Page 34 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 34
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3689 \
i
I „Deranjamente" fa punctul sanitar
PRETUTINDENI
I
timul fapt s-a petrecut de curînd,
A EXISTAT ARCT1DA ? la 31 octombrie. Era vorba să vină
I MOSCOVA. — In cursul prelu o comisie medicală pentru a con
crării moştenirii ştiinţifice a cu sulta pe cîţiva membri al coopera
A L B U M U L P flO N S E R IL O R Dacă în anul şcolar trecut au I noscutului savant sovietic 1. Gak- tivei agricole de producţie care sînt
bolnavi,
in
vederea pensionării.
frecventat cursurile scolii noastre kel (1900—1965) s-a stabilit că, el Draga Gcorgică, solicitau ajutorul. Ea se supără re Oamenii, vreo 15 la număr, anun
un număr de 834 elevi, în anul a emis ipoteza că în urmă cu Iţi scriu tocmai din Ungurel. ţaţi din timp, s-au prezentat la
O dalii cu deschiderea noului an şcolar şi mai ales în cea de-a şcolar curent numărul acestora a zeci de mii de ani, în Oceanul pede, e iute la mînie şi dacă cum punctul sanitar. Afară era frig, co
doua lună a toamnei, au inceput să aibă Joc acţiuni care aduceau o crescut la 1.100. Ca urmare, au i Îngheţai de Nord au existat munţi •Ştii unde vine comuna aceasta? în va cineva îndrăzneşte s-o deran misia întîr2ia. dar asistenta medi
notă nouă în activităţile pioniereşti, atestînd interesul şi dragostea crescut si sarcinile, grija şi res ce se ridicau deasupra apelor. Sa raionul Sebeş, dar într-o parte mai jeze noaptea, atunci e in stare sâ cală a refuzai categoric sâ-i pri
cu care comandanţii unităţilor şi detaşamentelor de pionieri se ponsabilitatea celor chemaţi să i vantul o denumit aceşti munţi puţin bătută de mine. E o comună arunce şi vorbe grele Deşi are un mească în sala de aşteptare. A fost
ocupă de munca frumoasă şl plină de răspundere ce le-a fost în- „Arctida** şi a adus în sprijinul frumoasă şi cu oameni ininioşt la program bine stabilit, uşa punctului
i credinţotă. facă instruirea teoretică şi practi Ipotezei sale formele şi particula treabă, primitori şi săritori la ne sanitar este mai tot timpul încu chemată atunci să dea socoteală în
Ineditul în activitatea noastră se prezintă sub deviza: «toiul în că a acestor viitori muncitori. rităţile structurale ale lanţurilor voie. iată Poate n-ai sâ crezi, dar cetă ţaţa comitetului executiv ol sfatu
aer liber" — ne informa comandantul unităţii de pionieri din co In centrul atenţiei conducerii de munţi subacvatici Lomonosov Poate te întrebi ce-am căutat pc- ţenii loan Cintezan, Maria Drago- lui popular, A venit, dar cînd a au
zit despre ce-i vorba, ce crezi c-o
muna Sintimbru, Iov. Ion Puican. Astfet, am organizat un concurs şcolii, a organizaţiei de partid şi şl Mendeleev, descoperiţi în Ocea aici... Ei bine, aceşti oameni har mir, Simion Probsdorfer, OtîJia
gen „Drumeţii veseli" pe tema „Să ne cunoaştem ţinutul natal", o a organizaţiei U TC , a stat. chiar nul îngheţat. nici au un necaz şi de aceea m-au Datcu, Islina Tileaga, Istina Popa, spus ?
— Dacă ştiam de ce mă chemaţi,
chemat la ei Dar să-ţi povestesc
drumeţie pe malul Mureşului pjnă in comuna Mihalţ, care s-a in- din primele zile ale anului, mun Paraschiva Muntean, Ion Adami şi
| rheiat cu un frumos foc de tabără, şi o acţiune de îngrijire a mo ca educativă cu elevii, măsurile îpoteza existenţei Arctldel a pc-ndelete alţii, au simţit pe pielea lor refuzu nici nu mă deranjam...
