Page 38 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 1

M Ă R T U R II D E A C U M 7 D E C E N I 6rija beneficiarului

REUNIUNEA ANDREI AN A pentru

documentaţii
înfiinţată la Sebeş, la 20 iunie Sebeş, numflrul meseriaşilor şl co­ şl economie", pe care „Andreiana"
1893. .Reuniunea Andrelana pentru mercianţilor români era destul de şl-o declară organul el oficial şl care
înmulţirea şi sprijinirea meseriaşi­ însemnat, ca de altfel şi la Sibiu, o apârut la Sebeş între 10 octombrie (Urmare din pag. I)
lor* îşi propunea, aşa după cum se Braşov, Miercurea, Oiâşlle ele. 1008 şl 31 octombrie 1010, cu 3 apa­
arăta în .Statute0 lă contribuie In Cea mol rodnică activitate desfă­ riţii lunare, lotallz.ind 73 de numere, mal atunci cind ajung spre verifica­
„promovarea cultutolfi şl materială şurată de „Andrelana0, de la înfiin­ militează lot pentru acest scop a- re în bancă sau la şantiere? Cel mQl
a meseriaşilor şl comercianţilor din ţarea sa şl pînâ in anul 1918, n f09t lunct cfnd publică producţii literare în măsură să răspundă unor astfel
Sebeş şl jur0 care — conform speci­ aceea a propagării în rîndul meseria­ semnate de I. L. Caragiale, A. D. de întrebări sînt beneficiarii şî nu­
ficaţiei din registrul de „Protocoale şilor, comercianţilor şi a marii mase Xenopol, Al. Vlahuţă, D. Anghel etc. mai ei.
al regiunii" — s-au înmulţit conside­ a populaţiei din localitate şi chiar Evident că reuniunea „Andreiana* In prezent obiectivele principale
rabil în Sebeş, mai ales „numărul din împrejurimi, a ideilor Unirii nu a fiinţat izolată, ruptă de preo­ ale planului cincinal se cunosc. Deci
meseriaşilor români*. Transilvaniei cu România, aceasta şt cupările şl frâimntărlle meseriaşilor există toate condiţiile ca temele de
Sub haina „culturalâ şl materială", ca urmare a îndrumării primite din şi comercianţilor români din oraşele proiectare sâ poată fi gindite în pro­
reuniunea meseriaşilor şi comercian­ partea „Astrei" sibiene. învecinate, ci, dimpotrivă, relaţiile ei funzime, spre a se putea elabora o
ţilor din Sebeş de naţionalitate ro­ Cele afirmate mai sus sînt întărite cu reuniunile meseriaşilor români documentaţie îngrijită, completă. Râ-
mână, ascunde ţinta penlrU care a de faptul că în şedinţele literare, ce din Transilvania erau aşa de strînse mîne doar ca beneficiarul sâ fie mal
fost organizată: de a cdntribui la aveau loc in fiecare „luni sara", în îneît la Expoziţia profesională a me­ exigent, sâ studieze cu competenţă
lupta pentru eliberarea naţională a seratele literare cu public, organizate seriaşilor din Sebeş, organizată în ceea ce-l oferă proiectantul, Bâ-şl
românilor transilvăneni. Aceasta şi periodic în clădireo hotelului „Ln anul 1901, care „a succes pe deplin facă la timp observaţiile de rigoare.
ca urmare a apariţiei primului do­ Leul de aur" (actuala clădire a li­ atît din punct de vedere moral rit şi Am subliniat acest lucru cu inten­
cument programatic scris al naţiu­ ceului din strada Lenin nr. 9) cu o- material" au luat parte reprezentan­ ţia de a atrage atenţia tuturor bene­
nii fomâne — SUpplex Ltbellus Va- cazîa producţiilor corale „ţinute la ţii reuniunilor meseriaşilor români ficiarilor de lucrări câ aceste cerin­
lachorum. Asemenea reuniuni au mai sărbători — unde fi-a declamat, ce­ din Braşov, Sibiu. Orâştie, Alba Iu­ ţe sînt condiţii obligatorii atunci cînd
apârut şi în alte localităţi de pe me­ tit, s-a , computer (compus), s-o lia, Sâllşte, Poiana. Miercurea, toate se prezintă documentaţii pentru ad­
leagurile regiunii noastre, (Haţeg — cîntat şl s-a Vorbit", s-au prezentat „în frunte cu preşedinţii sau vicepre­ mitere la finanţare.
Societatea tîmplarilor şi cizmaşilor creaţii ale scriitorilor de dincolo de şedinţii lor", iar la închiderea expo­
români; Alba Iulia — Reuniunea de Carpaţi. Aşa au fost creaţii ale poe­ ziţiei, membrii reuniunilor străine,
citire şi clntâri a economilor şi me­ ţilor şl scriitorilor Vaslle Alecsandri, împreună cu meseriaşii din Sebeş au
seriaşilor; Orâştte — Secţia indus­ Alexandru Vlalntţă, George Coşbuc ţinut „prima conferinţă a meseria­ Unde-i spiritul
trială a reuniune! economilor; Mier­ (stabilit la Bucureşti), Tralan Deme- şilor români din Transilvania „.con­
curea — Reuniunea meseriaşilor ro­ trescu, Alexondru Odobescu, G. Şer- ferinţă care a stabilit că spre a fl
