Jurje, Onisim Todaşcfi, tîvatâ de la lucru, nefolosirea tim — piese de schimb pentru diferite utilaje ca excavatoare, com-
Gh, Roncca, O. Niculescu, lonită Pă pentru îmbunătăţirea muncii şi în pului de muncă ş.a. fiind folosit mai cu seamă ciocanul presoare etc.
Munca desfăşurată de biroul or dure, Aurel Suciu şi alţii au dezbă deplinirea cu succes o sarcinilor pe de abataj. S-au săpat multe lucrări
ganizaţiei de partid, analizarea o- tut cu răspundere problemele muncii care Congresul al IX-lea al partidu La Aninoasa, răspunderea pentru' neprevăzute, s-au făcut cheltuieli su
portună, în cadrul şedinţelor de bi grupelor de partid, ale organizaţiei lui le-a trasat învâţămintului supe nerealizarea planului este aruncată, plimentare, s-au executat peste 300
rou sau a adunărilor generale a u- din care fac parte. Despre necesita rior. cum spuneam, pe seama condiţiilor m l. de lucrări miniere.
specifice de zăcămint Este adevâ-
nor aspecte semnalate, au făcut să tea îndrumării îndeaproape a orga LUCIA LTCIU I rat, minerii sectorului II au avut Să privim însă şi aici puţin din întreprinderea pentru contractarea şi industrializarea lapte
colo de aceste cauze obiective care, lui Simeria angajează de urgenţă:
la prima vedere, par a da dreptate — mecanic şef;
conducerii tehnice a sectorului în
distanţa Coşlariu — Războleni şi re
ZESTREA tur, el l-au asigurat pe mecanicul motivarea invocată. Şi în sectorul II — şef serviciu contabilitate;
Aninoasa numărul mare de absenţe
Ştefan Crişan, câ poate remorca un
tren supratonat Morar era sigur pe
formaţiilor de lucru, la rămînerea
lucrul făcut, pe locomotiva pornită nemotlvate a dus la dezorganizarea — revizor contabil;
.. Era !n decembrie 1954. Repara zător al realizărilor pe care oame fan Barna, Virgil Bîrluţiu, Grîgore la drum. Siguranţa îndemnului lo r lor sub plan. Faptul este similar — şef secţie transporturi auto;
ţiile locomotivelor cu ridicarea de nii din echipa lui Morar le-au obţi Popa, fraţii Ion şi Gheorghe Bobî- n-a fost dezminţită. Aşteptat cu ne sectorului II Vulcan şi, credem că
pe osii urmau să fie executate la noi nut in ultim ii 12 ani şi cu care, pe ţan, care au semnat mai mulţi ani răbdare, mecanicul Crişan le-a spus aici comentariile sînt de prisos. Se — şef serviciu desfacere;
în unitate. Puţini erau aceia care bună dreptate, se mîndrese. la rînd statul de plată în echipă, au la întoarcere că transportul s-a fă cuvine insă evidenţiată pripeala cu — merceolog aprovizionare;
credeau în reuşita lor. S-a chibzuit Un merit deosebit în obţinerea lor ştiut să-şi dezvăluie cu pricepere tai cut în cele mal bune condiţiuni de care conducerea sectorului a hotâ-
însă mult. Era vorba de o sarcină îl are el, maistrul Morar. Din echi nele meseriei, să împrumute noilor regularitate şi siguranţă a circulaţiei, rit mutarea brigăzilor dintr-un loc — merceolog desfacere;
de mare răspundere, care cerea mai pa înfiinţată acum 12 ani, nu a mai veniţi în echipă tot ceea ce învăţase maşina comportîndu-se „ca una tn altul şi schimbarea repetată in
mult decît pricepere : pasiune şi vo rămas decît el. Titi Radu, „elevul" ră. nouă". Adevărate cuvinte de laudă acest an a şefilor de brigadă. Deci, — jurisconsult.
