Page 30 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 30
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. V>88
s j i . aTKwtrr-'m iii■ nuia
EMISIUNI DE CALITATE VEŞMÎNTUL GĂRILOR
LA STAŢIILE DE RADIOFICARE! PENTRU ANOTIMPUL
E regretabil că ascmonca exem
ple se întllnesc şi in alte gări cura
Tijnp de două ztle s-a desfăşurat In cadrul emisiunilor, unele comi cei care acum se familiarizează cu RECE sint cele din Lupeni, Brad, Simeria
la Sebeş şl Miercurea un schimb dc tete de redacţie si-au permanentizat aceasta muncă. Pe lingă acestea, ea etc.
experienţă Intre responsabilii comite anumite rubrici pe teme agricole: a reliefat unele aspecte asupra cărora (Urmare din pag. î) *
telor de redacţie ale centrelor de ra- „Sfatul specialiştilor" (la Miercurea. va trebui să ne oprim mai mult în
dlollcare din întreaga regiune. Scopul Apold, Geoaglu), „Calendarul lucră viitor. De pildă, s a dovedit că unii de mină. Nevoia acestor servicii este Ajunşi la kilometrul 300 al rai
acestei acţiuni, organizată de Comi rilor agricole'* (la llia ); „Invăţămîn- tovarăşi nu acordă suficientă aten cu atît mai mare cu cît în staţie dului nostru, sintetizăm cele vă
tetul regional pentru cultură şi artă, tul agrozootehnic si practica în pro ţie tematicii emisiunilor, cuprinderii sosesc mulţi turişti pentru Grădiştea zute şl constatate. In majoritatea
a fost generalizarea experienţei po ducţie' (Teiuş) ; „Actualităţi agrare" acelor probleme care sint de cea mal Muncelulul, Geoagiu etc., iar distan staţiilor vizitate se observă un
zitive acumulate de comitetele de re (Slmerla) etc. mare actualitate la ora respectivă. De ţa de la gară în oraş e destul de interes sporit din partea gazdelor
dacţie privind aportul lor la întărirea Preocupare au manifestat comi asemenea, s-a observat că nu există mare. dea asigura condiţii tot mai bune
şi dezvoltarea unităţilor socialiste din tetele de redacţie nu numai privind suficient discernămînt in selectarea călătorilor în anotimpul rece. Lu
agricultură, în vederea îndeplinirii îmbogăţirea tematicii şl tratarea pro faptelor, în desprinderea acelora care crările de reparaţii şi întreţinere
cu succes a sarcinilor trasate de Con blemelor agricole, dar şl faţă de or au o semnificaţie deosebită pentru Năravuri sînt in general terminate. S-a fă
gresul al IX-lca al P.C.R. acestui Im ganizarea cît mal atractivă a emisiu activitatea cooperatorilor. Unii dintre cut aprovizionarea de Iarnă cu
portant sector al economiei noastre nilor locale, faţă de ridicarea nivelu tovarăşi, în materialele pe care le-au Gările sint locul de pelerinaj a mii întreaga cantitate de combustibil
naţionale. lui publicistic al materialelor ce se redactat, s au oprit asupra unor lu dc oameni. Unele licjuri ne sint cu prevăzută. Funcţionează mal bine
In prima zi au fost prezentate şase transmit. Varietatea genurilor şl o cruri mărunte, de suprafaţă, întîlnite noscute. Le întîlnim zilnic la aceeaşi şi serviciile de Inlormare opera
reierate: „Unităţile agricole în emi la prima vedere. Nefixîndu-şi bine oră. Sînt navetiştii. Cei mai mulţi tivă, predarea bagajelor şl elibe
siunile locale ale centrelor de radio- formelor gazetăreşti a crescut Ală scopul materlolelor şi mijloacele de însă sînt călători aliaţi în trecere, rarea biletelor.