Aşa că, dragul meu prieten, oa
încă anul trecut, prin grija sfa
li numenlului eroilor, acţiune ce a trezit in inimile copiilor profunde ce trebuie luate pentru buna des fost sprijinită de oameni de ştiin tului popular, aici s-a amenajat un rile asistentei sanitare (directe sau menii au de ce să fio supărali. Sa
ţă de diferite specialităţi. Anali-
j sentimente de recunoştinţă faţă de eroii palriei. făşurare o acesteia. indirecte) de a-i trata, sau aşteptă
j Pionierii de la Şcoala generală nr. 1 din Alba lulia au oferit In prima duminică a lunii oc zînd formelo faunei subocvallce local pentru punctul sanitar. Si tot rile îndelungate pinâ sâ fie primiţi sperăm însă că nu vor mat fl
fl localnicilor două reuşite montaje muzicol-coregrafice intitulate tombrie a fost convocată plenara din bazinul nordpolar, Ihdrobiolo- prin grija organului local al pute Ştiu că ai să te întrebi ce-au fă Al tău.
rii de stat şi a celui raional, punc
Nunta Zamfirei** şi „Păstorită", lor la invitaţia Ca£ei pionierilor, cu părinţii la nivelul şcolii, la gul E. Gurianova a ajuns la con tul sanitar a fost încadrat cu o a- cut organele locale pentru ca astfel Dragă Ionică, IONICA
toţi pionierii de la şcolile din oraş au organizat un marc specta care au participat peste 600 de cluzia că, într-un trecut foarte În slslcnlâ de ocrotire medicală. Cînd de atitudini ale asistentei medicale, Ceea ce mi-ai povestit in această
col pe care l-au prezentat la lumina focului de tabără Tot aici, părinţi şl peste 50 de cadre dl- depărtat. a existat o barieră care să fie curmale
I cei mai buni pionieri au făcut o plăcută şi instructivă excursie pe a împiedicat schimbul biologic Georgela Rusii şi-a făcut apariţia — Să nu credeţi că n-om încer scrisoare este într-adevăr ieşit din
comun. Desigur, măsuri se Impun. Şi
Ia postul ce-i fusese încredinţat, ce
un itinerar care a cuprins locuri istorice şi monumente ale na I dintre acea parte a Oceanului în tăţenii din comună s-au bucurat cat s-o ajutăm — mi-a spus tovară cei care trehuie sA Ie ia sînt to
turii: Sebeş. Sibiu. Răşinari. gheţat de Nord, care este legată mult. şul foan David, secretarul comite
întărim de Oceanul Atlantic si partea le- Dar bucuria aceasta n-a durat tului executiv al sfatului popular. varăşii de la secţia sănătate şi pre
I gată de Oceanul Paclllc. Asemă mult Eu m-am convins de a- Şi personal, şi în şedinţe, ba chiar vederi sociale a Sfatului popular
„Drumeţiile pe care le-am organizai ini împrejurimile comunei narea dintre flora din Taimir sl cest lucru imediat ce-am ajuns în sesiuni, i s-au făcut recoman raional Sebeş.
dări. Dar de GeorgeU Rusu, cri
Călătorie plăcută şl cît mal multe
Ghejar. precum şi excursia din munţii Orăşlici, au oferii pionie- activitatea Arhipelagul canadian este expti- în comună Am călătorit cu auto tica se prinde ca nuca de perete. veşti.
I iilo r de la Şcoala generală din Ghelar ore de agrement deosebit I cată de cunoscutul biolog Tolma- buzul (nu prea comod) şi m-a a- Dragul meu, asta nu-I totul. Ul CEORGICA
de vesele şi inslruclive". Tov. I. Şou. comandantul unităţii de pio clov prin existenţa unui „pod pucat o durere de cap nemaipome
nieri. care ne-a relatat rândurile de mai sus, ne informează că Ia tranşările**, care a contribuit la nită. Abia ani coborît şl am şl în
sfîrşitul acestei săpfămîni, pionierii din Ghelar vor organiza un educativă I migraţiunile florei între cele două trebat unde-i punctul sanitar, ca
mare carnaval cu tema „Frunze ruginii" la care sînt invitaţi şi veste regiuni polare. să-mi nlin durerea. Cum se însera
I pionieri din oraşul Hunedoara. se deja, un cetăţean binevoitor m-a
De la Hunedoara am primii vestea că la carnavalul organizat I Unll ornilologl şi-au exprimat condus pînfi acolo. Uşa era închisă,
aici de nnitălilc pioniereşti ale şcolilor din oraş a fost multă dactice. Cu acest prilej s-au pre părerea că aseele iraţional de dar se vedea lumină la lerestre. Am
lucrat regulamentul şcolar, sarci
bucurie. 7.000 de copii au oferit părinţilor un spectacol frumos. lungi ale m.graţlunllor unor pă ciocănit discret. Nu mi-a răspuns ni
Tot de aici am aflat că. în orele lor libere, pionierii au săpat 500 nile ce revin familiei în direcţia sări pot fl explicate doar prin Iro- meni. Am ciocănii mai tare, dar
gropi in care vor planta toi alîţia pomi ornamentali conlucrării cu şcoala, pentru edu , ditionalitaleo lor legată de faptul rezultatul a fost acelaşi.
