Page 3 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3681 L .
■ w v a

a tuturor DIN POŞTA r e v
T a n f i

DE IERI

r c AM
La începutul lunii noiembrie a fie­ oastea trimiţînd în toate părţile după In aceste momente domnul român de barbă şl voi aduce cu atît mal
cărui an. filele din calendar ne ves­ lefegii, primi la el pe fugarii din su­ îşi asumă din plin rolul principal de marc sprijin creştinătăţii". Din aces­ fe U4.
tesc un mare eveniment istoric pentru dul Dunării: bulgari, sîrbi, greci etc. a menţine echilibrul de forte de Ia te cuvinte reiese că planurile voie­ Mereu în frunte
poporul nostru; unirea celor trei între care se afla şi cunoscutul că­ Dunăre şi trece la înfăptuirea actu­ vodului mergeau sî mai atphrtc şi pe
ţări romane sub conducerea lui Mi- pitan Baba Novac. Pe boierii pămin- lui cel mare de unificare politică â lîngă unirea celor trei ţări rOHîâne, el V/.
hal Viteazul. Acum 367 de ani. Io 1 teni reuşi să-l atragă, punîndu-i căpi­ celor trei ţări. Trece fulgerător Car- dorea o eliberare a popoarelor do sub
noiembrie 1599, triumfător, Mihai Vi­ tani destoinici, dintre care amintim palii şi. la Şolimbăr. obţine cea de a jugul turcesc. Pentru rezultatele bune obţinute în
teazul a intrat în oraşul scris cu li­ pe Preda şi Stroie BuZescu. Banul U- doua mare victorie, la 33 octombrie La 1600, după o colnpani’c victorioa­ înfăptuirea sarcinilor dc plan, anul • W\
tere de aur în istoria unităţii româ­ drea, Aga Loca etc., care au dat do­ 1599. împrăştiind slaba oAste n lui să in Moldova, el Sc intitlilb în hri­ trecui, cchîpo dc electricieni dc la ? GĂSIŢI
neşti — Alba Iulia. vada de un înalt spirit de sacrificiu. Andrei Balhori Vestea victoriei sc soavele emise la laşi : „Domn al Ţă­ pulul ost Ghelar, npartinînd l.M. Hu­
' Să încercăm să evocăm acele vre­ Cti cît se apropia vara anului 1595, răspîndi ca fulgerul între iobagii ro- rii Româneşti şl Ardealului şi Mol­ nedoara a fost distinsă cu drapelul . V
muri de glorie, cînd porţile vechii cu atît venea şi clipa cea mare a ră­ hiâni din Transilvania, care se arun­ dovei". Acest titlu însemna încorona­ ‘de „Echipa fruntaşa în întrecerea so­ t
cctăfi a Belgradului s-au deschis larg fuielilor cu turcii Sultanul trimise cară asupra curţilor şi castelelor no­ rea strădaniilor lui de mai mulţi util cialistă".
să-1 primească pe acela, care. cu min­ împotriva Ţării Româneşti pe cunos­ biliare pentru a distruge aceste cui­ şi a năzuinţelor de veacuri ale popo­ Conlinuînd şirul succeselor, electri­
tea şi sabia, a realizat prima unire cutul viz.ir Sinan Paşa, în fruntea u- buri de exploatare şi nedreptăţi. Ei rului nostru pc caro el l-a reprezen­ cienii Gheorghe Bclcî, Iriftuş Victor, i ,, -
a celor trei ţări locuite de români. nei armate de peste 100.000 de oa­ ll primiră pe Mihai ca pe un elibe­ tat in acele vremi. Tot marele liăl- loan Lupii, Ni'cblab Gnbăra si toti cei­
Această acţiune politică de largă meni. Marile ajutoare, promise de îm­ rator. Druthul de la Sclimbăr la Al­ oescu a sintetizat atît de bine acest lalţi membri ni echipei au dovedit mai V t f r
perspectivă în viaţa poporului nos­ păratul Rudolf şi alte state din liga bă lulia. capitala Ardealului, a în­ act măreţ: „El voi â*şi crcâ rt pătrtb multă iniţiativă şl spirit organizatoric
tru, venea să încununeze un şir în­ creştină, n-au sosit însă şl astfel voie­ semnat drumul triumfului şi a) nă­ mare pe cît ţlite jrâmlntiil rohxSneSc în îndeplinirea sarcinilor. Toăte lu­ fk
treg de asemenea încercări apărute vodul reuşi să siringă doar 30.000 do dejdilor neţărmurite. La Alba Iulia a şi norocul aţiitllidii-l. în citcva luni crările executate nnul acesta ou fosl
încă pe timpul lui loan Comn de oameni. Acest lucru se vede bine din? fost primit ca un maro biruitor. în Ardealul şi Moldova . Şl o parte din de calitate bună. Cît priveşte sarci­ W «■
