Page 29 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. ONITI-VA 1

Alături de chi-
miştl, metalurgicii
± A J l I I I de la F.C. Orăştie
Xa V\C v*»" aduc o contribuţie
deosebită la bunul
NAL HUNEDOARA AL PCI. SI AL mers al producţiei.
De altfel, colabo­
rarea intre secţiile
metalurgică şi chi­
mică este o condi­
ANUL XVIII. NR. 3688 MIERCURI 9 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI ţie de primă nece­
sitate. Prin munca
sa conştiincioasă,
rectificatorul A-
chim Cazan din
VEŞMINTUL GĂRILOR secţia metalurgică
formează una din
Cu angajamentele verigile prin care
a-
se
realizează
ceastă colaborare.
PENTRU ANOTIMPUL RECE Bine pregătit pro­
fesional, el execu­
tă cu exactitate
anuale îndeplinite piese de mare pre­
cizie. Toate piesele
care trec prin mîi-
A sosit trenul. Peroanele gări­ cei mici. Consemnăm bucuroşi fap­ să li se creeze condiţii optime in tim­ nile lui sînt de bu­
lor cunosc din nou, pentru citeva tul că la nevoie orice cetăţean bene­ pul cît aşteaptă în gară. Ne-am obişnuit să primim de la nă calitate şi co­
momente, animaţia obişnuită a so­ ficiază de asistentă medicală imedia­ corespondentul nostru voluntar, respund întocmai
sirii şl plecării călătorilor. O bună tă. Cabinetul medical din incinta sta­ Restricţii Vasile Stremţan, scrisori intere­ cotelor dimensio­
nale din desene.
parte din cei care au coborît râ- tici funcţionează zi şl noapte. sante. Intr-una din ele, primită
mîn In aşteptarea altui tren. Luăm cunoştinţă şi de alte măsuri recent, am găsit consemnat un
Cum se întimplă de regulă, in întreprinse de conducerea statiei în la ospitalitate... fapt deosebit. Corespondentul ne Foto : V. ONOIU
asemenea ocazii, ei apelează la vederea înlîmpinării iernii. Tovarăşul informează că angajamentele a-
serviciile staţiei. Acum, în pragul loan Roşu, şef de tură Ia comandă, Termenul de restricţie aparţine prin nuale luate în întrecerea socialis­
Iernii, o mare căutare au sălile de ne vorbeşte despre preocuparea per­ oxcelcnţâ feroviarilor. Se foloseşte tă de către colectivul depoului
aşteptare, camera mamei şi copi­ manentă a conducerii statici pentru mai ales la parcursul trenurilor, în C.F.R. Teiuş, au fost îndeplinite în
lului, restaurantele staţiilor Şl ce­ a crea condiţii tot mai bune publicu­ dirijarea circulaţiei. Ne vine greu să numai 10 luni Unele au fost chiar
lelalte mijloace de petrecere plă­ lui călător. înţelegem insă ce legătură are aceas­ depăşite
cută a timpului. Cei peste trei mii do cetăţeni care tă noţiune cu ritmul pregătirilor de .Consumul specific de combusti­
Ne-am alăturat acestor călători, calcă zilnic pragul statiei. pleacă din iarnă. Sub pretextul că peste citiva bil, se spune în scrisoare, a fost
insoţlndu-l in raidul nostru prin gara Teiuş cu o impresie bună. Iosil ani staţiile se vor moderniza, condu­ redus faţă de norma de plan cu
zeci de staţii C.F.R. In cel aproa­ Costea, tehnician la Fabrica de în­ cerile unor gări întirzie nejustificat 0,09 la sută, iar fată de norma
pe 300 de km străbătuţi pe ma­ călţăminte din Cluj, făcea următoarea executarea pregătirilor pentru iarnă tehnică cu 9.6 la sulă. Cu combus­
tibilul economisit pînâ acum, se
gistralele de oţel ale regiunii, am remarcă; „Nici nu ştiu cum au tre­ impunînd pe această cale anumite pot remorca toate trenurile din-
înlîlnit numeroase fapte pe care cut de repede cele citeva ore petre­ restricţii în crearea confortului şi tr-un program lunar de lucru al
te consemnăm mai jos. cute aici. M-am simlit excelent. Toa­ ospitalităţii cuvenite călătorilor. Un
te mulţumirile gazdelor.. depoului". Această ultimă fra­
amănunt, care vine în sprijinul afir­ ză e subliniată şi susţinută în
maţiei făcute, este şi acela că în ziua continuare cu citeva cifre care
Gospodarul bun se Lipsă de prevedere raidului efectuat, cu excepţia statiei întregesc tabloul realizărilor colec­
