Page 13 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
V IZITA PRIMULUI MINISTRU AL IRANULUI

întrevederea dintre secretarul general al C.C. al P.C.R.,

Nicolae Ceauşescu, şi primul ministru al Iranului

Amir Abbas Hoveida

Joi dupâ-amiază, secretarul gene­ George Macovescu, adjunct al minis­ In schimbul de păreri care a avut
ral al C C al P.C.R., Nicolae trului afacerilor externe, Valentin loc asupra problemelor actuale ale
Ceauşescu, împreună cu preşedintele Vlad, însărcinat cu afaceri ad-inte- situaţiei internaţionale s-a evidenţiat
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Consiliului de ^Miniştri, Ion Gheor- rim al României la Teheran. dorinţa celor două ţâri de a-şi aduce
Şeful guvernului iranian a fost în­
şi în viitor contribuţia la promovarea
ghe Maurer, au*avut o întrevedere cu
primul ministru al Iranului, Amir soţit de persoanele oficiale iraniene colaborării între popoare, la lichida­
Abbas Hoveida care-1 însoţesc în vizita in România rea focarelor de încordare interna­
La întrevedere au participat Gheor- In timpul întrevederii s-a relevat ţională şi la asigurarea păcii.
ANUL XVIII. NR. 3684 VINERI 4 NOIEMBRIE 1906 4 PAGINI - 25 BANI ghe Rădulescu, vicepreşedinte al că relaţiile între cele două ţâri evo­ întrevederea s-a desfăşurat intr-o
luează pozitiv, exprimindu-se hotă­
Consiliului de Miniştri, Gheorghe rî rea comună de a le dezvolta în fo­ atmosferă cordială.
Cioară, ministrul comerţului exterior, losul ambelor popoare. (Agerpres)
înapoierea în Capitală
Cu toate forţele la îndeplinirea a tovarăşului La Uzinele de tractoare din Braşov

BRAŞOV 3 De Ia trimişii
6heorghe Rădulescu pres, M. Moarcăş şi S Lucian: Ager­ mil Oniga, a vorbit oaspeţilor despre asistat la o demonstraţie cu ultimele
dezvoltarea producţiei de tractoare
tipuri de tractoare româneşti
După o zi de odihnă petrecută la româneşti: şi preocuparea specialişti­ In cartea de onoare a uzinei, pri­
integrală a planului pe 1966 pitală, venind de la- Moscova, tovară­ Timiş primul ministru al Iranului, lor uzinei de a ţine pasul cu ultime­ mul ministru al Iranului a scris: „Am
Joi la amiază s-a înapoiat în Ca­
Amir Abbas Hoveida şi soţia, îm­
vizitat uzinele dumneavoastră şi sper
mondiale
le exigenţe ale tehnicii
şul C.heorghe Rădulescu,' vicepreşe­
dinte al Consiliului, de Miniştri, re­ preună cu persoanele oficiale care îi Premierul Hoveida a subliniat că că in curind vom avea şi noi o u-
zinâ ca aceasta in Iran Felicit pe
primele 900 tracloare româneşti so­
însoţesc, au făcut o vizită joi dimi­
prezentantul permanent al Republicii neaţa la Braşov Aici, demnitarii i- site in Iran. dih cele 15.000 care ur- constructorii de tractoare româneşti
Socialiste România în C.A ER., care ranieni au fost oaspeţii constructori­ riieazâ a fi livrate ţării sale, s-au bu­ pentru munca rodnică pe care o des­
şi pregătirea producţiei anului 1967 a Comitetului Executiv al Consiliu­ lor de tractoare. curat de aprecierea unanimă a bene­ făşoară”
a participat la cea de a 26-a şedinţă
La sosirea în uzină, premierul ira­
ficiarilor. Totodată, înaltul oaspete a
Tot la Braşov, oaspeţii iranieni au
lui de Ajutor Economic Reciproc.
