Page 33 - Drumul_socialismului_1966_11

r LUDTTOTTTrTT^WTTo"

Hijnt'JoareiO«^va \

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITNVA1
Pregătirile

p a g i n a 2 să nu rămînă la niveiul

m

• Viata şcolară raioanelor

ORG&N Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al P.C1 SI Al SFATULUI POPULAU REGIONAL
• SPO RT nul nou an de invâţămînt agrozoo­ numai 431 deşi există posibilităţi ca
Ne aflăm în pragul c’ schiderii Li­
acest număr să fie cu mult mai mare.
tehnic. Pentru buna desfăşurare a a- De asemenea, cele 700 carnete de lec­
cestel importante forme de îmbogă­ tori, 1000 broşuri conţinînd noile in­
A N U L x v m . NR. MW JOI 10 NOIEMBRIE 1060 4 PAGINI - M IIANI ţire a cunoştinţelor lucrătorilor de pe strucţiuni cu privire Ia desfăşurarea
ogoare au fost luate o seamă de mă­ învâţâmîntului precum şi o parte din
suri. In primul rind merită eviden­ diafilme şi planşe stau la uniunile
ţiat faptul că in mare parte s-a fă­ sau consiliile agricole raionale. Mai
cut recrutarea cursanţilor, iar în ra­ mult, nu au fost distribuite unităţi­
în obiectivul port cu munca ce o desfăşoară, a- lor nici manualele pentru anul II. A-
ceştîa - au fost împărţiţi pe cercuri. cestea continuă să sc afle şi acum
Astfel.-după specificul fiecărei uni­ în depozitele librăriilor raionale deşi
tăţi agricole vor funcţiona 137 au mai rămas puţine zile pînâ la
cercuri de cultura
muncii de partid: plantelor de cîmp. deschiderea invă-
tămîntului. Un lu­
cercuri pentru cei Invătămîntul cru si mai grav 9
care lucrează în că nici pînâ în
zootehnie, legumi­ agrozootehnic prezent nu s-a făcut
ÎMBUNĂTĂŢIREA cultura, pomi-viti- instructajul cu lec­
torii pentru ca a-
cultură etc. In coo­
perativele agricole ceştia să ia la cu­
s-au înscris pînă acum pentru a ur­ noştinţă despre noile forme şi meio-
ma cursurile noului an de învâţâ- de de predare şi seminarizare şl
CONDUCERII mînt agrozootehnic 2.350 de ţărani despre desfăşurarea aplicaţiilor prac­
tice. Dc exemplu, începînd de acum,
cooperatori.
cu toţi ţăranii cooperatori care au
PregâVirile se referă şi la stabili­
rea ‘ lectorilor din rîndul specialişti-' absolvit anul III se va organiza, pe
lor car ingineri agronomi şi zooteh- timp de un an. un ciclu de confe­
niş(i/medici veterinari, profesori. Dc rinţe pentru aprofundarea cunoştin­
ORGANIZAŢIILOR asemenea, unele lucruri bune s-au cru pentru a putea lua masuri le cu­
ţelor. Dar lectorii nu cunosc acest lu­
făcut şi în ce priveşte asigurarea ba­
zei materiale a'invâţămîntului prin
E adevărat că in această perioadă
procurarea manualelor, difuzarea de venite.
planşe şi grafice, dotarea unităţilor lucrătorii ogoarelor sint foarte mult
cu diferite mulaje şi diafilme, pregă­ solicitaţi in executarea diferitelor lu­
DE MASĂ tirea de.mostre etc. crări Dar printr-o organizare faco
mal
judicioasă a muncii se poate
Râu este că în muile părţi pregăti­
rile amintite au ajuns1 numai pînâ la timp şi pentru punerea la punct a
nivelul -raioanelor. Practic, în cadrul pregătirilor necesare bunei desfăşu­
unităţilor au'mai rămas încă multe rări a învâţâmîntului agrozootehnic
lucruri de.făcut’, ppntru ca invâţâ­ de masă. De rezolvarea acestor pro­
mîntul agrozootehnic să se poată des­ bleme trebuie sâ se preocupe in pri­
mul rind uniunile şi consiliile agri­
Din activitatea unei comisii obşteşti a RECIPROCITATE NO NUM AI IN făşura bine încă. din prima zi dc cole raionale. Acestea au sarcina ca
cursuri. Astfel, îp raioanele Alba. O-
regional
râştie şi pe raza oraşului
in cel moi scurt timp sâ trimită u-
Comitetului orăşenesc Hunedoara ai P.C.R. Deva nu s-a făcut nici’ pînâ acum riţtâţilor toate" materialele necesare,
recrutarea cursantelor, pentru
anul
astfel incit noul an în invâţâmîntul
OBLIGAŢII, CI SI iN RĂSPUNDERI întîi. Din această cauză, în’ coopera­ agrozootehnic de masă sâ se poală
tivele agricole din regiune numărul
încă
desfăşura în bune-, condiţiuni
ţăranilor cooperatori înscrişi pentru
Pentru a ridica pe o treaptă supe­ cluziile ce se desprind in urma stu­ 9 9 a urma cursurile anului întîi este de din prima zi de'cursuri. .