Teiuş şi a sălii de aşteptare cl. I de tivului amintit Este vorba de re­ Acţiuni Consfătuirea privind stadiul lucrărilor
De mai multă vreme, stalia C.F.R. la Simeria, toate sobele întilnite erau ducerea timpului de imobilizare a
cunoaşte de la poartă din Sebeş a devenit aria unui auten­ reci. Cura se împacă atunci această locomotivelor la reparaţii cu oca­
tic şantier. începute cu 3 luni in realitate cu afirmaţiile şefilor de sta- zia spălărilor cu 10,53 la sulă pe marginea de construcţii, de îmbunătăţiri
Primul contact al călătorului cu urmă, lucrările de lărgire şi renova­ lii că volumul de lemne şi cărbune
gara este peronul. La Teiuş această re a statiei se desfăşoară Intr-un ritm aprovizionat este suficient pentru în- faţă de 3 la sută cît prevedea an­
carie de vizită este reprezentativă de melc. Pină in prezent nu s-a exe­ treg sezonul rece ? gajamentul. O altă cifră; 843 de funciare şi alimentări cu apă
pentru gospodărirea întregii staţii. cutat deci! jumătate din volumul in­ In sala de aşteptare c). a ll-a a trenuri supratonate obţinîndu-se unor filme
Deşi sezonul estival al florilor a tre­ tegral al lucrărilor. Dacă şl restul va statiei Simeria, călătorii nu-şi mai un tonaj mediu mai mare cu 155
cut, în ciuda timpului rece, peronul dura tot atil timp, numai bine că va găsesc locul de... frig. O sobă demo­ a luat sfîrşit
este împodobit cu flori vil... trece iarna. Se pune întrebarea: ce dată stă nefotosită pe motiv că nu co­ de 'tone la fiecare tren. In ultimul timp întreprinderea ci­
După aerul rece de afară, căldura vor face călătorii aflaţi în staţie în respunde scopului, cu toate că ocu­ Despre factorii care au condus nematografică regională de stat
sălilor de aşteptare, curăţenia, cadrul zilele friguroase ? De altfel, nici în pă acest spaliu de cîliva ani Chiar ia obţinerea cifrelor amintite, de­ a organizat mai multe acţiuni edu­ CONSTANŢA. — La Constanţa vele agricole, invitaţi din cadrul
interior, creează o'atmosferă Intimă, ziua efectuării raidului nu le sim­ dacă ar funcţiona normal, ea este in­ sigur că se pot scrie multe. Co­ cative pe marginea unor filme Ast­ s-au încheiat marţi lucrările consfă­ C.S.C.A.S., Departamentului de îmbu­
plăcută, invitindu-ne să luăm loc. Mo­ ţeai prea bine aşteptînd sub cerul li­ suficientă încălzirii unui spaţiu aşa respondentul aminteşte .organiza­ fel, la cinematograful .Lumina" din tuirii cu caracter republican organi­ nătăţiri funciare al Consiliului Supe­
bilierul nou, adecvat, lumina plăcută ber. Conducerea staţiei s-a văzut de mare. Planul pregătirilor de iarnă flia, ne comunică tov. Al. Mardari, a zată de Uniunea Naţională a Coopera­ rior al Agriculturii Şi Oficiului de
din Interior, completează gradul de pusă în situaţia de a improviza o la gara din Simeria mai are şi alte rea mai bună a muncii şi a între­ avut loc un montaj literar-einemato- tivelor Agricole de Producţie, în ca­ proiectări al U.N.C.A.P. — au făcut
confort. Aici, prin tradiţie nu se fu­ sală de aşteptare lipsită de confortul rubrici necomplctate; Nefăcîndu-se cerii socialiste, utilizarea raţiona­ .grafic pe marginea filmului docu­ drul căreia a fost analizat stadiul lu­ propuneri valoroase în legătură cu
mează. Sala de aşteptare este cu a- necesar. Dacă lucrările ar fi început repararea si desfundarea burlanelor, lă a parculuî.de locomotive, în­ mentar românesc .Slavă partidului"; crărilor de construcţii, de îmbună­ darea in folosinţă a noilor construc­
devărat un loc de repaus între două mal devreme, sau dacă era mai apele pluviale se revarsă pe peronul treţinerea lor într-o stare tehnică la cinematograful să ţese din Sîntan- tăţiri funciare şi alimentări cu apă. ţii, dezvoltarea centrelor de produc­
trenuri. Qmul poate lectura în voie -mult Interes, sc putea evita această statiei. Un aspect urît şi neigienic şi termotehnică’ bună, îmbunătă­ drei, oraşul regional. Deva, ş-a orga­ prevăzute a se executa anul acesta. ţie. amplasarea obiectivelor etc.