vizitat noi cartiere dc locuinţe ale
nian a. fost întîmpinat de ministrul
industriei construcţiilor de maşini, scos în evidenţă interesul' cu care oraşului De pe terasa noului hotel
aşteaptă începerea
partea iraniană
t (Agerpres) Mihai Marinescu, de preşedintele construcţiei în Iran, cu concursul spe­ „Carpaţi" a fost admirată panorama
însufleţirea cu care oamenii mun­ mai mare de muncă, nu s-au folosit sfatului popular regional. Ioan -Măr- cialiştilor români, a unei uzine de a- Braşovului. Un scurt popas a fost fă­
cii din regiunea noastră au muncit in decît in mică măsură fondurile de cuş, preşedintele sfatului popular o- samblare a tractoarelor şi care ur­ cut la Biserica Neagră, unde oaspeţii
acest an pentru înfăptuirea sarcini­ G1IEORGIIE CALIN mică mecanizare Se amină aplicarea răşenesc, Gh Dumitrescu, de un co­ inează să devină o uzină cu un pro­ au audiat un concert de orgă
lor trasate de partid ..s'-a concretizat prîm-secrctar al Comitetului regional unor tehnologii noi şi îmbunătăţirea lectiv de ingineri, tehnicieni şi mun­ ces tehnologic complet. La amiază, premierul iranian şi
în obţinerea unor succese de seamă Hunedoara al P.C.R. condiţiilor de lucru la unele agrega­ P A G I N A 2 citori. Au fost vizitate principalele sec­ persoanele care îl însoţesc au plecat
în îndeplinirea planului economic. In te în unităţile metalurgice, construc­ Directorul general al uzinelor, E- toare de producţie ale uzinelor şi s-a cu maşinile spre- Bucureşti.
cele 10 luni încheiate din anul 1966, toare de maşini şi chimice. Prin ur­
la nivelul economiei regiunii, planul mare. înlăturarea acestor deficienţe
producţiei globale industriale a fost lui regional de partid — la care a constituie o altă rezervă importantă
îndeplinii în proporţie dc 102,4 la sută, participat tovarăşul Alexandru Dră- pentru obţinerea unor rezultate mai VIATA
Iar cel al producţiei marfă fabricată ghici, membru al Comitetului Execu­ bune fovarăşului Chivu Stoica
de 102,8 ia sută. S-a depăşit cu 2.8 la tiv, al Prezidiului Permanent, secre­ In întreprinderile regiunii noastre
sută indicatorul producţie marfă vin- tar al CC. al P.C.R, —, a demonstrai mai sînt numeroase maşini, agregate ŞCOLARA
dută şi încasată şi cu 2.1 la sulă că posibilităţi şi rezerve de acest fel şi instalaţii ce stau nefolosite, sau
planul de livrări la export Colecti­ exislă în fiecare ramură a activităţii sînt folosite incomplet. Este vorba de în R. D. Germană
vele de muncă din întreprinderile economice, în fiecare întreprindere. unele utilaje de la C.S Hunedoara,
republicane ou dat peste plan 20.846 Cu acest prilej, a reieşit în mod maşinile de încărcat, instalaţiile de
tone fontă. 22.988 tone oţel. 18 560 deosebit în evidenţă faptul că în u- extracţie şi alte utilaje importante PAGINA 3 BERLIN 3 -- Corespondentul A- au vizitat capitala R.D.G. La primă­ Dupâ-amiază tovarăşul Chivu
tone laminate finite pline. 46 621 tone nităţile industriale ale regiunii noas­ din întreprinderile miniere, o seamă gerpres, St. Dejb, transmite: ria Berlinului, oaspeţii români au a- Stoica a depus o coroană dc flori la
cărbune, 36.036 tone minereu de fier tre rezultatele economice se pot îm­ de mecanisme forestiere, maşini-unel- In cea de-a doua zi a vizitei sale \#u t.o convorbire cu primarul Berli­ monumentul- eroilor clasei muncitoa­
marfă. 23 bucăli maşini-unelle. 531 bunătăţi prin creşterea preocupării te din unităţile constructoare de ma­ in R.D Germană, tovarăşul Chivu nului,- Friedvich Ebert, membru :ai re germane din Berlin — Friedi ichs-
maşini de spălat rufe. 6.711 m c. buş­ pentru asigurarea îndeplinirii ritm i­ şini şi altele. Dacă toate maşinile şi 0 cerinţă esenţială Stoica, membru al Comitetului Exe­ Biroului Politic al CC al PS.U G. felde: A fost * vizitată apoi uzina de
teni si alte însemnate cantităţi de pro­ ce a planului la toţi indicatorii şi la utilajele din dotare ar funcţiona la cutiv, al Prezidiului Permanent al Preşe.dinlole . Consiliului de Stat al rulmenţi „Orlop" din Berlin, unde
duse toate formaţiile de lucru. îmbunâlâ- întreaga capacitate s-ar înregistra respectarea C C. al P.C.R.' preşedintele Consiliu­ Republicii Socialiste România şi so­ directorul întreprinderii, Kurt Win-
Socialiste
ţia sa au semnat in Cartea de oas­
lui de Stat al Republicii
Sarcina de creştere a productivită­ tirea continuă a organizării produc­ sporuri importante de producţie, fără România, împreună cu soţia, însoţit peţi- a: primăriei.