rioară activitatea politică şi educati­ diilor efectuate de către comisie
vă ce o desfăşoară organizaţiile dc constituie obiectul unor dezbateri în Realizările' în producţie obţinule Cît priveşte grupurile sociale, pro-
irasâ, folosirea pe scară tot mai lar- cadrul plenarelor comitetului orăşe­ pînâ acum de siderurgiştii din Câlan blema este pusă sub semn de între­
'k a formelor obşteşti în munca de nesc sau al şedinţelor de birou, sta- sint bune. In 10 luni. ei au produs bare... utilaj, care a luat startul adincuri- Şedinţa Comisiei
partid, conducerea partidului a ho- bilindu-se măsuri eficiente. De e- peste plan 2715 tone fontă. 5-l2f) tone La Gheiar a intrat lor la Ghelar-est. constituie un mij­
102 tone radiatoare şi aile însemna­ Cît mai durează
târît crearea pe lingă comitetele ra­ xemplu, pe baza studiului efectuai semicocs, 2152 tone utilaj dc turnare, loc important pcniru efectuarea lu­ de pregătire pentru
ionale şi orăşeneşti de partid a unor de comisia pentru problemele mun­ crărilor miniere. Maşina româneas­
comisii formate din activişti obşteşti. cii de partid cu organizaţiile de ma­ te cantităţi de produse turnate. Pre­ in producţie maşina că este mai mică decît cele aduse constituirea Consiliului
Astfel, au fost constituite comisia să la sfatul popular orăşenesc, bi­ colectiv, se poate spune deci că au riscul ? din străinătate şi se poate trans­
vederile primei părţi din contractul
pentru munca politică şi culturală de roul comitetului orăşenesc de partid româneasca porta mult mai uşor pc galerii. Ea
masă. comisia pentru invâţâmîntul a analizat intr-o şedinţă a sa stilul fost înfăptuite, ca urmare a preocu­ asigură o productivitate sporită, Naţional al Organizaţiei
de stat, comisia pentru problemele şi metodele de muncă ale comitetu­ pării susţinute pentru organizarea Furnali^lii, cocsarii şi turnătorii de şi este mai ieftină cu 15-20 la sută.
muncii de partid cu organizaţiile de lui executiv al sfatului popular oră­ mai bună a muncii şi a întrecerii so­ la turnătoria de lingoliere, nu au o- de toreretat La conceperea ei s-au avut în ve­ pionierilor din ţara
masă. şenesc. Asemenea studii, urmate de cialiste. urmărirea operativă a re­ biecţii asupra grupurilor sociale. Si­ dere condiţiile speciale dc zăcâ-
In regiuhea noastră, comitetele ra­ analize s-au mai efectuat asupra sti­ zultatelor în întrecere, popularizarea tuaţia se menţine acută din acest mînt şi de lucru din bazinul minier noastră
ionale şi orăşeneşti de partid folosesc lului de muncă al organizaţiilor experienţei înaintate, asigurarea a- punct de vedere la depou unde, din Minerii din bazinul Poiana Rusca, Poiana Ruscă. unde so utilizează.