o carte, o revistă, un ziar pe care soluţie ce nu satisface cerinţele călă­ îl prezintă şi coşurile de hîrtie Nu e ţirea simţitoare a calităţii repara­ nizat un concurs „Cine ştie, cîştigâ" Au fost stabilite, totodată, o serie de Lucrările consfătuirii au contribuit
şi le procură de la .punctul de difu­ torilor. rezolvată, nici problema închiderii u- pe tema: „Viaţa de ieri şi de azi a măsuri menite să ducă la rit mai bu­ ta o m^i bună orientare a cadrelor
zare a presei. Lipsa de - prevedere este vizibilă. şilor. Unele neajunsuri am Întâlnit şi ţiilor, gospodărirea “ chibzuită a satului, oglindită în cinematografie". na îndeplinire a sarcinilor ce revin tchniqe de la uniunile regionale si
Respectul, grija şl atenţia gazde­ Dar, constructorii ce fac pentru a evi­ în camera rezervată mamei si copi­ combustibilului, folosirea la maxi­ anul viilor. în acest domeniu, coope­ raionale ale cooperativelor agricole
lor faţă de călători e prezentă şi în ta consecinţele neplăcute ale aces­ lului. Aici trebuie să se simtă şi mai mum a profilului liniilor". In fi­ Un simpozion cinematografic pe te­ rativelor agricole de producţie din ţa­ în folosirea, cu maximum de eficien­
sala rezervată mamei si copilului, tei întîrzleri ? In ziua etnd i-aro vizi­ mult spiritul gospodăresc mai ales nalul scrisorii, el adaugă că suc­ ma educării tinerei generaţii a fost ră. S-au luat, de asemenea, în discu­ ţă economică, a fondurilor proprii de
unde cel mici se simt în lumea lor. tat mai mult stăteau decit lucrau. in menţinerea ordinei şi curăţeniei. organizat la cinematograful „Patria" ţie unele probleme de metodologie investiţii şl a creditelor acordate de
Nu le lipseşte nimic. De la proso­ Motivul ? Binalele comandate la De asemenea, lipsa unor medicamen­ cesele sînt urmarea unei munci din Deva De asemenea, tov. Nicu privind asigurarea în mod operativ a stat, în realizarea de construcţii la
pul imaculat la reşeul destinat pre­ l.O.I L. Petroşani, deşi trebuiau să so­ te de strictă necesitate, în cazurile neobosite desfăşurate de întregul Sbucliea ne scrie că la cinematogra­ documentaţiilor tehnice de Investiţii. un nivel calitativ corespunzător.
parării ceaiului sau încălzirii lapte­ sească de aproape o lună. lipseau. de priun-ajutor, nu constituie o notă colectiv sub conducerea organiza­ . Participanţi la dezbateri — Ingineri, (Agerpres)
lui, totul vorbeşte de ospitalitatea si Călătorilor nii li se pot servi expli­ bună pentru gazde. ţiei de partid pentru a scurta ca­ ful „Popular*' din Haţeg a avut Joc tehnicieni şi lucrători din domeniul
atenţia oamenilor în uniformă fată de caţii în loc de căldură. Lor trebuie Aspecte de slabă preocupare si ne­ lea de la cuvînt la faptă. un interviu cinematografic pe mar­
glijenţă am în tîln it. şi ia alte staţii. ginea filmului „Coliba unchiului construcţiilor, «îmbunătăţirilor funcia­
* -* i
— Meştere, vezi vreun tren venind eu binalele La Alba lulia se Inţră în iarnă eh Tom". re şi ’alfmentării rirapă în cooperati­ Un nou sortiment
noastre ? o parte din instalalia sanitară nepusă
la punct. Geamuri necompletate se de polietilenă
pot vedea şi in staţiile Orăştie şi
•Vinţul de Jos. lemne pentru anumiţi cetăţeni. Preşe­ PLOIEŞTI — La Combinatul petro­
In aproape toate staţiile mobilierul