Hunedoara, Ştefan cel Mare şi Petru tr-o scrisoare adresată împăratului < sunetul clopotelor, Irimbilclor şl vuie- Banat sint unite cti Ţara Româneas­ nile de plan. ele au fost îndeplinite sl A
Karcş, toate izvorîte din permanentele că... Independenţa bsabilă ar li ur­ depăşite la toţi Indicatorii. Drept re­ / \
legături dc natură economică Şi cul­ mat fără îndoială. Mihai rcblizitsc a- zultat, 'echipa do electricieni a cişti-
turală ce au unit din vremuri foarte cilm visalrea iubită â voievozilor cel qat drapelul de echipă evidenlibtă în
îndepărtate pe românii locuitori ai mari ăi românilor. Acuth românul s-a întrecerea socialistă, în fiecorc lună
ambelor versante ale Carpaţilor. Ar înfrăţii cu românul şi to|i au una şi a acestui an. m
fi greşit să credem că actul unirii, 367 de ani de la intrarea aceeaşi palrlc, una şi aceeaşi cîrmu- t \
realizat de Mihai Viteazul în 1599- Irc naţională, astfel precum el n-au LAURENŢIU TUŢU
1600, a fost accidental şi o dată cu fosl din vremurile uitate dc vechi­ electrician IB
ir
destrămarea Iui totul s-a rezumat la me". ti
atît. Dimpotrivă, dAcă el a fost pre­ lui Mihai Viteazul in Alba iulia Cucerirea Moldovei a însemnat in­
cedat de ţesătura Infinită a unor le­ tr-adevăr punctul culminant al dom­
gături străvechi de tonte naturile în­ niei lui Mihai Viteazul. întors la Pregătirea profesională n i
tre românii aflaţi în cele trei ţări, Alba Iulia, el căută să-şi consolideze
veacurile ce au urmat n-au făcut de- cuceririle prin măsuri adecvate ; îşi
cît să îptărcască si să ţese şi mai „Acum sînt gala să-ml vărs singele tul salvelor de tun. Marele nostru is­ organizează cancelariile care emit do­ continuă
multe legături, creînd condiţii din cc căci plec la războiţi! ccl mare cu tur­ torie Nicolae Bălceseu, continuator ol cumente în limbile română, latină, sla­
în ce mai favorabile pentru desăvâr­ cii, care nu e după puterile mele". Idealul Hor de unitate ale marelui vonă şi maghiară, pune pârcălabi îh Anul acesta, la Uzina de reparat u-
şirea procesului unităţii noastre. Nereuşind să-l oprească la Dunâie, voievod, lîc-a lăsat o impresionantă cetăti, iar dregâtoriilc cele mai im­ tilaj minier din Petroşoni ou fost des­ Aviz important
Depănînd firul evenimentelor isto­ Mihat Viteazul alese pentru desfăşu­ deSctiere a Intrării lui Mihai Vitfca- portante, comune pentru Ţara Româ­ chise şi funcţionează patru cursuri de i
rice, aşa cum ne sint cunoscute din rarea bătăliei, un loc prielnic la Că- v.ul in Alba Iulia ; „Aflrbpiiridu-se dc nească şi Tronsilvania. le dă unor bo­ calificare în diîerlte meserii, frecven­
documente şi cronici, aflăm că Mihai lugăreni, situat la jumătatea distantei Alba, locuitorii oraşului şt ăi judeţu­ ieri români; convoacă dietele tării pe­ tate do 74 muncitori. Comitetul sindi­ Ministerul petrolului va fine Ia sediul Bazei din Bucureşti,
era de origine modestă, după mamă, dintre Giurgiu şi Bucureşti. Acolo, pe lui îl îrilîmplnau baie de o leghe tna- riodic, de la caro cere şi libertăţi pen­ catului s-a îngrijit ca şi cei care sînt strada General Budişteanu nr. 11 bis o sesiune de examene pen­
şi domnească după tată. A luat dom­ apa Neajlovului, unde drumul se Inte cu multa cinste şl cti daruri-. tru ţăranii români din Transilvania. calificaţi să poată continua să-şi ri­
nia în 1593 în împrejurări foarte gre­ slrimtcază, fiind închis de deoluri îm­ Convoiul domnesc era compus din Mi­ Organizează apoi biserica, infiintînd o dice nivelul pregătirii. Pentru aceş­ tru Instalatori autorizaţi în gaze lichefiate (aragaz) între 16-18 no­
le pentru el şi pentru „biala tară“, pădurite şi de o baltă nămoloasă, Mi­ hai, care mergba Înainte pe lin cal singură mitropolie pentru tot Ardea­ tia (în număr de aproape 3d0), func­ iembrie 1966.