carea copiilor lor şi s-a ales co I că In trecutul Îndepărtat ele tre
— Oare să nu fie aici asistenta
mitetul de părinţi al şcolii. ceau de-a lungul unor porţiuni de medicală? — am întrebat pe înso
Din lucrările plenarei a reieşit uscat ţitorul meu.
că unit elevi, puţini la număr, nu — Bn eu cred că-i aici, dar nu
respectă prevederile regulamentu „PIONEER-7" A DESCOPERIT vrea sâ deschidă.
Comandantul unităţii de pionieri de la Şcoala generală „Pe- lui şcolar, lipsesc la anumite ore. LUNGIMEA MAGNETOSFEREI — Aţi văzut cum răspunde asisten
lofi Şandor" din Deva, Iov. loan Filip, ne-a vorbit cu multă însu Este cazul elevilor Toi Marcu, PAMÎNTULUI ta medicală la nevoile oamenilor —
fleţire despre întrecerile sportive la care au participat, duminica Jtordincă Nicolae, Szilve.szter I NEW YORK Oamenii de îmi spune interlocutorul, dar să vă
trecută, toate detaşamentele din şcoală Peste 500 de pionieri au Gheorghe, Grecu Vasile. Râu loan, 9 I ştiintă de la Centrul dc cercetări povestesc şi altele
fost prezenţi la „Cupa toamnei", inlrecîndu-se la fotbal, volei. şah. Mircea Vasile ele Alţii încalcă Ames din California «ivi decla Şi, aşezaţi pe o bancă de pe mar
după care a urmat o plăcută reuniune unde copiii nu cînlat. au normele de comportare civilizata rat că nava cosmică „Pioneer-7” ginea drumului, nocturnul meu în
dansai, încheind dimineaţa de duminică cu multă voie bună în colectivul din care fac parte şi Q a descoperii lungimea magnelosfc- soţitor mi-a povestit două ceasuri
„Noi — ne informează un grup de pionieri de la Şcoala gene tn familie. rci Pămtnlului (învelişul magnetic întregi Eu. bineînţeles, dragă
rală din Sml.ămâria (Haţeg) — am organizat o acţiune de amena In dorinla de a veni în spriji I prietene, am să-ţi descriu faptele |
jare a curţii şcolii şi o unor terenuri sporiive Prin munca noas care protejează viata de pe Pâ- mai pe scurt ■
tră. astăzi avem un teren de baschet, unul de volei, o pistă pentru nul muncii dirigintilor, prin comi mînt de radiaţia solară şi cos- Asistenta medicală a privit încă I
alergare şi o groapă pentru sărituri". sia metodică, la propunerea orga I mică). de l« început cu uşurinţă sar- I
RUBRfCii
O acţiune frumoasă va avea loc in curînd la Liceul din îfateg. nizaţiei de partid, s-au ti nul in Un purtător de cuvînt al aces cina do a trata pe cei care-i | VEDERE DE PE VALEA SEBEŞULUI
Din iniţiativa detaşamentului clasei a IV-a A, comandant C Tâ- structaje melodice cu diriginţii tui cpntru de cercetări a declarat
S născscu, se va organiza aici un concurs cu terna: „Cine zugrăveşte claselor. în care II s-au dai indi I că „Pioneer-7” transmis date
Conducerea Liceului „Horia, Cloş Tot dc la Alba lulia. alte două caţii cu privire la tematica orelor care indică faptul că coada mag-
mai bine şi maî expresiv portretul primului învăţător".
ca şi Crişan" din Alba lulia a or scrisori ne vorbesc despre şedinţele de dirigonţie, diferenţiale pe ani
LUCIA LICIU pro
ganizai recent o şedinţă cu părinţii cu părinţii organizate la Şcoala de studii, tinind seama de parli- netosferei ar fi situată la 1,25 mi- PE DRUMUL PiiNII, DE LA
niat ră acesle rezultate sînt pre
I
elevilor. Programul şedinţei a avut fesională de construcţii şi Şcoala ge cularilălilc de vîrstă şi individua • lioane mile de Pămînt El a subli-
un conţinut bogat — ne scrie tova nerală nr. 2 Tovarăşul Tudoruţ Du le ale elevilor, precum şi de spe liminare şi că este nevoie de o
PE ADRESA mitru ne informează că. în urma a- cificul colectivului respectiv. La I determinare finală, care va fi po
răşul Funii C.îiga.