4 n de vedere sc prezintă mobilierul sta­ La eliberarea terenului dintele nici nu ştia de acest lucru chimic din Ploieşti a început produc­
este vechi. Mai.rău din acest punct
pentru că de 3 zile nu se mai ocu­
ţia» unul nou sortiment de polietilenă
A. pase de organizarea muncii în coope­ cu rezistenţă- mare şi transparenţă
fiilor Orăştie, Vinlul de Jos, Brad, rativă. Chiar* şi în ziua vizitei noas­ deosebită. Acest produs înlocuieşte
i Călan, Lupeni şi altele. Lipsă*de gust tre (7 noiembrie) preşedintele a gă­ celofanul la ambalarea articolelor li­
şi fantezie în decorarea interioarelor
sit de cuviinţă că e mai bine să stea
ne de galanterie, cumpărătorii pu-
sc întilneste si la gara din Alba lu­
M\ lia. Aici, pereţii sălilor de aşteptare un ritm mai susţinut acasă să-şi i^ezolve treburile persona.- tind observa bine culoarea,-calitatea
* le, decit 'să se intereseze de elibera­ şi desenul produselor fără a Ie scoa­
au fost împodobiţi cu tablouri şi fo­ rea terenului pentru ca astfel tractoa­
tomontaje neinspirate, dînd un aspect Judecind după realizările medii ob- La Ilia de pildă a mai rămas dc rele să poată efectua arături. te din ambalaje.
de provizorat. De asemenea, în ca­ .ţinute la eliberarea terenului şi e- recoltat porumbul de pe încă 68 hec­ La Ilia. am solicitat ca tot preşe­
dru) statiei a existat cîndva un chioşc fectuarea arăturilor de toamnă, s-ar tare. iar tăiatul şi transportul coce- dintele cooperativei agricole să ne
do difuzare a presei, un spaţiu re­ putea spune că în cooperativele agri­ cenilor, de pe cele 138 hectare de explice cauzele întârzierii lucrărilor
zervat mamei şi copilului. De ce s-o cole'din raionul Ilia lucrările amin- unde s-a strîns recolta, nici nu a în­ din actuala campanie. Dar, a fost cu
fi renunţat oare la toate aceste ser­ .tite.se desfăşoară în condiţiuni bune. ceput. Mai mult, aici există şi acum neputinţă pentru că preşedintele JLa b e -e a lo v -
vicii de interes larg tocmai în condi­ Intr-adevăr sini unităţi ca cele din suprafeţe însemnate ocupate cu ba- Gherasim Orşa era de 3 zile plecat
ţiile creşterii numărului de călători ? Lâpuşnic, Boz, Brânişca, Bretea ele: loţi de paie rămaşi pe cîmp din tim ­ la o nuntă. In zilele respective, în
Cu lot afluxul mare de călători, în unde aceste acţiuni .sînt pe termina-; pul secerişului. Din această cauză unitate nu s-a lucrat mal nimic de- de. e o n te o L
gara Orăştie nu exista încă un birou te. Dar, în raionul llia există şi co­ cele 7 tractoare repartizate unităţii oarece şi ing. Viorica Bătălan a stat
de informaţii Şi predare a bagajelor operative agricole care cu toate că nu pot lucia la arături. Aceeaşi si­ maî mult acasă decît în unitate. Şe­
dispun de posibilităţi au rămas mult tuaţie poate fi întâlnită şi la Gura­ ful brigăzii a cincea de mecanizatori,
Raid-anchetă realizai de: tov. Emil Sonoc era nemulţumit de a / &eniin(eL&i<
A. NAGY şl S. TRUŢA în urmă cu eliberarea terenului şi sada. E adevărat că aici slrînsul re­ faptul că lipsa de organizare a mun­
cu sprijinul corespondenţilor executarea arăturilor de toamnă Ne coltei de porumb s-a terminat. Dar, cii în această cooperativă agricolă
referim îndeosebi la cooperativele a-
voluntari ADRIAN OŢOIU. gricole din Ilia şi Gurasada care, de ce se întirzie cu transportul co­ face ca cele 7 tractoare să nu poală Zilele trecute In oraşul Deva a
cenilor de pe aproape 100 hectare?