îndatorată pină la limită de grele bi­ hai obţinu acea victorie care îl făcu roib. purlind o tunică albă, iar pe lul, la Alba lulia pe care o pune sub ţionează în cadrul uzinei 11 cursuri
ruri turceşti Cu toate acestea noul cunoscut în toată Europa. La 23 au­ deasupra o mantie tot albă, pe cop o jurisdicţia celei din Tîrgoviştc şi care dc ridicare a calificării, organizate pe La acest examen sc vor prezenta şi instalatorii reuşiţi In anii
domn urmărea taluri mai înalte, do­ gust 1595 oastea marelui Mahomcd căciulă cu pene de cocor prinse în- va răraînc, şi după moartea lui, un profesii. 1958-1961, care din anumite motive nu s-au prezentat pentru de­
rind scăparea poporului său din robia era înfrînlă de curajul şi isteţimea tr-o agrafă de aur. însotit de opt slu- simbol al unităţii culturalo- a poporu­ finitivare.
Alţi 120 de tineri muncitori îsi com­
turcească. Greul jug otoman, care n- marelui voievod, care în acele mo­ jildri îmbrăcaţi frumos şi purtînd opt lui român din Transilvania. Din teas­ pletează studiile la liceul seral. Un
. .sa în egală măsură pe umerii tu­ mente grele, avea cu sine soldaţi cai cu frlicle şi şelle bogat ornamen­ curile acestei mitropolii au ieşit în se­ La examenul de definitivare candidaţii vor prezenta autoriza­
turor locuitorilor din cele trei ţări munleni, moldoveni şi ardeleni. în­ tate. urmaţi de Irirnbiţaşi şi lăutari. colul al XVIl-lea peste 16 curii în număr de 9 muncitori frecventează
române, a determinai ca pentru un suşi ambasadorul Angliei la înalta Urmau apoi boibrii călări şi şirurile limba română, printre care şi Noul cursurile serale ale şcolii tehnice de ţia veche şi adeverinţă că sînt în cithpul muncit.
maiştri, iar alţi 6 sînt studenţi sora-
moment toate forţele existente să se PoaTtă, entuziasmat de victoriile Iul de ostaşi. De o parte şi de alta a Toslatnent Io Bălgrad, monument înscrierile se fac în 14 şi 15 noiembrie.
unească în lupta lor comună, grăbind Mihai, scrie la Londra următoorele cu­ domnului erau purtate steagurile cu­ die limbă românească, în o cărui pre­ lişti' la Institutul do mine din Petro­
însuşi procesul dc unificare vinte ; „Este un lucru dc mare ad­ cerite la Selimbăr, plecate spre pă- faţă mitropolitul Simion Ştefan pune şani. In cadrul uzinei noastre se stu­ Pentru informaţii suplimentare cel interesaţi se Vor adresa
diază şi se învaţă continuu. Cei care
Liga creştină, coaliţie anti-otomană. miraţie şl hemalpomcnllă faimă ca raint ca simbol al cuceririi Transilva­ problema unîtătli limbii şi a poporu­
patronata de împăratul Rudolf al II- ceea ce atîţla împăraţi, legi şl pririţi niei „In mijlocul concertului trîmbi- lui nostru. nu sînt înscrişi la o formă organizată Bazei de desfacere produse petroliere, serviciul gaze Bucureşti,
lea. a constituit pentru Mihai punc­ n-ah puiuţ spera să înfăptuiască vreo­ ţelor, a tobetor şi a altor instrumente. Cu toate că actul unităţii na­ de ridicare a calificării pot fi deseori sau Ia Baza de desfacere produse petroliere Timişoara, strada
tul de plecare. Figura lut a jucat aici dată. un Mihai, unul din cei mai mici In sunetul clopotelor şl în vulelni tu­ ţionale înfăptuit de Mihat Vi­ intîlniti la biblioteca tehnică împru- Ceahlău nr. 2 a.