Profesoara Constanţa Ivnncu a nalizei situaţiei la învăţătură şi dis ullima instruire melodică a dirî- sibilă pe baza unor studii ulterioa
prezentat expunerea intitulată: „167 ciplină a elevilor, făcută in cadrul ginlilor. s-au dat Indicaţii asupra re a dalelor transmise de novele FABRICĂ LA CUMPĂRĂTOR
ani de la intrarea lui Mihai Vi adunării de la Şcoala profesională de melodicii desfăşurării orelor de I cosmice, după înregistrările in-
teazul în Alba lulia”. In continuare, construcţii, au fost slabiiile măsurile dirigenlic. asupra studierii şl ca- I strumenlelor care studiază vînlul
ansamblul cotai şi folcloric al liceu comune — ale şcolii şi părinţilor — raclerizărli psiho-pedngogice a e- (Urmare din pag a l-a)
lui a susţinut un program dc cîn- pentru obţinerea de rezultate bune levilor, asupra felului cum trebuie ceastA prlvlnlă revine conducerilor s! secţiile comerciale cît şl tnspecţillo
tece patriotice româneşti Au reci de către elevi. După cum ne infor să fie urmărită eficacitatea orelor întreprinderii regionale de panifica de stat comerciale din cadrul sfa
tat poezii închinate palriei şi parti mează corespondentul Titus Gliga, educative şi cum trebuie efectuate de cornuri, împletituri, covrigi, bra- ţie şj fabricilor de pîine Ele trebuie turilor populare raionale şl orăşe
dului elevii Mirca Florin, I. Predutoiu asemenea măsuri au fost luate şi în vizitele la domiciliul elevilor şoave. să manifeste mai multă preocupare neşti Acestea au datoria să contro
şedinţele cu părinţii dc la Şcoala ge
şi alţii. Luînd în continuare măsuri —N-avem nimic, vine răspunsul pentru fabricarea unor produse de leze şl să îndrume cu mai multă com
Părinţii au ascultat apoi informa nerală nr. 2. pentru Întărirea muncii educati vinzâtoarei. Intrăm în vorbă cu Ana calitate. Pîinea, acest aliment olît de petenţă activitatea conducerilor între
rea cu privire la primele rezultate Tovarăşii V. Burz şi C. Fnache, ve în şcoală, vom asigura pregă Albu, responsabila unităţii. necesar pe care unitălile respective Sl prinderilor de panificaţie, a colecti
ja.on\<ătălură obţinute de elevii li de la Şcoala tehnică de contabilitate tirea corespunzătoare a cadrelor — De ce vă tipsesc speciolilălile ? produc, trebuie să capete aprecierea velor de aici. să manifeste mal multă
ceului în perioada care s-a scurs de nr. 12 din Sebeş, ne scriu despre ex calilicate, necesare producţiei. — Ieri ni s-a refuzat comanda pe una^mă o zecilor de mii de cetă exigenţă în respectarea realizării sor
la începerea anului şcolar, după cursia cu caracter istoric făcută de motiv că am fi dat-o după ora II. ţeni Va trebui să se pună mat mult timentelor. a transportului şl desfa
care profesori şi părinţi au luat cu- un grup de elevi ai şcolii în oraşele — Şl graficul la ce oră prevede accentul pc organizarea muncii, care, cerii produselor de panlflcalle.
vîntul pe marginea informării. In Alba lulia şi Blaj Asemenea excursii Prol ÎONESCU CONSTANTIN .trimiterea comenzii? asa cum a reieşit din raidul nostru, Considerăm de asemenea, că este
discuţii au fost făculc preţioase pro — ne scriu corespondenţii noştri — secrclar al organizaţiei — Pînâ la ora 12. este încă deficitară De asemenea, la necesară o colaborare mal strînsă în
puneri pentru continua îmbunătăţi de partid dc ta Grupul şcolar Tocmai atunci sosise si maşina fa capitolul varietatea sortimentelor,
tre fabricile de pîine şl unitălile de
re a activităţii elevilor, întărirea sînt prevăzute şi pe viitor, ele fiind minier Lupeni bricii. Distribuitorul Nicolae David credem că se pot face încă multe desfacere, care să conducă la o sin
disciplinei şcolare mult îndrăgite dc către elevi. n-a vrut să recunoască faptul ră şi lucruri bune cronizare perfectă între producţie şl
el era unul din vinovaţii pentru care, Un cuvfnt greu de spus II au însă comenzi, intre cerere şl ofertă.