cu bune rezultate-comisiile obşteşti U.T.C., activitatea comitetului oră­ provizionârii ritmice cu materiale şi lipsa unei supape de siguranţă la pregătind punerea în valoare a ză­ A. ZAHAR1E
în studierea" şi rezolvarea unor pro­ şenesc al femeilor pentru înfăptui­ materii prime, îmbunătăţirea asisten­ boiler, muncitorii nu au apă caldă cămintelor de minereuri fieroase. In ziua de 9 noiembrie a.c. a avut
bleme, importante .ale. construcţiei e- rea sarcinilor stabilite de conferinţa tei tehnice etc. din luna iulie. promovează tehnologii avansate de loc şedinţa Comisiei’ de pregătire
conomife şf.cuTturale.^ \ naţională a femeilor, organizarea şi Cum au fost înfăptuite însă preve­ — Din rind în cînd mai dăm dru­ Cămin cultural pentru cohstituireo Consiliului Naţio­
desfăşurarea întrecerii socialiste la mul la apă caldă, ne spunea tov. lucru în adincuri. La lucrările de nal al Organizaţiei pionierilor din
. In .dorinţa, de a .cunoaşte care, sînt, derile celei de a doua părţi din con­ deschidere a cîmpurilor miniere
obiectivele muncii comisiei pentru I C S H etc. tractul colectiv? Ion Cozac, preşedintele comitetului Chelar-est $i Teliuc-est se aplică la Luduş Republica Socialistă România.
problemele muncii de partid cu or­ — Am dori să cunoaştem Răsfoim, filă cu filă contractul co­ sindical de la serviciul transporturi. cu ‘ şuţrcgs,. pentru prima dată <n Comisia a discutat şî aprobai docu­
ganizaţiile de masă. stilul şi metodele modul în care comisia este a- lectiv. Aproape toate articolele în­ Facem acest .Inert!, însă pe risc., Su­ tarfl; susfrhcreai' galeriilor prin tor- mentele care urmează să fie prezen^
de muncă ale comitetului orăşenesc jutată să cunoască sarcinile ce scrise au cîte o însemnare pe mar­ papa de siguranţă' trebuie procurată cretare. Este vorba de proiectarea Zilele acestea în comuna Ludoş, late, în zilele de 11 si 12 noiembrie
de partid cu această comisie şi de stau in faţa comitetului orăşe­ gine, dovadă că au fost deja înfăp­ numai prin serviciul aprovizionării. directă a betonului cu ajutorul u- raionul Sebeş, a avut loc inaugura­ a.c.. Io Consfătuirea pc iară pentru
a extinde experienţa pozitivă, re­ nesc de partid, să studieze do­ tuite. Sînt însă şi „excepţii". N c.re­ Pînă cînd ea va ti înlocuită, o să mal nei maşini speciale, pe pereţii proas­ rea unui cămin cultura). Valoarea constituirea Consiliului National at
dacţia ziarului nostru a organizat re­ cumentele dc partid, ^hotărîrile ferim la angajamentele privind in-: dureze mult păt săpaţi, fără a mai fi nevoie de lucrărilor acestui nou * aşezămînt Organizaţiei pionierilor: Darea dc
cent' la Hunedoara o discuţie la care şi măsurile adoptate dc orga­ fiinţarea unei formaţii de fanfară, — Si oii cerul-o ? cultural a fost de 301000 lei: Pen­ scamă privind activitatea comisiei de
au participat tovarăşul Gheorghe Or- nul de partid. activitatea corului, ciclurile de confe­ — Treaba asta se ştie doar de alîta susţinerea acestora cu armături din tru terminarea grabnică a construc­ pregătire, si raportul asupra proiec­
deanu, secretar al Comitetului orăşe­ rinţe' cu teme interesante care nu au vreme... lemn sau metalice. Se realizează în ţiei, cetăţenii au prestat 24.000 ore tului de Statut al unităţilor si detaşa­
nesc Hunedoara al P C;R. şi membrii' — Imediat după aprobarea de că­ fost realizate, la funcţionarea defec­ Ramine neînţeles un lucru : nu se acest fel o productivitate ridicată de muncă patriotică, echivalînd cu mentelor de pionieri şi proiectului dc
comisiei. Redăm mal jos discuţiile tre biroul comitetului orăşenesc de tuoasă a unor grupuri sociale. Iată putea executa o asemenea supapă în si se economisesc cantităll însem­ o economie de 75.000 lei. Regulament al Consiliului Organiza­
purtate. partid a componenţei comisiei a fost şi răspunsurile primite: uzină? Situaţia so prezintă confuz si nate de material lemnos. IOAN TAUTIU ţiei pionierilor din Republica Socia­
— Cum a fost constituită co­ organizat studiul documentelor Con­ — Cu toate că noi am analizat tri­ pentru alte secţii care folosesc boi­ Datorită avantajelor pe care le corespondent listă România.