rolul principal de mobilizator al tu­ şl mal săraci dintre prinblpl să Izbu­ nurilor Ia care sc uneau strigătele de teazul în nnul 1599—1600 n-a du­
turor forţelor existente între Carpafi tească să 0 fâtă, zdrobind oastea sul­ bucurie ale poporului intră Mihai Vi­ rat decît oţaroope un an. forţe rautînd sau restituind cărţi
şt Balcani, pentru ridicarea steagului tanului'. teazul îh capitala Ardealului". Acelaşi puternice contribuind la distrugerea IOAN BERTOTI
de eliberare a popoarelor de sub ju­ Biruinţele din anii ce au urmat bă­ lucru nl-l relatează şi un funcţionar lui, el va rămine de o Importantă co­ tehnolog
gul turcesc. Semnalul începerii lupte­ tăliei de la Căluqăreni i-au asigurai vcnctian care se Afla atunci la Alba vârşitoare în istoria poporului nostru
lor împotriva imperiului otoman s-a lui Mihai pacea din partea sultanului Iulia: „Mihai Inlră tn Alba Iulia cil IdcoUtrile pentru care o luptat Mihai întreprinderea 506 instalaţii
dat în toamna anului 139*1. cînd toţi în condiţiile cerute de el. un marc triumf, îh sunetul clopote­ au constituit pentru generaţiile viitoa­
turcii din tară au fost trecuţi, din Independenta o dată cucerită cu sa­ lor şl al salvelor ric IMhurl şi trascuri". re simbolul luptelor pentru eliberare Destinaţia — Hunedoara
ordinul domnului, prin ascuţişul să­ Ajuns domn la Alba îulin. gîndli- socială şi naţională, Dacă atunci con­ Braşov, şantierul 5.064
biei. Urmară apoi fulgerătoarele In­ bia nu putea fi menţinută decît prln- vilc lui mergeau mal departe spre o ştiinţa de unitate şi de neam n consti­
cursiuni in sudul Dunării, unde i se tr-o bună înţelegere între cele trei nouă etapă a infăptuirii unităţii, cu­ tui! abia o scînteic plăpîndă, eo a Muncitorii Uzinei „Victoria" . din
alâturară^nPpoaTele balcanice dornice ţări române. Prin renunţarea la tronul cerirea Moldovei. „Bolită ce am poh- crescut şi s?a transformat înlr-o ade­ angajează de urgenţă pentru şantierele Sibiu şi Orăştie;
să scuture jugul turcesc. Mihai şi-a Transilvaniei, neholărîtnl principe Si- tlt" era un deziderat mărturisit de el vărată flacără, însufleţind dc-a lungul Călan au organizat anul acesta largi
dai însă bine seama câ turcii nu vor gismund Balhori a creat o nouă spăr­ eu alte ocazii, în care spunea că după istoriei noastre ţoale generaţiile care acţiuni de thuncă patriotică pentru co­ — tinichigii ventilare;
renunţa la ţările române, atît de Im­ tură în coaliţia anti-otomană. Noul au luptat pentru înfăptuirea idealuri­ lectarea şi predarea fierului vechi. — sudori electrici şl autogeni;
portante pentru imperiu şi vor încerca cucerirea Moldovei : „cînd voi fi a- lor marelui voievod. Procedindu-se cu discernămînt s-a
să le supună prin război. In conse­ principe Andrpi Balhori era omul po­ diiS în puterea mea cclb trei ţări, a- prot. GH. ANGHEL — instalatori pentru încălziri centrale;
cinţă el se pregăti intens, îşi organiză lonilor şi a) turcilor, ostil lui Mihai. tuiici cti adevărat Voi apuca pe lurc Muzeul regional Alba Talia trecut la casarea unor utilaje şi in­ — lăcătuşi mecanici.