ţii muncii a fost realizată în propor­ ţiei, folosirea măi judicioasă a capa­ a fi necesare fonduri de investiţii în principiului muncii de Mihai Marin, adjunct al ministru­ Tot.în oursul dimineţii de joi. oas­ kler. a făcut o prezentare a istoricu­
ţie de 103,8 ia sulă. Deosebit de im­ cităţilor existente, a foiţei de muncă Plus.,, lui afacerilor externe, si dr. ing. Ni­ peţii au vizitat poarta Brandenburg, lui uzinei şi a profilului ei actual de
portant este faptul că întregul spor şi a timpului de lucru. Exploatările Este necesar ca organele şi organi­ şi conducerii colae Chenea, ambasador extraordi­ unde au fost întimpinaţi de coman­ producţie.
de producţie s-a obţinut, pe seama C.C.V.J., I M. Hunedoara. I.M. Bar­ zaţiile dc partid, de sindicat şi ale nar şi plenipotenţiar al Republicii dantul militar al oraşului Berlin, ge­ Seara, oaspeţii au asistat la un
depăşirii productivităţii muncii. za şi I M. Deva de exemplu, se pre­ U.T.C.. conducerile (ehntco-adminis- colective Socialiste România în R.D. Germană, neral maior Poppe. spectacol la Opera de stat din Berlin.
La obţinerea acestor succese ale zintă de obicei la sfir.şit de lur\â cu trative ale întreprinderilor industriale
economiei regiunii şi-au adus contri­ un număr mare de brigăzi şi sec­ să ia toate măsurile pentru asigura­
buţia marea majoritate a întreprin­ toare cu planul nerealizat, iar multe rea realizării ritmice, la toţi indica­
derilor Realizări mai frumoase au dintre cele care şi-l realizează o fac torii şi Ia toate sortimentele a sar­
oblinut însă C. S. Hunedoara, U. M. pe seama unui efort suplimentar de­ cinilor de plan pe anul 1966, să pu­ Iarna se apropie
Cugir, „30 Decembrie" Cugir. C.C.V.J., pus în ultima decadă. In mod ase­ nă in valoare în mai mare măsură O dată cu însâminţarea ultime­
I.M. Deva, I.M. Barza, U.V. Câlan, mănător stau lucrurile şi la I E M. rezervele economice existenlc in sco­ lor suprafeţe cu cereale păioase, la
U.C.M; 2latna, .Chimica" Orăştie şi Hunedoara-Deva, CS. Hunedoara, în­ pul obţinerii de rezultate din ce în ce gospodăria agricolă de stat din Oar­ CÎND SE TERMINĂ CONSTRUCŢIILE
altele, care au îndeplinit înainte dc treprinderile forestiere şi şantierele mai frumoase care a trecut _ din da a început şi se află în plină des­
perioada
In
termen planul pe 10 luni Ia princi­ de construcţii De asemenea, rămin acest an, s-a executat un vo­ făşurare executarea ogoarelor de
palii indicatori. cu planul nerealizat la principalii in­ lum de investiţii cu 160 milioane lei toamnă — etapă deosebii de impor­ ZOOTEHNICE ? gă realizările înregistrate privind a-
dicatori şi unele unităţi ale industri­
Toate aceste realizări oglindesc ei locale. Nu încape îndoială că rea­ mai mult decît în aceeaşi perioadă,a tantă în pregătirea recoltelor vi­ sigurarea adăposturilor pentru ani­
preocuparea organelor şi organizaţi­ lizarea ritmică a planului, lună de anului trecut. itoare. In condiţiile unităţii, arătu­ male s-au manifestat o serie de lip­
ilor de partid pentru mobilizarea mai lună, decadă de decadă, de către fie­ rile de toamnă au o mare însemnă­ suri pe linia întocmirii documentaţi­