licăre din Sebeş, Miercurea şl Apold"; turi de ştire, notă si articol, se trans- realizare, aceştia s-au văzut puşi în mereu alţii. Pe mulţi dintre el l-am Pe lingă toate acestea se mal
„Cum am popularizat metodele agro situaţia de a repeta lucruri neinte găsit lecturînd un ziar, nsculttnd în lac însă simtite unele carenţe de
zootehnice înaintate" ; „Susţinerea resante care, bineînţeles, n-au putut surdină un aparat de radio portativ, ordin gospodăresc. In unele staţii
campaniilor agricole prin emisiunile Pe marginea unui fl Incluse în emisiunea organizată. răsfoind o carte, o revistă. Pe alţii curăţenia este neglijată. Conduce
locale" ; „Sprijinul dat învăţămîntu- Un alt aspect dezvăluit a fost acela l-am văzut expediind Ilustrate celor rile unor statll sînt dc părere că
lui agrozootehnic de masă" ; „Genuri că unii. deşi au dispus de date sl drogl. Opus acestor preocupări fi n-arc rost să le frămînţi prea mult
şl ioime gazetăreşti în prezentarea schimb de experienţă fapte interesante, au neglijat să le reşti, utile, semnalăm şl unele năra cu probleme de ordin gospodăresc
temelor agricole" şi „Programele de prezinte înlr-o formă atractivă, con vuri, care contrastează izbitor cu deoarece se aşteaptă ca In viitorii
muzică pentru ascultătorii de la sate". cu responsabilii vingătoare, intr-o regie artistică şl normele unei comportări civilizate ani nnclc gări să Ile renovate şl
Pe marginea referatelor s-au purtat tehnică Ingenioasă SI în timpul verii, dar moi ales pe modernizate. împărtăşind o ase
discuţii fructuoase. comitetelor de redacţie Din emisiunea organizată, din dis vreme friguroasă, pentru unii indi menea părere este lesne de înţe
In cea de-a doua zt a avut loc la cuţiile purtate, a reieşit faptul că vizi gările constituie un loc de pier les dc ce tocmai In aceste staţii
cooperativa agricolă de producţie dtn pentru realizarea unor emisiuni de ca dere a timpului. Ei pot (i întîlniţl în curăţenia, ordinea şl ospitalitatea
Miercurea o acţiune practică: reali litate este necesară cunoaşterea cit sălile de aşteptare la orice oră din Iasă de dorit.
zarea unei emisiuni pe teme agricole mit Instantanee, reportaje, radiore- mai detaliata a realităţii de unde* ne zl sau noapte, fără să posede legi Este necesar ca şl conducerile
şl prezentarea unei expuneri cu pri portoje, se organizează interviuri, Inspirăm, prezenta permanentă în timaţii de călătorie. Prezenta lor, de gărilor C.F.R. s5 acţioneze cu mal
vire la principalele probleme pe care mese rotunde, ceea ce dă emisiuni mijlocul vieţii, antrenarea unui larg multe ori obraznică, deronjează. con multă operativitate împotriva ace
le ridică agricultura regiunii Hune lor dinamism, coloratură, le fac vil, colectiv de colaboratori în jurul co turbă liniştea şl strică buna dispo lor care ţlegradcază bunul ob
doara în lumina Directivelor Congre atractive, de bună calitate. mitetelor de redacţie ale staţiilor de ziţie a călătorilor. ştesc, conturbă liniştea sălilor de
sului al IX-lea al P.C.R. A reieşit apoi că unele comitete radioflcare. aşteptare. împotriva acestora tre
de redacţie (Simeria, Alba, Teiuş, Deva Unele specimene din solul acestora
etc.), se ocupă mai îndeaproape de Schimbul de experienţă de la Sebeş vor cu orice preţ să vămînă în me buie să se facă inal mult simţită
alcătuirea programelor de muzică de şi Miercurea, s-a dovedit deosebit de moria posterităţii, scrijelindu-şl cu opinia hotărîtă a lucrătorilor sta
Intr-una din pauzele ce au avut loc dicate fruntaşilor din agricultură. In instructiv şi eficient : de aceea, par briceagul numele în mobilierul si pe ţiei şi a călătorilor.