stalaţii vechi, nefolositb. Concomitent
Informaţii suplimentare se pot pHml Ia şantierul din Sibiu,
’s-a manifestat mai multă grijă pentru
şoseaua Alba Iulia (vizavi de aeroport) şi la şantierul Orăştie
slrîngerea tuturor deşeurilor feroase
(G. A. S.).
rezultate din procesul tehnologic. In
Cu sprijinul cetăţenilor felul acesta el au reuşit să trimită
Indiiltc dc predarea rbţilor la secţia I locomotive, slrungntul pînă acum otelărillor hunedorene
I ’lorcn Pnloghion do la rotăria Atelierelor R.M.R. Simeria face o 2.600 tone fier vechi şi 1.352 tone fon­
ultimă verificare bandajelor rectificate de bl.
V / a Pcnlru lucrările dc bună calitate executate aici, colectivul ro- tă.
înfrumuseţăm muncă dc la secţia I locomotive. Foto : I. TEREK IOSIF CRAŞCA Exploatarea miniera Certej-Săcărîmb
târici sc bucură dc o bună apreciere din partba tovarăşilor lor do
corespondent
ocalitaţi regiunii angajează muncitori iiecallficaţl apţi pentru subteran.
cu sediul în comUna Certej, raionul Uia, regiunea Hunedoara,
B ° l w
i
b
Se asigură cazare în comun şi salarizare îh conformitate cu
(Urmare din pag. I) şedinţele de comitet executiv şi se­ prevederile H.C.M. 1116/1965.
siuni.
Pozitiv este faptul câ în unele lo­ La stabilirea obiectivelor pentru a- Doritorii se pot adresa serviciului personal şl invăţămint din
calităţi sfaturile populare se orien­ nul viitor trebuie să se aibă în ve­
tează spre lucrări care schimbă este­ dere stadiul lucrărilor începute şi ne­ cadrul E.M. Certej-Săcărîmb şi prin telefon nr. 2, serviciului per­
tica rurală, cum sînt în special con­ cesităţile cele mai vitale, care pot
strucţiile de trotuare şi zone verzi. In contribui la dezvoltarea nivelului sonal şl învăţămînt din E.M. Certej II.
comuna Vinerea, de pildă, s-au con­ gospodăresc al localităţilor noastre.
struit trotuare în lungime de peste 12 Trebuie să se ţină cont de prevede­
km. Datorită propunerilor făcute de rile legale, care stabilesc că lucrări­
comisia permanentă de gospodărie le din contribuţie voluntară băneas­
comunală cu privire la valorificarea că urmează a fi executate în cea mai
resurselor locale .şi ca urmare a mun­ mare parte din resurse locale şi eă Direcţia regională A.D.A.S.
cii patriotice depuse de cetăţeni s-au ele urmează a fi date in folosinţă în
executat lucrări în valoare de peste cel mult trei ani de la data apro­
300.000 lei numai la trotuare. Tot pe bării lor. Tn acest sens trebuie sâ
această linie merită să fie amintite fie făcută o analiză profundă a posi­ . Hunedoara-Deva
realizările locuitorilor din comuna bilităţilor materiale şi financiare din
Miercurea, unde fiu fost construite fiecare localitate. A N G A J E A Z Ă U R G E N T :
trotuare şi amenajate zone verzi pe Este bine ca acolo unde se votează
suprafeţe însemnate, care au schim­ lucrări noi, să se aibă în vedere, în LA INSPECTORATUL PETROŞANI
bat înfăţişarea satului şi au înfru­ primul rind, acelea care contribuie
museţat şoseaua naţionala. direct la ridicarea gradului de este­ Contabil şef — studii medii, 5 ani funcţii economice, sa­
Fără îndoială câ mai sînt multe tică al localilălilor respective : con­ lar 1.650 lei.
realizări demne de relevat, dar nu-i strucţii şi reparaţii de drumuri şi tro­ LA INSPECTORATUL HUNEDOARA
mai puţin adevărat că în acest do­ tuare, amenajarea de zone şi spaţii Inspector principal asigurare — studii medii, 5 ani funcţii
meniu se poate face moi mult şi mai verzi, lepararea şi întreţinerea loca­ economice sau tehnice, salar 1.625 lei.