susţinută a colectivelor de muncitori, care formaţie de Jucru ar duce la Pe linia unei activităţi din ce în ce tate pentru afînarea solurilor mai Anotimpul răcoros a început să-şi teaua in cnnlilale de 15 m.c Lemnul ilor necesare, a procurării materiale­
ingineri -şi tehnicieni la îndeplinirea creşterea producţiei şi productivităţii mai rodnice în domeniul investiţiilor grele, fapt ce le sporeşte posibili­ facă simţită tot mai mult apropierea. de construcţie deşi a fost repartizai lor şi a utilizării lor. De această silu-
ritmică şi la toţi indicatorii a sarci­ muncii, în final la imbunălâţirea în­ se înscriu colectivele I C S Hunedoa­ tăţile de înmagazinare a apei. Este De aceea, în unităţile agricole trebuie nu s-a ridicat. De asemenea, nu s-au atie se fac răspunzătoare in primul
nilor de plan. tregii activităţi economice ra. T.C.M.M. Valea Jiului şi T.R.C.H., posibilă în acelaşi timp încorpora­ luate măsuri corespunzătoare in ve­ asigurat cărămida, ţigla şi cimentul rînd consiliile de conducere din co­
Comitetul regional de partid, comi­ Intre căile care conduc la un ase­ care au reuşit să predea beneficiari­ rea sub brazdă a îngrăşămintelor derea asigurării unor condiţii bune din care motiv construirea grajdului operativele agricole In acelaşi timp
tetele raionale şt orăşeneşti, organi­ menea rezultat sînt întărirea in con­ lor înainte de termen obiective im­ organice şi chimice, îmbunătâţin- de adâposlire a animalelor Ce s-a va trebui amînală pentru goi|l .viitor insă şi uniunea orăşenească trebuia
zaţiile de partid din întreprinderi au tinuare a răspunderii cadrelor tehni- portante cum sînt furnalul nr. 8 şj du-se pe această cale gradul de fer­ făcut în acest, sens in, cooperativele In această situaţie cooperatorii din să acorde mai mult sprijin unităţi­
iniţiat în acest an numeroase acţiuni co-inginereşti pentru rezolvarea ope­ Fabrica de dolomită de la C.S Hune­ tilitate şi structura solului agricole de pe raza oraşului regional Nâdâşlia Superioară vor adăposti în- lor Ne referim in primul rînd la a-
în vederea organizării producţiei pe rativă a sarcinilor ce le revin şi a doara, mina Paroşeni, noî blocuri de Efectele pozitive ale arăturilor Hunedoara ? tr-un singur grajd de 100 capele pesle jutoru) ce era necesar să fie acordat
baze ştiinţifice prin folosirea raţio­ problemelor ce se ivesc în fiecare locuinţe şi unele obiective sociaj-cul- de toamnă, a căror execuţie a de­ Ţinind seama de faptul că produc­ 120 bovine. in privinţa aprovizionării cu mate­
nală şi creşterea capacităţilor exis­ schimb, şi creşterea permanentă a turale. venit o practică curentă în cadrul ţia animalieră este determinată in Cu încetineală se lucrează la ridi­ riale, la-organizarea muncii, la urmă­
tente, ridicarea gradului de mecani­ preocupării pentru crearea tuturor Organizaţiile de partid şi conduce­ gospodăriei se evidenţiază şi în a- bună parte de felul in care se face carea construcţiilor planificate şi la rirea bunei desfăşurări a Iucrărilor.