in ziua de 2 noiembrie în unitatea
Impresii din excursie respectivă existau numai 4 din cele TEIUŞ î Fantomas („Victoria” ); ZLAT-
16 sortimente prevăzute, că popu
laţia din această porte a oraşului nn
s-a putut oproviziona cu specialităţi 18 NA: Barcagiul („Muncitorul” ); SEBEŞ:
Păşim încet pc scara „ pragului te -10 000 de iobagi veniţi din toate proaspete. Copiau îşi asumă riscul („Progresul");
„Duminică la New York („Sebeşul")-1
In Răşinarii imbălrînit”. căruia „tnrepe-a-i putrezi satele Transilvaniei, în frunte cu un Responsabila centrului nr 76 Hu APOLDUL DE SUS: Soţie lldclâ („23
stejarul", al cerdacului, ieşind în „crai al munţilor” şi moţilor — A- nedoara, tov. Ecaterina LazAr ne-a re August” ), ORAŞTIE: Clinele din Ba>.
curte. Şi nici, totul ca şi-n zilele cind vram lancu, cu un „preşedinte de latat că specialităţile au fost aduse Icervllle („Patria” ),* Muncile Iul Ik* *
lui Goga Goga linia Uite, aproape de fînlînâ, revoluţie" şi orator — Simion Bâr- in ziua de 2 noiembrie abia la ora cule („Flacăra"); CUGJR : Cuba 58
lingă zidul casei vecinului ...Necu- nuţjii, şi un „tribun al poporului" — 17,10. Dar cclâtoanul ar vreo ca ase-
lai al popii" urmele celor „trei pruni Axcnle Sever, fată monumentul tăiat menea produse sâ se găsească la o („U.MC.” ) ; BRAD: Băieţii de la To-
Duminică însorită, de toamnă lir- frălini ce stau să moară", iar eevn in marmură roşie, ridicai in cinstea Î oră cît mai matinală, cind intră în nomat („Steaua Roşie'*); GURABAR-
zie, bogată in rod şi voie bună mai la o parte, înspre spatele grădi participanţilor In revoluţie. U.R.S S. — Sverdlovsk. Muzeul geo serviciu Atunci unde este răspun DEVA : Faulonias ce dezlănţuie ZA : Vizita („Minerul"); HAŢEG;
împreună cu un grup de elevi de nii. ruginită acum de zilele loaninc-i. Prin parcul unde, în mai 1848. s-a logic din Ural s-a îmbogăţit cu încă derea întreprinderii de paniliratie (cinematograful „Patria” ); Boccacio Adevărata faţă a fascismului („Popu
la Liceul din Sebeş, poposim în masa albă şi rotundă, din piatră ma ţinut prima adunare a poporenilor re un exponat unic — un mineral, găsit fa|ă de cerinţele populaţiei ? ’70 („Arta**); SIMERJA : Zorba gre lar” ); ILIA i Evadatul („Lumina” ).
Răşinarii lui Octavian Goga Ad sivă, la care poetul, vara. stătea vi- voluţionari. ajungem în scurt timp I de geologi şi denumit „Maliulka” . U- In ziua de 26 octombrie ne allam cul („Mureşul"),- HUNEDOARA:
mirăm străzile pietruite şi casele sind la ...„lala popii Irimie" dar şi la stejarul de peste 000 de ani, mar rioşul cristal de cuart, cintăreste 784 in unitatea nr 68 din Deva. O ma Cele 4 zile ale oraşului Neapole („Fla
ţuguiate ale oierilor din acest stră In ...„oştenii fără nume, ee duc răz tor al multor evenimente istorice \ k9 şina o tobriciî tocmai adusese un căra” ) ,* CALAN : Expresul Paris—
vechi sat românesc. Ne îndreptăm boiul mare — al tuturora", la clăca- ce-a ii avut loc la. Blaj, declami as transport de 600 hucă(i pîine inter Miinchen („II Iunie” ); PETROŞANI:
paşii spre coama unei panle domoa- şii obidiţi şi flăminzi din Transilva tăzi monument al naturii | „CiRTIŢA" DE OŢEL mediară. Cetăţeanul Gh Nanu a so Yoyo („Republica"); Tara fericirii
le, la casa unde s-a născut poetul nia acelor ani... In sălile muzeului oraşului, ame { licitat o pîine proaspătă („7 Noiembrie”); LUPENI: Copiii mă PROGRAMUL I : 5,40 Program mu
Octavian Goga Aici, linişte desăvâr najai înlr-un castel al cărui certifi MOSCOVA -- Institutul cen rii („Muncitoresc” ); Steaua iără nume zical de dimineaţă;; 6,15 Actualita
şită. In ţoale încăperile — trei la cai de naştere datează de aproape tral de cercetări ştiintilice — De unde să vă servesc, dacă („Cultural"); URICANI: Hai, Franţa! tea agrară,- 8,25 Moment poetic —