bine. Un însemnat număr de lucrări lurilor social-cullurale (şcoli, cămine LA INSPECTORATUL ORĂŞTIE
stabilite a fi dale în folosinţă în a- cplturaJe, grădiniţe de copii, case de
cest an sînt râmase în urmă. naşteri, băi populare etc.). Inspector de asigurare — studii medii, 4 ani funcţii econo­
In prezent se desfăşoară adunările Hotănrca luată de adunarea popu­ mice, salar 1.425 lei.
populare pentru votarea contribuţiei lară trebuie să cuprindă toate ele­ Cei interesaţi se vor adresa la sediul inspectoratelor Hu­
băneşti şi în muncă şi stabilirea lu­ mentele stabilite prin instrucţiuni, nedoara, Petroşani şi Orăştie.
crărilor ce sfc vor efectua în anul vi­ atît pentru contribuţia voluntară bă­
itor, acţiune ce trebuie încheiată nească, cît şi pentru contribuţia în
pînă la 30 noiembrie a.c. Acestea munca, astfel incit urmărirea reali­
trebuie să constituie un bun prilej zării ei sâ se poală face cu uşurinţă
de analiză a activităţii depuse, de în tot timpul anului. Una din sarcinile importante ce — Din cele cîteva relatări am re­
stabilire judicioasă a celor mai ne­ Ţinînd seama de experienţa acu­ revin tuturor lucrătorilor din agri­ ţinut că in cooperativa dv. s-au pus
cesare lucrări pentru fiecare locali­ mulată în anii trecuţi, comitetele cultură este sporirea simţitoare a nu­ bazele selecţiei şi câ acest proces este
mărului.şi productivităţii animalelor.
tate, în funcţie de posibilităţile exis­ executive ale sfaturilor populare co­ Realizarea acestui obiectiv de seamă SELECŢIA - FACTOR HOTĂRÎTOR IN în desfăşurare. Aţi vrea să precizaţi
tente. Cetăţenii au datoria %să parti­ munale trebuie sâ analizeze cu răs­ cc rezultate practice au fost consem­
cipe la aceste adunări, să-şi spună pundere alît condiţiile existente, cît depinde insă in niaro măsură de o nate ?
părerea în mod critic şi autocritic şi cerinţele, sa îndrume masele de serie de factori printre care asigura­
despre ceea ce s-a făcut, sâ chîbzu- cetăţeni pentru a se orienta spre cele rea unei bogate şi variate baze fura- — Urmare o măsurilor întreprinse
toare, introducerea apei în ferme etc. SPORIREA PRODUCŢIE ANIMALIERE
iască bine asupra lucrurilor ce le vor mai importante lucrări şi sâ lupte , jere, a unor adăposturi corespunză­ pentru îmbunătăţirea activităţii în
executa în anul viilor. cu perseverenta pentru respectarea sectorul zootehnic şi respectiv a se­
lecţiei la taurine, producţia de lapte
Comitetelor executive ale sfaturi­ hotărîrilor luate în adunările popu­ Pe lingă toate acestea, selecţia are pe cop de vacă furajată a sporit sim­
lor populare comunale şi orăşeneşti, lare. In îndeplinirea acestor sarcini un rol deosebit de important, înlru- ţitor. Dacă în anul 1962 cînd acţiu­
le revine sarcina de a acorda o aten­ ele vor trebui să fie sprijinite mai cît de felul în care este făcută ea, de­ nutreţurile, apn şi adăposturile nece­ Tot pe linia selecţiei am urmărit cunoaştere a lor, chiar şi in cazul nea de ameliorare a efectivelor de
ţie deosebită organizării adunărilor mult de comitetele executive ale sfa­ pinde ameliorarea efectivelor exis­ sare, totuşi producţia era scăzută. înlocuirea vacilor cu producţie Scă­ pierderii mărcii respective, fiecărui animale nu era începută producţia a
populare, respeclînd întocmai indica­ turilor populare raionale şi ale ora­ tente. Ţinînd seama de faptul câ la Chibzuind mai bine asupra acestui zută. Astfel, în ultimii trei ani au animal i s-a făcut o fotografie care fost de numai 1.100 litri pe cap de
ţiile şi instrucţiunile dale şelor regionale, prin membrii lor, cooperativa agricolă din Sînlandrei luciu ne-am dat seama că efectivele fost reformate 38 capele vaci, iar în a fast anexată în fişa eu datele indi­ vacă furajată, în anii următori a cu­