inţă de a învăţa, de a persevera şi lui Morar, a luat conducerea altei . Emoţiile aşteptărilor de acum 12 adresate color care au reparat-o, şi aici, s-au luat măsuri pe linie
de a ridica pe o treaptă superioară echipe. Unii dintre lucrători au tre ani au dispărut. Locomotiva cu nu mare satisfacţie pentru oamenii din administrativă. Dar s-a obţinut re Condiţii: studii şi stagiu conform anexei IV din H.C.M. nr.
prestigiul colectivului. Organizaţia de cut la binemeritein pensie, alţii au mărul 50 221 rotunjea Ia 200 cifra echipa lui Morar care au trecut cu zultatul scontat? Faptele arată câ 1053/1960.
partid i-a încredinţat maistrului fost promovaţi în diferite funcţii sau celor care trecuseră prin mîînile di bine şi cel de al 200-lea examen. nu. Aceste măsuri, gîridite în pri
loan Morar să conducă oamenii de îşi continuă studiile. Morar, împreu bace ale oamenilor lui Morar. La VASILE STREMŢAN pă, mutarea formaţiilor de lucru şi Informaţii suplimentare se pot da la sediul întreprinderii
la care se aştepta să facă ceea ce nă cu montatorii Silviu Fleşer, Şte plecarea în parcursul de probă pe corespondent promovarea unor şefi de brigadă
nu mai făcuseră pînă atunci. fără experienţă, au dus la dezordi I.C.I.L. Simeria, serv. personal şl învăţămlnt, str. Traian nr. 88 tele
La început, lucrurile au mers ce ne, la instabilitate, la lipsă de fer fon 29.
va mai anevoios. Lipsea experienţa, n n a mitate în faţa greutăţilor prin care
a trecut sectorul. De aici şi şovăiala
lipseau şi unele utilaje Dar oame
în îndeplinirea sarcinilor de către
nii n-au dat; înapoi. S-au sfătuit mai ■unele formaţii de lucru care, de
mult, şi-au împrumutat din experi altfel, şi-au dovedit cu alte prile
enţa muncii cîştigate, pe care au juri priceperea
completat-o zi cu zî. Cînd prima lo
comotivă reparată de ei a plecat în- Pentru a ieşi din impas cu pro întreprinderea 506 instalaţii
cursa de probă, aşteptau rezultatul ducţia, conducerea sectorului a mai
cu încordare. Defecţiunile scăpate a- luat o hotărîre, aceea de a trece
tunci le-au remediat în trei zile. Cu minerii de la lucrările de pregătire Braşov, şantierul 5.064 Sibiu
timpul, au dobîndit încrederea în în abataje. Din această cauză mare
forţele proprii, şi-au ridicat mereu parte din pregătiri au fost întrerup
calificarea, s-au specializat pe an-/ wţ&T te. Consecinţa ? Sectorul se găseşte angajează de urgenţă pentru şantierele Sibiu şi Orăştie:
în faţa faptului, de acum împlinit,
sambluri de lucrări de a nu avea linie de front activă
Mi-am notat în carnet cîteva da — tinichigii ventilaţie;
te : în primul an, oamenii lui Mo pregătită. De unde va extrage sec
rar au reparat fi locomotive; apoi V trj 1 • , *: * J , - J- torul II Aninoasa cărbune ? — sudori electrici şi autogenî;
numărul lor a crescut la 8, la 16, la i .' *,,*v ‘j-Vx* In adunările de dări de seamă şi — instalatori pentru încălziri centrale;
18, la 22 şi a ajuns în prezent la 24. , ■ alegeri ato organizaţiilor de partid, — lăcătuşi mecanici.
Să privim acest lucru şi din alt un comuniştii din cele două sectoare Informaţii suplimentare se pot primi la şantierul din Sibiu,
ghi r prima locomotivă a stat imo au abordat cu răspundere şi au dez
bilizată pentru reparaţie 33 de zile, bătut pe larg cauzele care au dus şoseaua Alba Iulla (vizavi de aeroport) şi la şantierul Orăştie
iar acum imobilizarea s-a redus în I ■ i r la nerealizarea sarcinilor de plan. ţG. A. S.).