ION LUPULESCU. NICU prin nerealizarea la timp a acestor Sau, de ce sfecla furajeră recollalâ fost dat în folosinţă un laborator
SBUCHEA şi LIŢU FILIP fi folosite la întreaga lor capacitate regional pentru controlul semin­
— Da de unde. Abia acum se execută comanda la lucrări, diminuează şi rezullalele ob­ cu peste două sâplămîni în urmă sin de lucru. Se vede treaba că în ce ţelor. La construcţia clădirii prin­
secţia de timplarie de la Livezeni. (Continuare în vag. a 2-a) ţinute pe raion. şi acum în grămezi pe cîmp? priveşte eliberarea terenului de co­ cipale. s-a cheltuit circa un mi­
Tovarăşul Victor Buşte, preşedin­ ceni, consiliul de conducere a) coo­ lion lei. Aparatura necesară a fost
tele cooperativei agricole din Gura­ perativei agricole din Ilia nu a tras transferată de Ia laboratorul din
sada a ţinut să precizeze: „Nu putem nici un învăţămînt din situaţia anu­
spune că timpul nu ne-a ajutat. A- lui trecut cind cocenii au rămas pe Alba lulia. De acum Înainte uni­
tăţile agricole din regiunea noas­
cîmp şi după venirea zăpezii. Din a-
vem şi mijloacele necesare (5 trac­
O cerinţă a c tu a lă : toare, 17 atelaje şi o remorcă). Dar, ceastă cauză pe suprafeţe însemnate tră vor trimite probe de seminţe
vedeţi. " Da, am văzut că atelajele nu s-au putut executa arături, pier- pentru analiză la laboratorul re­
unităţii în loc să fie folosite, la eli­ zîndu-se în acelaşi timp şi impor­ gional pentru controlul seminţe­
lor din Deva.
berarea terenului de coceni şi sfeclă
tante
cantităţi de coceni ca furaj
Crearea stocurilor de masă lemnoasă furajeră erau trimise la pădure după preţios pentru animale.
Aceste prevederi se vor aplica ce­
Forestierii de Ja Haţeg au de înde­ bolovani instabili care pot periclita :a proiectului lor ce solicită înscrierea la pensie
plinit în 1967 sarcini deosebit de im­ securitatea muncii, să fie asigurate IILOR după 1 ianuarie 1967.
portante. Din parchete ei vor trebui căi de acces, cabane ş.a. Vă mai informăm, tovarăşe Rădu-
să exploateze circa 230.000 tn.c. masă Toate acestea ar putea duce la con­ lescu, că arL 59 (1) şi art. 60 (1). li­
lemnoasă de valoare economică ridi­ cluzia că la I. F Haţeg a existat şi tera b din proiectul de lege tratea­
cată. Masa lemnoasă exploatată va există o permanentă preocupare pen­ ză două probleme distincte. Ambele
trebui să atingă un indice de utili­ tru pregătirea temeinică a produc­ Răspundem scrisorilor au deci aplicabilitate la toţi pensiona­
zare cu 1,5 la sută mai 'mare decit ţiei anului 1967. Analizînd însă mai rii cu pensii integrale pentru limită
cel planificat pentru acest an. amănunţit această problemă, vom ve­ de vîrslă, indiferent de data pensio­
Cum e şi firesc, sarcinile mobiliza­ dea că lucrurile nu stau chiar aşa. nării.
toare ce revin forestierilor reclamă o Pentrii anul 1967, în întreprinderea sosite la redacţie Pe tovarăşul Simion Raica, pensîo-
susţinută preocupare pentru pregăti­ respectivă pregătirea producţie este ar din Teiuş, îl informăm cu în
rea temeinică a producţiei viitoare, mult rămasă în urmă. La majorita­ G otărîrea Plenarei .C.C. al P.C.R. din
luarea unor măsuri tehnîco-organiza- tea lucrărilor planificate a se exe­ In numărul de astăzi al ziarului din cauză de boală profesională, iar 12-14 octombrie a c se precizează că
torice care să ducă la îndeplinirea cuta în cursul trimestrului IV, res- nostru vom continua să dăm răspun­ din 1965 munceşte în sectorul VII începind de la 1 ianuarie 1967 se vor
prevederilor încă din prima zi a a- lanţele sînt destul de mari. De pildă, suri la o parte din scrisorile sosite la subteran — serviciu uşor. majora pensiile tuturor pensionarilor
nului. In această direcţie la între­ pînâ la 1 ianuarie 1967 conducerea redacţie, scrisori ce cuprind diferite In cazul în care a lucrat' 20 ani în existenţi la sfîi-şitul anului 1966. In
prinderea forestieră Haţeg s-au între­ întreprinderii a prevăzut să se creeze întrebări pe marginea proiectului noii subteran, poate beneficia de .pensia capitolul ! din Hotărîre (1/c) se spe­
prins o serie de acţiuni. Pentru 21 stocuri de lemn care să asigure în­ legi a pensiilor. de bâtrîneţe la vîrsta de 52.ani. cifică : „Toate celelalte pensii al
de parchete ce urmează a intra în deplinirea planului pe primul trimes­ Tovarăşul Miliâilă Andronic, din Tovarăşul Marin Vişan, angajai la căror nivel depăşeşte 600 lei vor be­
producţie s-au stabilit procesele teh­ tru al anului viitor. In fazele apro­ Orăştie, întreabă dacă procentele de E M. lyonea a fost pensionat gradul neficia de majorarea generală de 15
nologice de exploatare. După ce fie­ piat şi în depozitele finale nu s-a 4, 7 şi 10 la sută ce se vor acorda 111 de. invaliditate (boală obişnuită) la sută".