în prima zi, unul din participanţii la multe părţi se transmit programe de ticipanţii şi-au manifestat dorinţa ca reţii sălilor de aşteptare. O mostră Lipsa de prevedere in pregăti
schimbul dc experienţă a făcut un muzică la cererea ascultătorilor. asemenea acţiuni să fie organizate de acest fel ne-o oferă un Individ, rile dc Iarnă mai poate II incă co
calcul sumar : în regiunea noastră mai des, ele constituind mijloace im care a trecut prin Hunedoara. Si re rodată. Lucrările rămase in urmă
există aproximativ 32 000 de difuzoa portante de ridicare a calificării lor producem cu fidelitate numele şi a- vor trebui să stea în atenţia con
re In medie, liecarc comitet de re Cele afirmate în referate cu privire profesionale şi, implicit, de îmbună dresa: Valentin Niculae, cartierul ducerilor staţiilor şl a regionale
dacţie organizează, pc săptâmînă, in la metode şi procedee au prins viaţă tăţire a omisiunilor locale la staţiile Aeroport — Petroşoni. lor C.F.R. Cluj şl Timişoara.
tre 4 şi 5 emisiuni locale Dacă fie a doua zi cînd, la cooperativa agri de radiolicare.
care emisiune este audiată doar de colă din Miercurea, responsabilii co
Toamna tîrzie îşi spune tot mai răspicat cuvîntul:
doi cetăţeni, sâptămînal, prin mijlo mitetelor de redacţie au fost puşi I. CIOBOTA tot mai rar. frunzişul devine
cirea difuzoorelor, ne adresăm unui în faţa unui examen practic. Ei au 9 Enescu; 19,40 Opera săptâminii :
„Nunta Iul Figaro" dc Mozart (frag
număr de peste un sfert de milion de organizat aici — aşa cum aminteam mente din actul 'al Il-lea); 20,00
cetăţeni. — o emisiune locală. Cîntâ Pompilla Stoian şl Fred Bon-
Este lipsii de seranificolie acest Pentru a li se uşura munca de do gusto; 20,30 Teatru radiofonic : „N?
calcul ? Fără îndoială că nu Din ol cumentare pe teren, preşedintele coo O încercare făcută a arătat că toate poli, oraşul milionarilor", comedie
se poate trage o concluzie importan perativei agricole de producţie şi in trăsăturile foţei omului pot fi clar de Eduardo de Filippo; 22,30 Mo
tă : aceea că alcătuirea şi transmi ginerul agronom le-au prezentat pe distinse pe întuneric, la o vizibilitate ment poetic: „Dor dc mare" — ver
terea emisiunilor locale este o mun larg modul cum s-a dezvoltat unita D e p r e f e h n d e n i extrem de scăzuta. suri de Ion Vinea; 22,35 „Cînd a-
că de mare răspundere, care solicită tea respectivă, rezultatele oblinute şt Radio pare dragostea" — muzică uşoară.
maximum de grijă şi exigentă. Fap perspectivele ei în următorii ani. Au INSTALAŢIE SPECIALA
tul este bine cunoscut de marea ma fost cercetate apoi, la fata locului,
joritate a lucrătorilor din ocesl do ţoale sectoarele de muncă ale coope TRENURI CONDUSE DE ROBOŢI infuzorilor. precum şi asupra unor DE FOTOTELEVIZIUNE PROGRAMUL I: 6,15 Actualita Televiziune^
meniu, dar el trebuie subliniat cu lie ratorilor, s a stat de vorbă cu spe nevertebrate inferioare. tea agrară; 8,25 Moment poetic —
carc prilej pentru a fi reţinut, în mod cialiştii, cu fruntaşii in muncă, au LENINGRAD. — In prezent, toate MOSCOVA. — Pentru a fotogra interpretat de Ion Caramitru; 8,30
deosebit, de tovarăşii proaspăt pro fost vizitate familiile unor ţărani coo trenurile metropolitanului din Lenin EXPERIENŢA UNOR fia Luna specialiştii sovietici au La microfon, melodia preferată ; 13',00 Fotbal: Steaua — Rapid;
movaţi în oceastă muncă. peratori, Impresiile culese şi constată grad, care are o lungime de 13,5 kra, MEDICI SOVIETICI creat o instalaţie specială de foto- 9,30 Sfatul medicului; Reguli de Dinamo Bucureşti — Progresul,
Referatele prezentate şi discuţiile rile făcute şi-au găsit concretizarea si 9 staţii, sint conduse de roboti. leleviziune, unde şi-au găsit aplica protecţia muncii pentru cei ce lu Transmisie de la Stadionul „23 Au
purtate pc marginea acestora au re în ştiri, note, reportaje, Inslantance, Mecanicii automaţi opresc si pornesc Un grup de medici de la Institutul rea cele mai noi realizări ale op crează la sudarea şl tăierea meta gust"; 18,00 Pentru cei mici. A.B C.