misia şi in ce direcţie a fost gresului al IX-lea al P.C.R. precum mestrial modul cum se înfăptuiesc lere la grupurile sociale. Facem re­ prezintă, noul procedeu de arma­
orientată activitatea ei? şi al propriilor hotăriri şi măsuri a- prevederile contractului colectiv, pre­ feriri la secţia de semicocs unde. du­ re capătă cîmp larg de acţiune, a-
Gheorghe Ordeanu: De la început doptale. cizau tovarăşii loan Dudaş, preşedin­ pă cum spunea tovarăşul Rernus Ju­ colo unde condiţiile permit să fie
am urmărit că în cadrul comisiei Pentru a sprijini membrii comi­ tele comitetului sindicatului, şi dele, boilerul va funcţiona pînă cînd aplicat. Lungimea galeriilor torere-
pentru problemele muncii de partid siei să cunoască temeinic obiectivele Gheorghe Ştefan, vicepreşedinte, pre­ vor primi., dispoziţii de oprire Do tate pînă acum la minele Teliuc si
cu organizaţiile de masă să fie se­ muncii noastre ei sint ajutaţi perio­ vederile respective n-au fost îndepli­ ce se aşteaptă dispoziţii de oprire sl Gheiar totalizează mii de metri li­ i
lecţionaţi tovarăşi cu experienţă în dic să studieze hotăiTiile luate de nite 100 la sută. Faptul nu poate fi nu se iau măsuri de siguranţă în ex­ niari. O bună parte din tunelul Te-
""mea de partid şi în cea obştească. partid şi de guvern, documente pri­ motivat nicicum. Avem un cor bine ploatare dacă so cer sau de adaptare liuc-Ghelar este susţinui tot prin
. jtivitatea comisiei este îndreptată vind îndrumarea organizaţiilor de cunoscut în regiune, dar activitatea a unui sistem nou pentru încălzirea acest procedeu.
spre efectuarea de studii şi controa­ masă, sînt invitaţi la instruirea )u- lui nu s-a cunoscut în acest an decît apei dacă el trebuie să-l înlocuiască Specialiştii din ramura explorări­
le privind activitatea ce o desfăşoară cu prilejul zilelor festive. Brigăzile pe cel vechi ? Conducerea uzinei va lor miniere au initiat si realizat,
organizaţiile de masă, de a ajuta la trebui să găsească într-un timp cit
S. CERBU artistice de agitaţie din secţii nu pentru prima dată In ţară, şi o ma­
îmbunătăţirea conducerii de către le-am ajutat îndeaproape şi ca ur­ I. CIOBANII şină modernă de toreretat. Noul
partid a organizaţiilor de masă. Con­ (Continuare în pag. a 3-a) mare activitatea lor s-a destrămat. (Continuare în pag. a 3-a)
1
PE DRUMUL PIINII, DE LA 1
ANCHETA: | I

F A B R I C A > A C U M P Ă R Ă T O R I

Piinea constituie un aliment despre cauzele cc generează neono- facerii pîinii îşi au izvorul în slaba ficaţie. Se respectă el oare înlotdeau- I
de bază în hrana tuturor oa­ rarea la timp a comenzilor 51 slaba preocupare a unităţilor producătoare, na ? lată o întrebare la care răspun­
menilor. De la minusculul bob calitate a ‘produselor de panilkatie, a colectivelor de muncă de aici. surile primite au dat să se înţeleagă
de grîu şi pînă la forma sa ro­ am primit răspunsul că uneori aces­ Adăugăm că asemenea stări de lu­ că si în această direcţie mai sînt încă 1
tundă sau lungă, pline par­ tea îşi au originea în numărul mic cruri se mai întllnesc cîteodală si la multe lucruri de pus la punct.