care parchet a fost împărţit pe sec­ stocat nici un metru cub do lemn. pentru continuitate în aceeaşi între­ conlinuindu-şi totuşi serviciul la su­
ţiuni şi postaţi s-au precizat modul Căror cauze se datoreşte această sta­ prindere se aplică şi în cazul cînd o prafaţă'. El întreabă dacă va benefi­
de mişcare a masei lemnoase, pe re de fapte? persoană iese Ia pensie de la unitatea cia de majorarea pensiei.
faze de lucru, dotarea tehnică, meto­ — In luna iunie a.c. — ne-a rela­ a patra, unde a lucrat 6 ani (în uni­ Deoarece în scrisoarea trimisă re­
dele de exploatare ce urmează a fi tat inginerul Cornel Adâmoni, şeful tatea a treia vechimea fiind de 8 dacţiei nu aţi menţionat cuantumul
aplicate, forma de organizare a mun­ serviciului producţie — o parte din ani). pensiei, nu vă putem comunica cuari-
cii. La stabilirea acestora ş-a ţinut parchetele planificate a se exploata întrucât salariatul respectiv nu are ; tumul pensiei majorate Proiectul de
seamă de configuraţia parchetelor, în 1967, pentru care noi am întocmit decît 6 ani în aceeaşi unitate în ul­ lege (ârt. 61) precizează că pensiona-
volumul de masă lemnoasă planificat documentaţia tehnică, au fost închise tima perioadă a activităţii, nu i se . rii de invaliditate, gradul III, vor
a se da în producţie, folosirea meca­ datorită calamităţilor. Din această poate acorda sporul de continuitate primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe Adunări
nismelor cu maximum de eficienţă ş a. cauză, a trebuit să renunţăm la ele In cazul că schimbările locului de lingă salariu, şi pensia integrală, fără
Astfel, s-a dispus că masa lemnoasă şi să depistăm în locul lor^ altele. muncă şi întreruperile nu depind de ca acestea împreună să poată depăşi
să fie exploatată în trunchiuri cu Pînâ cînd am găsit şi am întocmit salariat, continuitatea în muncă se salariul tarifar in vigoare, corespun­ de alegeri
presorlarea la cioată, iar' ca metodă documentaţia necesară, timpul a tre­ va considera neîntreruptă. zător funcţiei avute la data invalidi­
de muhcă să se folosească organizarea cut... Tovarăşul Domocoş Francisc, de la tăţii.-
Sn brigăzi cu plata în acord global. — Pentru anul 1967 — ne-a spus E. M. Petrila ar vrea să ştie !a ce Tovarăşul Marin Rădulescu, pen­ în organizaţiile
Terminarea tehnologiilor de lucru tov Nicolae Preda, inginerul .şef al etate poate beneficia de pensia de sionar din Deva, solicită să se preci-
a permis ca o parte din- parchetele L. DEM ETER Ibâtrîneţe, cunoscînd că din 1 ianua- .zeze la care categorie de pensionari . de partid
planificate a se exploata în 1967 să In parchetul Feneşasa de la f. F. Sebeş, doborîtul şi secţionatul lem­ • rie 1947 şi pînâ în septembrie 1905 a se aplică aliniatul c, punctul 1 din
fie curăţate dc arbori putregăioşi şi (Continuare to pag. a 3-a) nului se lace mecanic. lucrat ca miner şi a fost pensionat proiectul legii pensiilor.