levat cu prisosinţă metode si proce declaraţii, interviuri şi un radiore- trenurile, deschid şi închid uşile în de medicină experimentală din Le ticii, mecanicii de precizie, chimiei, lelor; 10,30 Emisiune literară pen „Satul în care m-am născut'. Pen
dee care s-au soldat cu frumoase re portaj. staţii, menţin intervalele înlre două ningrad a realizat o interesantă ex radioelectronicii şi altor ştiinţe. tru şcolari Dicţionar literar: „Fa tru tineretul şcolar. Neobişnuita că
bula"; 11,20 Limba noastră; 14,40
zultate. Mulţi vorbitori au arătat că trenuri, stabilesc regimurile optime perienţă în legătură cu felul cum ac Staţia automată „Luna-12' a trans Teatrul muzical din Galaţi prezin lătorie în lumea cărţilor: Intrinire
în emisiunile pe corc le-au organi O latură pozitivă a acestei ncţiutil de viteză pe diferite porţiuni ale tra ţionează creierul în timpul diferite mis pe Pămint fotografii ale unor tă pagini din opereta „Sărutul Ci- cu Făt Frumos şi Ileana Cosînzea-
zat, un loc central l-au ocupat popu a fost şi aceea că totl participanţii seului. După o experimentare înde lor activităţi ale omului Prelucrîndu- sectoare de pe suprafaţa lunară de anitei" de Miliutiri; 16,15 Cintă Ro- na ; 18,50 Publicitate ; 18,58 Ora e-
larizarea documentelor de partid şi şi-au adus contribuţia, pe măsura lungată, s-a stabilit că automatizarea se cu ajutorul unor maşini electroni la o înălţime de aproximativ 100 dica Paliu şi Nico Ventura; 16,30 xaclâ; 19,00 Telejurnalul de seară;
de stat privind dezvoltarea agricultu priceperii şi a experienţei lor, la rea conducerii trenurilor în metrou oferă ce de calcul rezultatele unor electro de kilometri. Pe fotografiile publi Lectură in foileton pentru tinerii 19,20 Buletinul meteorologic; 19,23
rii, popularizorea sarcinilor de plan, lizarea emisiunii. Fiecare material rea o siguranţă deplină De aceea, linia encefalograme, s-a stabilit că în timp cate în presă se vede o regiune re ascultători: „Toate pînzele sus" de Atmosferă plăcută. (Ventilaţia şi
,n rezultatelor oblinute, a fruntaşilor lizat, înainte de a fi trecut în tema dc metrou care se construieşte in pre ce omul desfăşoară o activitate oa lativ netedă, cu puţine cratere, de Radu Tudoran; 17,10 Ani de uceni protecţia muncii); 19,30 Filmul se
‘ din agricultură. Ei au subliniat că tica emisiunii, o fost supus aprecierii zent la Leningrad sub Nevski Pros recare, majoritatea formaţiunilor prin numită Marea Ploilor., Suprafaţa cie. Ancheta emisiuni: Cercuri li rial „Casa şerpilor" (ultimul epi
sod) ; 20,00
întrebări la care s-a
"pentru a trata cit mai bine proble» colective.^criticii tovărăşeşti- şi'«prin pect (strada principală a oraşului), va cipale ale creierului sînt ocupate şi fiecărui sector fotografiat este de a- terare bucureştene; 17,30 Muzica şi răspuns .. întrebări la care nu s-a
mele complexe ce stau în fala uni cipiale a întregului colecliv. Acest fi înzestrata cu aparate de conducere nu sînt apte pentru desfăşurarea u- proximativ 50 km pătraţi. Detali literatura; 18,03 Tribuna radio: E-
tăţilor agricole, la alcătuirea emisiu lucru a constituit o bună lecţie pen automată a trenurilor, nei alte activitălî. In acest lei, medicii ile imprimate pe fotografiile trans ducaţia estetică a tineretului; 18,15 răspuns încă — emisiune de ştiin
nilor locale au solicitat întotdeauna tru to(i participanţii, asupra (clului au infirmat părerea că Cezar şi Na mise de „Luna-12" sînt de 100 de ori Fragmente din recitalul violonistu ţă ; 20,45 O invitaţie pentru cei
care nu au vizitat... Piatra Neamţ;
sprijinul organizoliilor de portiri, al cum trebuie concepute şi scrise ma STUDIEREA MICROORGANISMELOR poleon puteau să se ocupe simultan mai mici decît detaliile din fotogra lui Rlccardo Odnoposoff (Austria) ; 21,00 Film : „Procesul alb" ; 23.05
organizaţiilor de masă, al Inginerilor terialele ce se Iransrail, Aici s-a ana SUB ACŢIUNEA de citeva probleme. Adevărul, după fiile publicate. 19,00 O melodie pe adresa dumnea Telejurnalul de noapte.