curge un drum lung. adunind al mijloacelor de transport, neînca- alte fabrici din regiunea noastră. l
laolaltă eforturite ţăranului coo­ drarea cu personal suficient, dotarea Unele cadre de conducere din co­ La Brad, de exemplu, piinea diete­
perator, morarului şi brutarului. necorespunzătoare cu utilaje moder­ merţ, întrunite la sfîrsitul. lunii tre­ tică lipseşte de multă vreme. Pe cîte-
ne a fabricilor. cute Ia Deva pentru a analiza situa­ va comenzi în dreptul sortimentului
O parte din acest drum l-am „Cozonaci brutar" se specifica : „n-a-
Am căutat să mergein însă dinco­ ţia desfacerii produselor de Iranze-
străbătut şi noi zilele trecute lo de aceste cauze obiective, să ve­ lârie, apreciau că la Teliuc si Glie- vera ouă“. Deci, locuitorii Bradului
cu prilejul unui raid-anchetă. dem cum sînt folosite condiţiile exis­ Iar se creează deseori goluri în apro­ n-au consumat un asemenea produs
tente, pentru înlăturarea deficienţe­ vizionarea cu pline a populaţiei, lista pentru că fabrica nu s-a aprovizio­ I
lor semnalate sortimentului minimal se respectă în nat din timp cu ouă.
Pe urmele unor scrisori Am consemnat in primul rind păre­ proporţie de numai 70—80 Ia sută, la De la unităţile nr. 76, 58 si 53 Hu­
rile exprimate in acesl sens de comu­ Petroşani si Alba lulia aproviziona­ nedoara lipsesc franzela, piinea albă
Din diferite colluri ale regiunii niştii Florian Nicu. Ioan Harap, Con- rea magazinelor nu se face la o oră de 1 si 2 kg. cozonacul, rulada In
ne-au sosit numeroase scrisori în slaniin Bori|a, Dumitru Tăbăcaru şi matinală etc. foarte multe comenzi ale centrelor
care, oameni de diferite virste si pro­ Erncsl Biro de la întreprinderea dc Referindu-ne la calitatea produse­ de desfacere a pîinii din Deva se so­
fesii, ne-au adus la cunoştinţă că u- panificaţie Deva, cu prilejul adună­ lor de panificaţie, vom moi da încă licită brioşi, pîine dietetică, crochete
neori calitatea plinii, a produselor rii generale pentru dare de seamă şi un exemplu : cu caşcaval ,ctc. Ele nu se dau in
de panificaţie lasă de dorit alegeri : însoţiţi de tov Gheorghe Tudoran, consum insă decîl „la zile mari" — PAROŞENI: IZVOR DE ENERGII Foto: V. ONOIU
cum spuneau citiva tovarăşi din ca­
Vom reda pe scurt conţinutul unei Florian Nicu — ajutor frâmînlâlor: şeful Fabricii de pîine din Brad, am drul serviciului desfacere al fabricii
osemenea scrisori a corespondentului Unele schimburi nu obişnuiesc sâ di­ făcut o vizită în această unitate. Toc­ Se mai înlimplă uneori ca oferta să
nostru Traian Pleşa din Gurabarz.a : zolve făina de cartofi, lăsind operaţia mai atunci se pregătea o nouă „şar­ fie refuzată de cerere. In ziua de 4
„Deseori, piinea care se trimite respectivă in scama schimbului ur­ jă1' de aluat Am rămas surprinşi noiembrie, centrul de pîine nr. 43 din
pentru consum la Gurabarza este mător Apar astfel decalaje, grabă, cînd un ralurilor controla cu mîna Deva a returnat fabricii 100 kg piine 1 Cineclubul „Amafilm
transportată In camioane deschise, calitate slabă temperatura apei ce intra în amestec. neagră, 72 kg pîine intermediară şi
fără prelată. Tovarăşii de la fabrică Ioan Harap — irăminlator: Şeful de — Ce temperatură trebuie să aibă alte produse pe motiv că nu reuşise 1 ,.Cineclubul „Ama-
obişnuiesc să o arunce în maşină, di­ echipă Ioan Malea nu supraveghează apa? — l-am întrebat să desfacă stocul precedent. Dar în film " din Lupeni instalat în holul clu­ un cerc de fotoama-