medie la 14 zile. Dacă mai adăugăm la neîndeplînirea productivităţii pla
şi faplul că preţul de cost al unei nificate. Aceasta arată câ organiza
reparaţii este în prezent cu peste ţiile" de partid sînt hotârîte să ia
50 la sută mai mic decît in perioada măsuri pentru ca la productivitate
să nu mai existe minusuri, pentru
cînd asemenea lucrări se făceau în
atelierele principale si că nici tina JL Pn— fc» ^ ca restanţele faţă de plan să fie re w â re m tA : s ......*
din locomotivele reparate la Teiuş cuperate, iar anul 1966 să fie în ____ M iN£tUL9R !f:
nu a „căzut" pînă acum în termenul Atelierele R.M.R din Simeria. Strungarul Dumitru Suciu, mariifestînd pricepere şi multă hărnicie, îşi cheiat cu toţi indicatorii planului,
de garanţie, avem un tablou cuprin depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie încredinţate. Foto: I. TEREK îndepliniţi.
, — M itETANUW iii
In minele grizutoasaşte fiecare loc.
ite muncă şi fiecare camera subtera
Consiliul de conducere cunoaşte peratori, lărgirea cointeresării aces nă trebuie aâexicce cel pufcin o
Factori care determină prins măsuri mai hotârîte în ve tora în sporirea producţiei. De atunci lampă de siguranţa cu benzină.
toate aceste lipsuri dar n-a între
a trecut un timp destul de îndelun
ilul existentei metanului
derea lichidării lor. O lipsă serioasă gai, dar nici o acţiune practică n-a Controli ‘
o avem şi noi cadrele de specialişti fost întreprinsă, n-a fost exercitat un cu lămpii începe cu flecar*
„■că n-am făcut totul pentru îmbună control riguros asupra felului în care normale, oaca se observă fii
rentabilitatea fermelor zootehnice tăţirea organizării muncii în acest se îndeplinesc hotărîrilc adoptate, rea sau alunqirea flacarei ană
rea sau.aiungirea tiacarei
sector.
ceea ce a făcut ca ele să râmînâ
★ simple însemnări pe hirtie. la marginea superioară s st.ţ.i>'i
Relatările scot în evidenţă faptul Pentru îmbunătăţirea muncii în controlul se opreşti iar locul de
Sectorut creşterii animalelor a o- ritoare la slaba productivitate a ani Carolina Oprea : Pe de altă parte, câ productivitatea scăzută a anima acest sector, consiliul de conducere munca va fi evacuat pînă la aeri
cupat şi ocupă un loc principal în malelor proprietate obştească. producţia scăzută de lapte în coope lelor se datoreşte într-o mare mă trebuie să repartizeze în zootehnie
activitatea de producţie a cooperati Gheorghe Şineu: Cauza principa rativa noastră se datoreşle slabei or sură slabei organizări a muncii în pe cei mai harnici şi pricepuţi coo sire. Dsca nu se observa alungi
vei agricole din Şibot. lă a situaţiei nesatisfăcâtoare în ganizări a muncii în sectorul zoo acest sector. De mai bine de 3 luni peratori. Este apoi necesar să se asi cea sau filarea flacărei.setrace
In prezent cooperativa dispune de care se află sectorul zootehnic a con tehnie. In alte unităţi vacile aflate în ferma nu are brigadier zootehnic. Un gure o bază furajeră corespunzătoa la determinarea procentuală a
peste 380 capete bovine. Dar, în ceea stituit-o lipsa furajelor Tn cadrul lactaţie primesc zilnic un supliment timp el a fost înlocuit de îngrijitorul re. Acum este timpul cînd coopera metanului cu flacăra redusă.