agronomi şi medicilor veterinari, al lizat „pe viu" ce înseamnă o infor RADIAŢIEI SOLARE „PURE" părerea lor, este acela că aceşti doi După fotografiere, pelicula a fost voastră; 21,00 Melodii-magazin. E-
tehnicienilor şi brigadierilor, al frun maţie bună, un reportaj reuşit, un mari oameni se puteau deconecta prelucrată automat la bordul sta misiunc muzical-dislraclivă; 22,50
taşilor din agricultură. Aceştia, nu interviu pe probleme majore, un Cu ajutorul unui aparat special, foarte rapid de la rezolvarea unei ţiei „Luna-12'. La o comandă de pe Muzică corală preclasică. Timpul proISIHII
numai că au ajutat la orientarea şi radioreportaj activ, mobilizator etc. construit la Institutul de citologie din probleme şi treceau la rezolvarea al Pămint a început emiterea imagini
îmbogăţirea tematicii, dar au trans Realizarea emisiunii a scos în evi Leningrad, cosmobiologii vor putea teia. lor obţinute. PROGRAMUL II; 8,30 Muzică
mis direct sfatul şi experienţa lor, dentă experienţa bună a multor to studia microorganismele sub ac|iunea Obiectivele aparatelor de fotogra populară din Moldova; 9,03 Simfo PENTRU 24 ORE
au arătat cum trebuie să se mun varăşi, capacitatea lor de orientare în radiaţiei solare „pure", fără ca aces DISPOZITIV FOTOGRAFIC fiat de la bordul staţiilor automate nia a Ilf-a in Mi bemol major „E-
cească pentru a se obllne rezultate alegerea si tratarea problemelor şi, tea să fie scoase din atmosfera teres SUPRASENSIBIL sovietice au mai fost îndreptate spre roica' de Beetlioven; 10,05 Lectură Vremea rămlnc umedă, cu cerul
tot mai bune. în acelaşi timp, utilitatea ei pentru tră. Partea principală a aparatului suprafaţa lunară. încă in octombrie în premieră; 11,30 Din ţările so mai mul! noros. Izolat vor cădea
burniţe slabe. Vinlul va sufla mo-
constă dintr-o cameră cu o capacita TOKIO. — Firma japoneză „Tokyo 1959, cu ajutorul staţiei „Luna-3“ a cialiste; 13,30 Dîn creaţia compozi
te de 18 litri, unde pot li create tem Shibaura" a realizat un dispozitiv fo fost fotografiată partea invizibilă a torilor H. Mălineanu şl Radu Şer- deral din sud si sud-vesl. Tempera
peraturi foarte variate. Observabile tografic suprasensibil, cu care se pot Lunii, despre relieful căreia nu se ban; 14,00 „Codrule, frunzele tale" tura aerului staţionară ; noaptea- va
se efectuează la orice intensitate a lua vederi pe lumină foarte slabă lără ştia nimic. — emisiune de folclor muzical; 15,30 fi cuprinsa Intre 4 şi 9 grade, iar
ziua Intre 10 şi IG grade. Dimineaţa
De ce? De unde? De cînd? (emisiu
radiaţiei solare.