zare a lucrărilor, îmbunătăţirea pro­ condiţiilor necesare bunei desfăşu­ rile tchnico-adminiştralive din între­ cest an înlrucit pe suprafeţele ca­ adăpostîrea animalelor, în unele uni­ cooperativa agricolă din Valea Sin- Dacă se va ţine cont de cele arătate,
ceselor tehnologice şi eliminarea lo­ rări a procesului de producţie pe tot prinderi şi şantierele de construcţii re au fost cultivate cu porumb s-au tăţi agricole s-au luat măsuri pentru georgiului. Aici trebuia să fie dat in in viitor există posibilitatea ridică­
curilor înguste. parcursul zilei de lucru vor trebui să-şi îndrepte atenţia în făcut arături de toamnă, recolta terminarea construcţiilor zootehnice folosinţă un saivan cu o capacitate rii la timp a obiectivelor zootehnice
In fiecare unitate economică s-a a- La începutul acestui an. în între­ perioada ce urmează înspre intensi­ medie a ajuns să depăşească 2.400 In acest scop consiliile de conducere de 400 de oi Pinâ în prezent deşi planificate şi respectiv a adăposlirii
cordat o atenţie sporită creării con­ prinderile regiunii noastre au fost ficarea lucrărilor de investiţii unde kg. boabe la hectar Iată de ce lu- au urmărit continuarea lucrărilor de s-au procurat 4 m c. de cherestea, în bune condiţiuni a întregului efec­
diţiilor tehnieo-materiale necesare în­ formale colective de specialişti care realizările de pînă acum sînt sub finisare la grajdurile începute. Spre ţigla, bilele manele, încă nu s-a în­ tiv de animale Aceasta va contribui
deplinirii ritmice a planului, înlărî- au studiat posibilităţile de îmbună­ posibilităţile existente. Există res­ exemplu, la Cînciş a fost lencuit pe ceput lucrarea. Este o situaţie caic la sporirea simţitoare a producţiei
rif asistenţei tehnice pe schimburi şi tăţire a organizării producţiei şi au tanţe la o seamă de obiective dinafară un grajd cu o capacitate de trebuie să dea de gindit conducerii de lapte, carne şi lină şi în acelaşi
urmăririi sistematice a felului în care făcut in acest sens propuneri valo­ importante printre care sculăria şi 100 capete, ia Izvoarele s-a reparat cooperativei şi care impune a se lua timp la realizarea unor însemnate
se materializează planurile de mă­ roase. Dar, multe dintre propunerile şcoala profesională de la U.M. Cugir, Arături pe pardoseala ctc Asemenea preocupări cele mai potrivite măsuri pentru ri­ venituri băneşti în fiecare coopera­
suri. In cea mai mare parte a între­ făcute atunci se află încă in fază de cuptorul 6 de la Preparaţia Te- au existat în.multe cooperative. dicarea obiectivului stabilit. tivă agricolă.
prinderilor, dar mai ales în cele mi­ studiu La întreprinderile miniere, liuc şi altele cu termene de punere Râu este însă că nu peste lot s-a Din cele relatate rezultă că pe lin­ A. POTOPEA
niere, a fost întreprinsă o largă acţi­ în funcţiune în anul curent. De ase- suprafeţe tot procedat asemănător. Astfel, deşi co­
une pentru folosirea mai judicioasă a forestiere şi de construcţii s-a făcut operatorii din Peştişul Mic au primit
puţin pentru creşterea gradului
de
forţei de muncă In toate unilăţile e- 21 mc. cherestea nu au construit
conoinice, şi îndeosebi la CS.H., uzi­ mecanizare a lucrărilor cu volum (Continuare fn pag. a 3-a) mai mari nici acum tavanul grajdului. Se mo­
nele din Cugir şi întreprinderile mi-' tivează câ pe podul acestuia s-au a-
niei*e au fost întărite serviciile de şezat fînuri şi ar f i necesar un mare
concepţie. volum de muncă pentru dislocarea
Prinlr-o susţinută muncă politică Lucrările Conferinfei naţionale acestora De fapt, la această unitate
de masă, desfăşurată de organizaţiile crălorii acestei unităţi au luat mă­ nici alimentarea cu apă a fermei de
de partid, sindical şi ale U.T.C. pen­ suri organizatorice din timp pentru bovine nu a constituit o preocupare