rect pe seîndură. Acest lucru dăunea­ îndeaproape munca oamenilor. In a- — La lotul pe care-1 avem în pro­ comanda centrului respectiv produ- prezintă in pre­ bului sindicatelor din lori cu rezultate fru­
moase. Nouă, membri­
ză calităţii, piineo deformîndu-se şi semenea situaţie este şi firesc să apa­ ducţie. sînt prevăzute 31 de grade. sele refuzate fuseseră solicitate De 1 mieră, duminică, 0- Lupeni sule de local­ lor cercului, nu ne-a
murdărindu-se". ră abateri de la respectarea reţele­ — Si cîte grade credeţi că are ? unde se vede că gestionara raago- rele 11, in sqIq dc nici. Succesul de care lost indilerenl cînd am
In altă scrisoare tov S. Moraru din lor de fabricaţie. După ce a ţinut mîna în jetul de zinului nu are în preocuparea sa stu­ 1 conferinţe a clubului, aliat că în regiunea
Hunedoara ne-a sesizat că piinea se Constantin Boriţa — şei de echipă: apă ce curgea într-o găleată, ne-a dierea cu atenţie a cererii de con­ primele lilme de scurt s-au bucurat primele Banat activează 7 ci­
„Ama-
imagini
ale
trimite spre desfacere uneori necoap­ Nu întotdeauna se pregătesc cu des­ răspuns răspicat: sum. aducind în acest fel greutăţi metraj: „Vizita con­ film"-ului a adus rea­ necluburi, iar in re­
tă bine, arsă, învechită, ori cu diferi­ tulă atenţie şi conştiinciozitate maie- — N-are mai mult de 31—32 fabricii. 1 ducătorilor de partid lizatorilor ei numai giunea noastră nici li­
te impurităţi în ea. Pornind pe ur­ lele şi cuptoarele. grade. şi de stat in oraşul cuvinte elogioase. nul. Am studiat posi­
mele acestor scrisori am fixat ca o- Dumitru Tăbăcaru — şeful servi­ Am vrut să ne convingem şi noi 1 Lupeni" şi ,.Exerciţiu", bilităţile pe care le
biective ale anchetei noastre, unită­ ciului desfacere : Mai avem unele de­ de exactitatea „pronosticului1* dat. Dialog cu omul un Ulm despre cercul Fiind printre prime­ avem. Eu posed un
ţile de producere si desfacere a pîi- ficiente în ceea ce priveşte reparti­ Termometrul indica 38 grade. dc balet pentru co­ le cinecluburi din re­ aparat de luat imagini
Din discuţiile cu specialiştii con­
nil si produselor de panificaţie din zarea omogenă a forţelor de muncă sultaţi a reieşit că asupra calităţii de la tejghea I pii. Regia — August in giune care şi-au înce­ şi am hotărit sd por­
am
activitatea,
put
oraşele Deva, Hunedoara si Brad. în producţie pe echipe şi schimburi. Ardeleanu, imaginea nim la lucru, deocam­
Ernesl Biro — directorul întreprin­ pîinii o influentă pozitivă sau nega­ l — losii Tellmann. Au solicitat tovarăşului dată, cu ceea ce avem.
Sînlem oaspeliî centrului de piine
Iosif Tellmann su ne
Dincolo de cauzele derii : Va trebui să acordăm o mai tivă o are şi temperatura apei, ori nr. 21 Brad. Oamenii intra, întreabă mai colaborat: Ion împărtăşească d in Cineclubul e o ramu­
q făinii.
sincronizării produc­
mare atenţie
ră
ar­
complexă
a
Flori, Emil Csalai, Do­
ţiei cu comenzile solicitate de către 1 ta Moraru, Andor scurta,, dar reuşilQ ac­ tei. Să ştii sd filmezi
obiective beneficiari. Cerere şi ofertă A, DA VID Semsey şi Liviu Mfr- tivitate a e un lucru destul de
Din cele relatate mai sus se des­ GH. JURCA za. Intrarea liberă". ului din Lupeni. LUCIA LICIU
REFLEXE DE TOAMNA. Intrebînd conducerile fabricilor de prinde concluzia că unele neajunsuri Sortimentul este unul din barome­ — După cum es/c
răspunst la in­
Au
la
clubul
Foto : N. MOLDOVEANU pline din Deva, Hunedoara şi Brad ce influenţează asupra calităţii şl des­ trele abundenţei produselor de pani­ (Continuare in vag. a 2-al I vitai ia de pe afişul cunoscut, luncfionează Continuare în pag. a 3-a
nostru