număr — care compun „sălaşul" ce a cinci veacuri, situai, nu prea departe . pentru construcţii miniere a nu am ? — i-n răspuns vin/.ătoarea. interpretat de Elena Scroda , 8,30 La
aparţinut unui străbunic al poetului, Popas la Blaj de morminlu! lui Timotei Cipariu, 1 elaborai un agregai cu co- Cu permisiunea acesteia am veri („7 Noiembrie” ),- BĂRBATE^ : Un microfon, melodia preferată; 10.15
dei generalul („6 August” ) ; PARO-
preotul Sava. construit cu peste „100 cercetăm cu atenţie exponatele din * mandâ automată pentru săparea ficat şi noi magazia de marfă Din ŞENI : Căpitanul din Tcnkeş, seriile Nestemate folclorice; 10,30 Radio-
de ani in urmă" — cum ne declară secţiile de ştiinţe naturale şi de is \ tunelurilor Maşina, un tel de „cîr- cele 600 de piini n-om găsit nici una rachela pionierilor; 12,10 Potpuriu din
însoţitorul nostru — te întimpină Al doilea popas, la Blaj Cile ur torie • tiţă” de oţel, are o lungime de 15 proaspătă L II („Energia"); VULCAN: Vani na. opereta „Doamna Luna” de Paul
prezenţa vie a poetului râşinărcan. me ale 1 recul ului cultural şi istoric, * J metri şi o greutate dc 40 de tone. — Se înlîmplă des asemenea silua- Vanilii („Muncitoresc” ) ; CRIVJDIA : Llncke, 12.50 Rapsodia a It-n de M ir
Iată. în sala din stingă intrării, ale luptei pentru dezrobirea sociala Cutite în (ormă de elice, plasate |ii, tovarăşă lovan ? — am întrebat Moartea se numeşte Engelchen cea Chirinc,* 15,00 Programul orches
palul înalt, aranjat in stil vechi ar şi naţională a poporului român din Cu aclînen mulţumire sufletească J în partea frontală a agregatului, responsabila. („Muncitoresc” ); ANINOASA : Pină trei de muzică populară a Ansam
delenesc, unde „micuţul Tăvi" a scos Transilvania nu se află aicil de a fi cunoscut îndeaproape aceste I taie roca pe care un transportor — Da, cam des ? la oraş nu e departe („Muncitoresc” ); blului „Clocîrlia” 15,30 Recitalul pia
întâiul scinccl! Şi mai la^dreapla. Iată „şcoala de obşle" a lui Şin- mărturii ale trecutului poporului j o incorcâ apoi în vogonete. Mîini Am consemnat pînă aici citeva pă LlVCZENf : Serhărllc galante f „Mun nistului Gheorghe Halrnoş, 16,40 Pre
surîzind din rama aurită, iată-l pc cai, Maior şi Deleanu. lingă liceul nostru, elevii excursionişti s-au în | mecanice monica/.ă în peretele tu- reri ale oamenilor de la tejghea Ele citoresc” ); PETRILA : Criminalul tn miere de operă de-a lungul anilor:
viitorul eîntâreţ al Oltului în uni unde a învăţat creatorul „Luceafă tors la Sebeş cu dorinţa de a învăţa ■ nelului plăci de beton armat Pro- vin să confirme faptul că pe drumul vacanţă („Muncitoresc” ) ; LONEA .* „Traviata” de Verdî, 17,10 Odă vite
formă de elev sibian. deasupra „T ri rului". Mihnil Eminescu. sosit aici mai mult, mai bine. spre a cinsti j ductivitalea agregatului este de parcurs de produsele de panificaţie, Fiii „Marei ursoaice” („Minerul"); jilor : Vremea ini Mihai Viteazul.
bunei" Iui Slavici şi Coşbuc şi a „per pedes” locmai din Moldova cea prin muncă neobosită gloria înain * zece ori mai mare decît cea rea- există încă multe nereguli ce sc răs- Cartierul veseliei („7 Noiembrie”) :
•„FAmiliei" lui losif Vulcan din O- îndepărtată şi însorită, lată Cîmpia taşilor. J lizală prin metodele clasice de să frîng asupra consumatorilor. ALBA MJLf A: Răscoala („23 August"); Evocore Istorică , 17,10 Muzica şl na
tura ; 18,40 Ritmurile cincinalului
radea, reviste care-i şi tipăresc pri Libertăţii, unde s-au slrins, cerînd IULIAN ION/IŞ pare şi armare a tunelurilor Răspunderea cea mai mare în a- Misiune extraordinară („Victoria” ); 19,00 Seară pentru tineret; 22,45 Cla
Liceul Sebeş
mele încercări literare. drepturi sociale şi naţionale, cei pes
sici ai muzicii corale româneşti.