Chefliii ze Influenţa diverselor regimuri de raze infraroşii. Firma intenţionează tea invizibilă a Lunii care nu au operă : Elisabeta Neeulce-Carţiş ; ceaţă. PENTRU 2 ZILE
In iulie 1965, regiunile din par
ne pentru copii); 16,00 Recital de
Aparatul va permite să se studie
să folosească acest dispozitiv la-lua
fost prinse în obiectiv de „Luna-3"
ga/e, a variaţiilor de temperatură, rea de vederi cu camerele de tele au fost fotografiate de „Sonda-3" 17,40 Cronica literară de Aurel Vremea devine schimbătoare si
viziune pe întuneric, în astronomie,
presiune si a altor factori cosmici a- raze X, io paza de noapte şi în teh lansată pentru cercetarea Cosmosu Martin. Cezar Baltag: „Răsfrân favorabilă precipitaţiilor sub lormă
supra bacteriilor, ciupercilor, algelor, nica fotografică curentă. geri"; 19,03 Figuri şi momente din de ploaie. Temperatura râmîne sla-
E miezul nopţii. acest lucru. După ce că aveau de «ce, pen lui îndepărtat. istoria muzicii româneşti: George (ionară.
După o zi de muncă „îşî face plinul' (şi tru că după un con
aţipeşti, convins că cam des) se agaţă de sum exagerat de bău
îţi vei putea reface oameni nevinovaţi, ii tură, a prins curaj şi
forţele prîntr-un somn jigneşte. Râu este că s-a apucat să facă
odihnitor. Dar ialâ că aceşti oameni îi tole scandal in local adu- r
liniştea nocturnă n rează ieşirile, în loc cînd injurii unor per Marginalii •
bulevardului Dr. Pe să-l pună la punct. soane imaginare). Aşa SPORT • SPORT
tru Groza din Deva Am intrai zilele că s-a .trezit in el or
este spartă fără nici trecute în bufetul goliul de „erou" şi a
un pîo dc jenă La „înfrăţirea' din Pe început să împartă e-
început se aud citeva troşani. loan Pa iu pitete în dreapta şl
note false, apoi ade (salariat al I M T.F.), în stînga, pînă ce
vărate răcnete şi in Marcu Munteanu (an s-au găsit cîţiva mai C lb g în d u S la 5 b in e
sfîrşît, becul dc pe gajat la secţia reţele îndrăzneţi sâ-1 poto j Meciuri de baraj
stradă sare în ţăn a I.R.E.H.), loan Buza lească trimiţîndu-1 a-
dări. Chefliii (neiden (muncitor la staţia fară. S-a scurs încă o etapă din cam Rezultate bune au obţinut Parîn-
tificaţi încă) încearcă C.F.R. Petroşani) şi Din descrierea e- pionatul de fotbal. De fapt, dumini gul Lonea care a terminat la egali Sîmbâtă s-au jucat la raj au promovat în cam
să-şi etaleze bravurile Gheorghe Stoica (teh- că, echipele care activează în cam tate (0-0) la Deva cu I.G.O şi Mine Deva meciurile de baraj pionatul regional, ediţia
de parcă ar fi în co xemplelor de mai sus, pionatul categoriilor B şi C au susţi rul Ghelar (2-2) la Ilia In rest gaz pentru promovarea in 1907-1968, echipele Vic
dru Se deschid uşi, un lucru este cert: nut meciuri contind pentru „Cupa dele şi-au adjudecat victoria. campionatul regional de toria Călan şi Mureşul
geamuri, se ia atitu chefliii care întrec României*. Aşa că etape de campio Şi de această dntâ vrem să punem handbal în 7. In urma
măsura nu au ce că
dine, dar grupului de nat au avut loc doar în prima cate în discuţie o problemă importantă desfăşurării acestui ba Deva.