instructori, şefi de secţiuni şi perso­ s-au făcut luci uri bune in ' această de animale ce le deţineam trebuiau locul lor s-au procurat altele mal va­ viduale. ,
Trebuie sâ se pună accentul pe ca­ ameliorate. De aceea, primul lucru în­ loroase. noscut o creştere apreciabilă. Bună­
litatea materialelor ce se prezintă în nalul tehnic de specialitate, care să direcţie şi câ extinderea experienţei Tn acest registru trecem lunar can- oară, în anul trecut, de la fiecare
întocmească devizele lucrărilor noi acestei unităţi ar putea folosi, am spre care ne-am îndreptat atenţia a lilatea de lapte realizată de către
adunările populare, astfel îneîl aces­ ce se supun spre aprobare, sâ se asi­ solicitat tovarăşului Aronim Ocoş, fost să punem bazele selecţiei. Pen­ fiecare vacă în parte. în plus, la vacă s-au realizat 1915 litri lapte. De
tea sâ stimuleze dezbaterea de către gure amplasamentele necesare. brigadier zootehnic, să ne răspundă tru aceasta, încă din anul 1963 am două săptămîni, efectuăm şi contro­ asemenea pe primele 9 luni din a-
cest an s-au obţinut 1450 litri lapte
participanţi a diferitelor aspecte din După cum se ştie, contribuţia vo­ la unele întrebări. început să deschidem registre de e- !n<cn * v iu lul procentului de grăsime. Avem faţă de 1600 prevăzuţi pentru între­
activitatea de pînă acum, să-î atragă luntară bănească şi în muncă este — In primul rîml nc-ar interesa videnţe zootehnice prin care să ur­ astfel posibilitatea să urmărim ca­ gul an. Aceasta ne-a permis sâ valori­
un mijloc important pentru gospodă­ cum a fost organizată selecţia la bo­ mărim caracterislicele morfo-fiziolo- racteristicile productive ale exempla­
spve a-şi spune părerea asupra lu­ rirea şi înfrumuseţarea localităţilor. gice ale animalelor. După ce âni în­ relor pe baza cantităţii şi calităţii ficăm însemnate cantităţi de lapte şi
— Este cunoscut faptul câ selecţia
crărilor propuse, să facă propuneri Baza realizărilor viitoare — condiţio­ vine in unitatea dv ? treprins unele studii, vacile cu pro­ se realizează pc baza evidenţelor cc laptelui. Tot în registru! genealogic să obţinem venituri de seamă de la
— Pornind de la faptul că unitatea
ferma de vaci. Toate acestea sînt ar­
pentru executarea lor. nale de muncă, iniţiativă şi bună or­ noastră dispune de condiţii favora­ ducţie de lapte mai bună ou fost se­ se ţin în registrul genealogic. Cum consemnăm diverse măsurători bio- gumente economice grăitoare care ne
Deputaţii sfaturilor populare vor ganizare — se pune încă de pe a- bile pentru dezvoltarea creşterii ani­ parate şi date celor mai buni îngri­ este completat acest registru ? metrice printre care greutatea, lun­
cum, începînd cu organizarea şi des­ malelor, consiliul de conducere a jitori. Aceste loturi de animale au — Ne-am străduit ea acest regis­ gimea, înălţimea la grebân, perime­ determină sâ continuăm şi în viitor
trebui îndrumaţi să poarte discuţii cu fost hrănite diferenţiat, pe măsura
făşurarea adunărilor populare. De a- analizat cu răspundere toţi factorii tru să-l completăm eu date la zi. De trul toracic şi altele. Pe baza studiu­ selecţia vacilor, să contribuim astfel
cetăţenii asupra lucrurilor propuse a ceea trebuie să acordăm o atenţie care concură la sporirea producţiilor. potenţialului lor productiv, urmârin- aceea, încă de ta deschiderea lui am lui dalelor respective reuşim să ne la ameliorarea efectivelor existente.
se aproba de adunările populare, pe sporită problemelor pe care le ridi­ In urma studiilor făcute, s-a ajuns du-se reţinerea de la ele a-exempla­ individualizat prin crotalii toate dăm seama de calităţile fiecărui a-
baza hotărîrilor ce au fost luate în că, precum şi rezolvării lor. la concluzia că deşi aveam asigurate relor femele valoroase. exemplarele. Pentru o mai bună re­ nimal. A. POTOPEA