Buletine de ştiri şl radiojurnale:
5,00; 6,00; 7,00; 10,00* 12,00; 14.00,’
La Jiul, dimpotrivă, înaintarea a cul terenului, pasează precis in adin- Mihai — Crăciun, Toîa (lonescu) — 16.00, 18,00 ; 20,00 ; 22.00, 23.52 (pro
contraatacat periculos Din linia de cime Io Peroncscu şl acesta de la Martinovici, Lihardi, Cnsandra, Pero- gramul I), 7.30, 9.00, 11.00, 11.00,
nescu.
mijloc s-a remarcat Îndeosebi Cră 10 metri, printr-un sul sec. ii face GH PAVFL 15.00; 17.00; 19,00, 23,00; 0,52 (pro
ciun. un adevărat distribuitor de mat -pe Gaboraş. înscriind in colţul gramul II).
A - - mingi utile, cu legături bune şl per drept al porţii. Este 10 pentru Jiul REZULTATE: HAVANA 0 (Agerpres). —
Mn - La reluare jocul devine mai vioi.
manente între apărare şi atac. In runda a 5-a a turneului final
Trebuie să mai menţionăm şl lap- Chiar în min 50 Peroncscu, servit C.SM.S. — Farul 1-1 ; Steaua — din codrul Olimpiadei de şah de la iljeleviziune
tut că toii jucătorii s-au mişcat hi bine de l.ibardi. ratează o marc oca Rapid 0-1; UT.A — Politehnica
frunlaşa
U.R.S.S.,
Havana, echipa
____ ne pc teren, iar pasele şi-au găsit z.ie de a majora scorul 5-2; Universitatea — Jiul 2-2; Di- clasamentului, a întrecut cu scorul de 18,00 Pentru cei m ici: fil
de cele mai multe ori adresa. Egalarea se produce în minutul 70 naino Piteşti — Steagul roşu 4-3, 3-t selecţionai* României. La primele mul „A dispărut marea". Stu
Aşadar. Jiul a acumulat încă un Mnstelca execută o lovitură de Ia ’Dinamo Bucureşti — Progresul două mese. marii maeştri Roris Spas- dioul pionierilor* 18.50 Publicitate ,
2 0 ; Ştiinla Craiovo — Petrolul
16 met ii. Ivansuc interceptează şi
CATEGORIA A LA FOTBAL punct preţios în clasament, mai ales din colini careului, printr-un şut pu 1-0 ski şi Mihai! Tal au oblinut un punct de seară, 19,15 Buletinul meteorolo
18.58 Ora exactă; 19,00 Telejurnalul
că a lost obţinui in deplasare
prin remize în partidele cu Florin
Şi acum pc scurt filmul meciului ternic. trimite balonul, peste toată CLASAMENTUL Gheorqliiu şi Victor Ciocillea La ur gic; 19,ffi Ancheta TV ; 19,35 Film î
Lovitura de începere o au jucăto apărarea, în plasă. Replica jucători mătoarele două mese. Viktor Korci- „Evadatul” , 21,00 Cintâ soprana Arta
rii din Valea Jiului. Martinovici, lor de la Jiul es1e însă promptă In 1. Ştiinţa no» şi Lev Polugaev6kî au ciştiqal Florescu; 21,30 Studioul mic. „Joc
II 7 I 3 I6-I5 15
pornind în viteză pe partea dreaptă, mtn. 72 lonescu, singur in careu, 2. Rapid U 5 3 3 20 IO 13 la Drimei şj respectiv Slanciu. In dublu” de Dorel Dorian; 22,30 Tele
primeşte o pasă loarle bună de la
Jiu! a obţinut un punct nu reuşeşte să intercepteze balonul Peroncscu aflai pe linia de tund si .1. Din. Bur. II 6 1 4 21 -15 13 Malulovici-Ghiiescu, meciul lugosla- jurnalul de noapte.
urina remizei înregistrate in partida
trimis la intilnire de
Lihardi şi
4. Progresii*
Cimpcanu respinge în aut. Asistăm şutează precis. 2-1 pentru Jiul 5. Petrolul II 5 3 1 I2 IO 13 vta-România. din runda a 4 a, s-a în-
10 5 2 3 I2- 9 12
Din acest moment, echipa mineri
în continuore la un joc de tatonare lor se retrage in apărare, îar atacu 6. Farul 10 4 4 2 15 11 12 cliciai cu 2,5-1„5 în favoarea şahiş
preţios în deplasare mai mult la mijlocul terenului. rile clujenilor se Înteţesc. 7 Din. Pit 11 0 0 5 17-11* 12 tilor iugoslavi.