ce priveşte producţia de lapte, rezul cooperativei noastre, nu s-a pus ac de furaje, compuse din concentrate Vasile Moise, iar de cîteva sâptă- torii din Şibot au posibilitatea să-şi
tatele sînt cu mult sub posibilităţi. cent pe lolosifea judicioasă a nutre sau nutreţuri masâ-verde. La noi, cu mîni de Gheorghe Şineu, care este completeze balanţa furajeră prin în-
Pe primele 9 luni din acest an, de ţurilor La începutul perioadei de toate că dispunem de furaje masă- în acelaşi ttmp şi brigadier de cîmp silozarea unei cantităţi cît maî mari
la fiecare din cele 97 vaci cu lapte, stabulaţio s-a făcut risipă, nu s-au verde şi concentrate, nu s-a între Rezultatele sub nivelul posibilităţilor de coceni de porumh cu diferite a-
s-a realizai o producţie medie mai respectat raţiile întocmite. Datorită prins nimic concret în această direc înregistrate în zootehnie işi mai au mestecuri de melasă, borhot, ierburi,
mică de 1 000 litri. Datorită acesluî acestui fapt s a ajuns ca în primă ţie. Iată acum şi alte cauze care de explicaţia in existenţa altor defi resturi din grădina de legume etc.
fapt. s-a rămas sub prevederile con vară să avem deficit- de furaje. Du termină slaba productivitate a ani cienţe care, deşi cunoscute de con Pe linia organizării ştiinţifice a pro NU U1TATI !
tractuale cu o însemnată cantitate pă ieşirea animalelor In păşune s-a malelor In cadrul cooperativei nu siliul de conducere, nu sînt reme ducţiei in acest sector sînt necesare Se iucresză'feri explozivii i
de lapte Dc asemenea, din cantita considerat câ problema furajării a s-a aplicat o furajare diferenţiată, diate cu operativitate Astfel, mulsul măsuri pentru îmbunătăţirea aplică
tea de carne de bovine contractate fost rezolvată Nimeni nu s-a îngri nu s-a făcut totul pentru permanen vacilor nu se face complet, iar hrn- rii selecţiei, întreţinerea în mai bune
nu s-a predat nici măcar jumătate. jit ca pâşunatul să se facă raţional tizarea îngrijitorilor şi cointeresarea nirea tineretului bovin şi a porcilor condiţii a viţelelor şi junincilor care
Prodnciivitatea scăzută în acest sec Din această cauză o parte din juninci lor materială. puşi la îngrăşat este necorespunză vor intra în turma de bază, aplica
tor a condus la nerealizarea veni şi vacile sterpe au fost menţinute să Ing. Dumitru L u p ii: Cauza pro toare. rea montei la timp şi furajare dife
turilor prevăzute, acestea fiind mai pâşuneze împreună cu vacile cu lap ducţiilor scăzute a fost, în primul O mare răspundere pentru lichida renţiată pe bază de taţii, stabilite tom DE
mici cu cîtevo zeci de mii de lei te, în timp ce pe o altă parcelă iar rînd, lipsa furajelor. La tineretul rea lipsurilor care se manifestă în în funcţie de productivitatea animar MUNCĂ
Problema creşterii productivi lăţii ba a ajuns Ia îmbâtrînire şi s-a pentru îngrăşat, sporul in greutate sectorul zootehnic la cooperativa a- lelor. Pi PVMUAl
animalelor — principală cale de uscat. Principala defecţiune în a- este mic deoarece nu se aplică o grieolâ din Şibot revine organizaţiei Astfel, această ramură importantă
sporire a veniturilor — a constituit ceastă direcţie a constat în sla furajare raţională. La toate cele ară de partid Cu cîteva luni în urmă de activitate a cooperativei poate şt m m m m
obiectul discuţiei avute recent cu to ba preocupare a consiliului de tate se mai adaugă şi insuficienta s-a analizat această situaţie şi s-au trebuie să devină o principală pîr-
varăşii Gheorghe Şineu, brigadier. conducere al cooperativei pentru preocupare pentru asigurarea ferme prevăzut măsuri pentru întărirea ghie pentru consolidarea economico-
Carolina Oprea, tehniciană zoolehnis- delimitarea păşunilor necesare vacilor răspunderii îngrijitorilor faţă de organizatoricâ a unităţii şi sporirea
tă $î OumUru l.uou. inginer la a cu lapte, spre a se asigura o hrănîre lor de animale cu oamenii cei mai munca ce o prestează, repartizarea veniturilor cooperatorilor
eeasiâ unitate lată părerile lor refe corespunzătoare harnici şi pricepuţi. In sector a celor mai pricepuţi coo- N. GIURGIU