pe stradă nu-i pasă. ÎNSEMNĂRI uta în localurile pu gorie a ţârii şi în regiune. începem şi anume arbitrajele. Corespondentul
îşi continuă neslin- blice. Bineînţeles că consemnările noastre cu formaţiile nostru din Sebeş, Dorin Lâdaru, ne-a Campionat de calificare
gherit incursiunea salariaţii unităţilor de care au susţinut meciuri în „Cupa comunicat că la meciul de duminică
nocturnă. Şî nu ştim deservire ale T.A.P.L. României". nu s-au prezentat doi arbitri, Cirnâ-
La Petroşani s-a des
cum, tocmai la aceas sint cei mai în măsu De la început se cuvine să adu ţulea şi Bistran din Orăştie. In a- făşurat etapa regională zonă a acestei competiţii.
la
tă oră. organele ordi- nician practicant un ră să prevină apariţia cem elogii echipei Mureşul Deva ceastâ situaţie s-a recurs la arbitri lo a campionatului republi Pe locul II s-a clasat e-
IF ) încinseseră
chipa Ştiinţa Teiuş, iar
care. deşi lipsită de aportul lui Popes-
nei publice lipsesc. cor pe 8 voci (cu toa unor asemenea exem cu la înaintare, a reuşit să învingă calnici care nu au reuşit să se a- can de calificare la pe locul III Straja Lu
chite de sarcini. Despre acest meci
Ori poate că nu vor să te că erau numai pa plare, prin refuzul de puternica formaţie Vagonul Arad cu dintre Textila Sebeş şi Minerul Te- handbal in 7 feminin. Bi peni.
Intervină, In orice tru) de se auzea pînă a continua să le mai 1-0, după un meci plăcut. In parlida liuc se poate discuta mai mult. Rea ne s-a prezentat echipa
departe, in centrul o- de duminică, fotbaliştilor deveni le-a Bucura Haţeg care s-a MARIN MARIN
caz, cetăţenii au fost servească Aceasta litatea este că şjabul arbitraj a dus
raşuluî. Şi... colac mers totul. Dacă mingea nu întîlnea la degenerarea jocului. Pentru a ne calificat pentru etapa de metodist
treziţi din somn. Te este de fapt o obliga
peste pupăză, toţi 4 bara, iar Onea fructifica una din ma face o imagine cît maî completă să
chinuieşti zadarnic să ţie înscrisă în regula rile ocazii avute, scorul putea fi, pe dăm cuvîntul tov. F. Dăscăliţă, me
erau tineri care la mentul de funcţionare : Arbitraj părtinitor
adormi, pentru că bună dreptate, mal mare. todist la Consiliul regional U.C.F.S.,
„Lume, lume...*', in prima vedere păreau a localurilor de ali In schimb Metalul Hunedoara a în- prezent la întîlnire.
destul de paşnici în tîlnit în C.F.R. Arad un adversar — In meciul dintre Textila Sebeş
terpretat pe mai mul mentaţie publică, o- Ni s-a inlimplat de mul porfii, portarul Doru O-
trebaţi de ce fac ase mult mai comod, învingîndu-1 fără şi Minerul Teliuc arbitrul Anghel
te voci nu-ţi dă pace. blîgaţie care, in goa emoţie cu scorul de 3-0. Dumitrescu (Orăştie) a acordat în te ori ca după un meci prlşa, cel mai bun om de
menea tărăboi ne-au na după realizarea de funiori sd auzim apre pe teren, a executat un
Dar să ne referim La meciul susţinut de Jiul Petro mîn. 65 un penalti imaginar în fa cieri elogioase Iq adresa
şi la citeva cazuri răspuns senini : „Ce, planului, se dă uitării şani, contind pentru etapa a X-a a voarea gazdelor Jucătorul care s-a lor. In aceste meciuri se plonjon de toată frumuse
n-avem voie să ne campionatului categoriei A, a asistat, hotârit să execute lovitura s-a în ţea şi a căzut cu mingea
concrete de cheflii cu prea multă uşurin joacă. In majoritatea ca pe linia porţi/. Atunci,
lansăm şi noi înlr-un ca de obicei,, un mare număr de spec dreptat. spre minge. In acelaşi timp