Alte rezultate: Cehoslovacia-Unga-
Prima acţiune mai periculoasă ore
loc in min 16 rînd Crăciun îl lan In min 70, Uilăleanu este faultat 8 U.T.A. II 3 5 3 13 13 11 rla 2,5-1,5, Bulgaria-Norvegia 3,5 0,5,* PENTRU 24 ORB
11 4 2 5 22 ir. 10
9. Jiul
CLUJ (prin telefon de la trimisul Atunci însă rînd conduceau cu sează pe Martinovici. dar acesta pri- în careu iar arbitrul acordă cu uşu- 10. Steaua tt 4 2 5 17-13 10 S U . A . r d Germană 1.5-0,5; Argen- Vreme relativ frumoasă, cu cerul
nostru) 2-1, ei s-au retras în apărare şi a- pindu-se. trimite in alara terenului rinlă lovilura de la II metri, pe care 11. C.SM.S. II 3 3 5 14 25 0 tina-Iugoslavia 1,5-0,5 (2); Cuba-lslan- ma! mult noros ziua şi senin noap
După terminarea inlîlniril dintre cest (apt a permis clujenilor să c- Două minute mai lir/.iu, Marcu de la o transformă Adam : 2-2. 12. Politehnica 11 2 4 5 13 19 3 da 1-0 (3); Dnnemarca-Spania 1-0 (3). tea. Vîntul va sufla din sud şi sud-
Universitatea şl Jiul, un confrate dc qalc/e. Universitatea şutca/ă dc departe, pu Cu acest scor meciul ia slîrşit 13. Uni versltalea 11 2 3 6 7-14 7 Clasamentul după 5 runde; I. vest. Temperatura variabilă; ziua va
la ziarul local îmi spunco : „Jiul In general, meciul nu s-a ridicat ternic. însă Ion Vasile prinde sj>cc- La llnicrul arbitrului V. Pădurea 14. SL roşu 11 2 3 0 12 23 7 fi cuprinsă intre 12 şi 16 grade, iar
merita chiar şl o victorie pentru că la un nivel tehnic deosebit, dar a- laculos. In min. 20 şi 21 Crăciun în nu din Bucureşti s-au aliniat forma URSS 17 puncte,* 2. Bulgaria 13 noaptea între —2 şi 45 grade. Dimi
(12 noiembrie) :
Etapa viitoare
a jucat mai mult fotbal; coechipie ceastn datorită mai ales echipei lo cearcă rle la distanjă dar bage pes ţiile : Progresul — Steagul roşu ; Dina- puncte; 3-4 Argentina, S U A. 12,5 neaţa ceaţă şi brumă locală
rii Universităţii s au întrecut in gre cale, care nici acum, după etapa a te poartă Universitatea : Gaborns — Pexa. mo Piteşti — U T.A.; Farul — (2) puncte; 5. Iugoslavia 12 (2) punc
şeli elementare, mai ales In apăra II a, nu şi-a găsit cadenţa. Fotba Spre slirşitul reprizei, după ce U- Coslin, Grăjdeanu, Cimpoanu — Ştijn|a Craiova ; Dinamo Bucu te; 6. Cehoslovacia 11.5 puncte* 7. PENTRU 2 ZILE
re” liştii clujeni au jucat fără orizont niversilatea beneficiază de două Mustoţea. Neşu — Marcu, Ivansuc, Ungaria 11 puncte 8. România 10,5
Intr-adevăr, lără să strălucească, în înaintare. Linia de mijloc s-a cornere consecutive, iar .Ion Vasile reşti — Jiul; Politehnica — Rapid; Vreme schimbătoare, cu cerul mai
dar jucind cu multă ambiţie, fotbaliş pierdut în combinaţii sterile. îar apă se remarcă trimitind peste poartă. Adam, Szabo (Uilăleanu}/ C.S M S. — Universitatea ; Petro puncte; 9. Danemarca 6.5 (3) puncte,- mult noros ziua şl cu tempcralura
tii de la Jiul se remarcă. rarea a fost mai penelrabilă caoricind, Crăciun primeşte o minge la mijlo J iu l: I. Vasile — Dan, Stoker. Pop, lul — Steaua. 10 Spania 6 (3) puncte etc. staţionară.