tru mai buna folosire a timpului de de medicină judiciară ca şi în această toamna să execute a cooperatorilor Din singura îînlinâ
lucru, întărirea disciplinei muncii şi arături pe toate suprafeţele plani­ existentă la brigada din Peştişul Mic,
tehnologice, s-au redus absenţele ne­ La Institutul oncologic din Bucu­ prevederilor sociale, preşedintele ficate. Folosind timpul bun de lu­ adăpatul celor 80 de bovine se face
motivate, învoirile şi abaterile de la reşti s-a deschis, joi dimineaţa. Con­ comitetului de organizare a confe­ cru mecanizatorii acestei unităţi au în condiţiuni deslul de grele înlrucit
noi inele de tehnica securităţii muncii. ferinţa naţională de medicină judi­ rinţei. executat pinâ acum arături pe mai reclamă un mare efort fizic pentru
Măsurile politice şi tehnico-oi gani- ciară, organiz.alâ de Uniunea societă­ Au mai rostit cuvîntâri de salut bine de 650 hectare, reprezenlînd 65 scosul apei si durează mult
zatorice aplicate in perioada scursă ţilor de ştiinţe medicale din ţara acad Aurel Moga. ministrul sănă­ la sulă din sarcina de plan. In a- O situaţie necorespunzătoare in ce
ceastâ perioadă se. lucrează din plin
de la începutul anului, întreaga preo­ noastră. La lucrări participă miniş­ tăţii şî prevederilor sociale, Alexa la eliberai-ea ultimelor suprafeţe o- pliveşte construcţiile zootehnice se
cupare pentru realizarea şi depăşi- tri, academicieni, cercetători ştiinţi­ Augustin, procurorul general al Re­ cupale cu culturi tîrzii de toamnă întîlneşle la cooperativa agricolă din
• rea indicatorilor de plan au condus fici, profesori universitari, medici de publicii Socialiste România, acad. pentru ca şi aici să se facă arături. Nâdăşlia Superioară. înlrucit efecti­
la crearea unor condiţii şi posibili­ specialitate din ţară, precum şi invi­ Ştefan Milcu. preşedintele U.S.S.M., In ritm susţinut se execută ogoa­ vul de animale a crescut, s-a consi­
tăţi noi, la valorificarea de noi re­ taţi din numeroase ţări europene. precum şi oaspeţi din Bulgaria. Ce­ rele de toamnă şi Ja gospodăria a- derat necesară construirea unui
zerve în vederea obţinerii unor re­ In şedinţa festivă de deschidere a hoslovacia, Franţa, R.D. Germană, grieolâ de stat din Pelreşti. Din cele grajd de 100 capete bovine Acest o-
zultate superioare. Recenta analiză luat cuvintul prof. dr Ion Moraru, Italia, Iugoslavia. Polonia. Ungaria, 646 hectare planificate, au fost a- biecliv a fost cuprins în planul a-
făculâ în şedinţa biroulyi Comitelu- adjunct al ministrului sănătăţii şi U.R.S.S. nual de producţie De alunei si pînă
rate peste 400. Paralel cu aceasta acum a trecut o bună perioadă de
s-a acordat mare grijă administrării timp şi incâ lucrările nu au fost mă­
îngrăşămintelor chimice Astfel, pe car începute. Toate greutăţile au fost
113 hectare s-a aplicat superfosfat
Alegerea momentului descărcă­ cu ajutorul maşinilor M IC. I. A- generate de faptul că dosarul cu do­
rii furnalului trebuie făculâ cu eum lucrătorii de la G.A.S. Petreşti cumentaţiile necesare nu a fost de­
multă atenţie Iată-i pe ing. Ioan desfăşoară o susţinută activitate pus la timp. ceea ce a adus după sine
Cimporescu, maiştrii Ilie Coştiuc, pentru a fertiliza suprafeţe cît mai nedeschiderea finanţării pentru ata­
Vasile Sînjiorzan şi prim-furnalis- marţ de teren şi de a termina in- carea obiectivului. De această situa­
tul Iosif Viceanu de la Uzina „Vic­ tr-un timp scurt executarea ogoa­ ţie se face vinovat consiliul de con­
toria" Călan, urmărind descărca­ relor pe toate suprafeţele planifi­ ducere al cooperativei care nu s-a
rea foniei la furnalul nr 2. cate.. preocupat aproape deloc de construi­
rea grajdului. Dintre materialele ne­
cesare nu s-a procurat decît cheres­
LEGII PENSIILOR
din grupa a II-a de trei Juni. Virsto'
prime opinia Mîron Bălie de la C.T.E.. de pensionare se reduce numai cu