care întrec măsura ţă tatori. Cu toţii se aşteptau ca echi un coechipier pătrunde în suprafaţa zurilor, un tolba) curat, spre surprinderea noas<•
sfidînd cu regularita chefuleţ ?“. Unde eşti Să nu-i uităm însă pa favorită să învingă fără dificul de pedeapsă. Primul jucător loveşte cu execuţii tehnice reuşi tră, arbitrul de centru L
te, Intr-o notâ de deplină
te opinia publică. Ka- tu... opinie publică, nici pe „eroii" în cau tăţi pe Progresul Bucureşti, ţinînd mingea, pasează lateral, iar al doilea sportivitate. Aceste atri- Vclan (Deva) acordă golt
sâ-i încadrezi în drep ză Voi, care vedeţi cont că în etapa precedentă ciştigase înscrie. Arbitrul acordă gol cu toate Nesigur (era departe de
dar Adolf din Petro două puncte în deplasare, după un că s-a încălcat in mod grosolan re butc au caracterizat şi ta2ă) II consultă pe arbi
şani e un om în pu turile de a-şi vedea în licoarea chihlimba- joc care a adus elogii din partea cro gulamentul. Golul era valabil numai jocul dintre Jiul — Meta trul de tuşă Zolotaru
terea vîrstei. Nu lu lungul nasului ?. rie un prilej al desfă nicarilor de specialitate. Dar Jiul dacă cel de al doilea jucător nu se lul Hunedoara din cadrul (Petroşani} care, cu multă
Şi tînărul Mîhaî Petroşani nu a dat satisfacţie depli campionatului republican seninătate, afirmă că gotul
crează nici el, nici tării de moment, adu afla in suprafaţa de pedeapsă in de juniori.
Cojoacă, în vîrstă de ceţi-vă aminte atunci nă. Vrînd să cîştige cu orice preţ s-a momentul executării loviturii de că este valobih
soţia. Naiba ştie prin angrenat într-un joc de uzură, reu tre primul. Această situaţie a de Meciul a fost trumos. Iată cum un meci fru
ce miracole îşî procu 25 de ani, angajat la cînd sînteţi pe pragul şind cu greu să obţină victoria. îna monstrat că arbitrul Anghel Dumi Jiul, deşi q Qlacal mar mos poate ti umbrit de
C.S H. obişnuieşte să către cei chemaţi să a-
ră bani între o pen dintre necesitate şl a- intaşii nu au mal arătat aceeaşi pros trescu nu cunoaşte regulamentul dc mult n-a putut obfine vic
întreacă măsura. In- toria. Juniorii dc ta Me sigure o bună desfăşura-
sie şi alta o mamei buz că ce-î mult, nu-1 peţime şi vigoare in construirea a- fotbal, dind naştere la nemulţumiri şî
tr-una din zile, afiîn- bun. Aduceţi-vâ a- tacurilor, nu au mai şutat cu aceeaşi incidente. talul s-au apărat bine şi re a Iui. Despre „obiectiv
sale şi începe nişte frecvenţă la poartă. Sperăm că aceste Aşteptăm ca acest aspect să fie a- au contraatacat periculos. vitatea" cu care şi-au tă
chefuri de toată po du-se în restaurant mînle că abuzul de lacune vor fi remediate de către ju nalizat cu toată seriozitatea in aşa fel cut datoria arbitrii de la
i s-a părut că ve Ei au condus cu 1-0 pînă
mina. Vinul, o fi el cinii de masă îl pri alcool dăunează pro cători, iar meciurile viitoare vor fi ca arbitrajele să contribuie pe viitor tn reprlzQ a doua cind. la acest meci om dori să a-
bun, dar trebuie băut priei voastre sănătăţi abordate cu mai mult curaj la realizarea unor meciuri de bună llăm părerea Comisiei ;e- J
cu măsură. A. Kadar veau cu prea multă *Matacbe (Progresul) deviază peste bară un şut expe In campionatul regional de fotbal calitate. un şut puternic, paralel gionale dc fotbaf. V
nu vrea să înţeleagă Insistenţă (bineînţeles A. DAV1D diat la poarta sa de către înaintaşii Jiului. s-au Jucat toate partidele programate. VASILE NEGRU cu bara transversală a C. SABIN
i