Dovadă grăitoare de TI Vedem în holărîrea partidului — Răspundem ani întregi, fără a putea fi mai mică
a spus mai departe vorbitorul — o de 52 de ani pentru bărbaţi şi 50 de ROMANŢA de t o a m n a
preţuire a omului concordanţă deplină între vorbă şi nni pentru femei Concluzia: cel din Foto: V. ONOItl
faptă Şi asta constituie un exemplu scrisorilor
grupa I va putea ieşi la pensie la 52
In uzine, fabrici, şantiere, şcoli, de urmat, iie dă un imbold şi ma* de ani, iar cel din grupa a Il-a la
instituţii, au loc in aceste zile şedin­ mare în muncă Pe adresa redacţiei au sosit in, uE 57 de ani
ţe de dezbatere a proiectului de lege '— Faptul că acest proiect de lege limul timp numeroase scrisori in care Tovarăşul Ioan Flore, monlator de
privind majorarea pensiilor este pus in discuţia oamenilor mun­ oameni ai muncii îşi exprimă recu­ locomotive la Atelierele R.M R Si-
Cu multă căldură şi însufleţire au cii şi dezbătut cu profunzime xle că­ noştinţa fierbinte faţă de partid pen­ meria’nu ştie în ce grupă de muncă
dezbătut proiectul de lege al pensii­ tre milioane de oameni din întreaga tru condiţiile mereu mai bune ce li se va încadra ' meseria pe care o
lor, oamenii din „Cetatea metalului" ţară, demonstrează caracterul său se asigură cînd vor ieşi la pensie. profesează Locurile de muncă ce vor Sezonul de vînătoare
~ Siderurgişlii hunedoreni — a ndînc democratic. In el, fiecare om Unele scrisori conţin însă şi întrer- da dreptul la încadrarea în grupa I
spus în cuvintul său I. Grecu, pre­ îŞi vede zilele bălrîneţelor sale, aşa bâri pe marginea proiectului noii sau a If-a vor fi cuprinse în labele la iepuri şi fazani se
şedintele comitetului sindicatului de cum şi le doreşte, liniştite şi senine legi a pensiilor. care se vor publica o dată cu legea.
la Edil, au primit cu adincâ mulţu­ Cuvintele acestea aparţin termoleh- Astfel, tovarăşii Gheorghe IVIâgu- Fiecare angajai, consullînd aceste la­
bele. va putea şti grupa in care se deschide la 20 noiembrie
mire noul proiect de lege privind oicianului Gh. Tărchilă. rean şi Dionisic Municatiu, turnători
majorarea pensiilor. Prin aceasta, oa­ Mulţi din cei prezenţi la dezbate­ la U. V. Călan întreabă: „Un. munci­ încadrează locul său de muncă.
menii muncii din combinatul hurie- re, după ce au subliniat satisfacţia tor încadrat în grupa I care a lucrat Tovarăşul .Dumitru Luca dc la mi­ Direcţia Economiei Vinatului din
dorean găsesc o dovadă grăitoare, un deplină, mulţumirea cu care au pri­ efectiv 36 de ani, la ce elale va ieşi na Săeârimb sol icil â redacţiei să pre­ Ministerul Economiei Forestiere a-
exemplu viu de preţuire a omului, mit prevederile noului proiect.au pus la pensie? Dai- cel care a lucrat 36 cizeze dacă un muncilor care a lu­ duce la cunoştinţă câ epoca de vînă-
a muncii sale întrebări, au făcut diferite propuneri, de ani consecutiv în grupa a *!I-a de crat 20 ani in subteran, iar 5 ani la loare la iepuri şi fazani in 1966 se
— Proiectul de lege prevede îmbu­ edifieîndu-se asupra unor capitole, muncă?”, suprafaţă, are dreptul la pensie de deschide la dala de 20 noiembrie in
nătăţiri atît de substanţiale, îneît fie­ articole din recentul proiect. Vom Proiectul de lege prevede că an­ bătrineţe, in cazul câ şi-a pierdut ţoale regiunile ţârii Fac excepţie re­
care cetăţean al patriei noastre se capacitatea de muncă în timpul ser­ giunile Banat. Crişana şi Maramureş
simte mobilizat, interesat pentru a GH. JURCA gajaţii din grupa I de muncă benefi­ viciului. în care se întreprind lucrări de eva­
răspunde grijii partidului prin fapte ciază de o reducere de 6 luni pen­ luare a efectivelor de vînat.
şi realizări de seamă, a ţinut să-şi ex­ (Continuare in pag. a 3-a) tru fiecare an lucrat efectiv, iar cei (Continuare tn pag. a 3-a) (Agerpres)