mân!). ban, mergînd pînâ acolo ca în data legaţi toţi meseriaşii români din a- gospodăresc?
Preşedintele reuniunii, în persoa­ de 23 septembrie 1900, aşa cum se ceastă ţara In un singur corp, comi­ Este cunoscut /Qp/u/ că Intră*
na lui Zevedei Mureşan, afirma : arată la pagina 90 din „Protocolul” tetul reuniunilor meserloşilor din prinderile de gospodărie ord-
„Meseriaşii noştri trăiesc însâ Izo­ acestui on, vicepreşedintele reuniunii, Sibiu va figura şl ca Comitet Cen­ şeneased ou sdrctno sd vegheze
laţi unul de altul, fiecare pentru sine. George Tătar, să afirme cu glas lare tral al tuturor reuniunilor de mese­ In petmanenld la menţinerea
Astăzi însâ, moi mult ca în trecut, la „productiunea leatru — concert". riaşi din ţară". curăţeniei ln oraş, Din păcate
se simle lipsa ca oamenii de aceeaşi insufleţUoarele cuvinte ale cîntecului In condiţiile dezvoltării mişcării aceasld obligaţie se neglljeaid
categorie să nu trăiască izolaţi, cl să Unirii : muncitoreşti, meseriaşii grupaţi In tle cdlte o mate parte a condu­
se grupeze în corporaţiuni sau mai „Undc-l unul mul putere „Andreiana" din Sebeş au înţeles câ cerilor întreprinderilor respecti­
bine zis în reuniuni, ca astfel, cu La nevoi şi la durere, năzuinţele lor sociale şl naţionale pot ve, Printre ele se a/M şi 1.0,0
puteri unite, sâ lucre unul pentru fi realizate numai prin apropierea Cuglr.
Zilnic, la biblioteca comunală din altul". Unde-s doi puterea creşte de proletariatul care se organizează în pateul din tata blocului
Poiana, vin zeci de cititori pentru a La cîtiva ani de la înfiinţare, la 25 Şi duşmanul nu sporeşte". în această perioadă, nvînd un parild B 3, ou fost aduse, din nu te
se informa asupra noutăţilor dlnlr-un mal 1898 reuniunea se reorgani­ Şi biblioteca reuniunii ce funcţiona soclnl-democrat (PiS.D.M.R.) şl sindi­ ştie ce motive, mal multe cutii
Sci jsori către redacţie domeniu sau oltul al literaturii. In zează, formulîndu-şi acum şi mai ţătorul Ioan Pnvel). Iar mal tîrz.iu cate proprii. He gunoi, Locatar// blocutllor
la început acasă la bibliotecar (învă­
La un deceniu de la afirmarea de
acest an. de exemplu, biblioteca a
au depus aloi gunoiul mena/er
împrumutat peste 9.640 volume de precis Intenţia de a nu contribui „înlr-o odaie închiriată de la casina către meseriaşii „Andrelanel* în co­ care nu a losl ridicai timp de
„numai la ajutorarea materială a me­
cărţi. Foto: V. ONOIU seriaşilor, ci să servească şl pentru româna", pe bază de regulament loanele revistei „Munca* a necesită­ mal multe săptdmtnl. Ce părere
pt-omovarea culturală a lor”. propriu şi care totaliza peste 75 de ţii luptelor greviste şl a organizării aveţi, tovarăşi de la Î.G.O. Cu­
pe o treaptă superioară a mişcării
Dupfi cum
atestă
documentele
Un crâmpei din viata păstrate la Muzeul raional din volume de-ale scriitorilor maî sus muncitoreşti, s-a creat Partidul Co­ glr, despre ţelul cum ttd faceţi
menţlohaţi. a contribuit şl ea
la
dalor/a ?
PAZA CONTRA Sebeş, la constituire, reuniunea n „cunoaşterea patriei noastre de din­ munist Român, conducătorul politic tt\ lologtafte: aspect sarprini
al tuturor celor ce muncesc.
culturală a rainnuini reuşit să înscrie din cei prezenţi pes­ colo de Turnu-Roşu”. revistă IULIAN ION AŞ de fotoreporterul nostru In rata
„Munca",
De asemenea,
te 60 de membri, de unde se des­
blocului B 3 din Cuglr.
INCENDIILOR prinde concluzia că în anul 1093, în pentru „meserii, Industrie, comerciu Liceul Sebeş
Oraşul Alba Iulia ca şi aşezările De cum a început munca la cîmp
din raion adougâ noi comori la tra­ s-a iniţiat şi „Ştafeta culturală a
diţia culturală a acestor locuri. Din cooperativelor agricole de producţie",
lamă şi pînâ în această toamna trecînd prin faza comunală, interco-
tîrzie, zilele de odihna au căpătat munală, pînă la cea raională. Ultima 0 IMPORTANTĂ W 7V
strălucirea jocurilor şi a cîntecelor treaptă, întrecerea pe plan raional,
ardeleneşti, a versului meşteşugit, a desfăşurîndu-se la 23 August.
paradelor de porturi româneşti, adu­ Se părea că partea cea mal impor­ A s m
se de pe văile Mureşului, ale Tîrna- tantă a activităţii culturale s-a în­
recoltei", dar. o PROBLEMĂ OBŞTEASCA
velor şi Ampoiului. cheiat în prima duminică din oc­ H b i
încă înainte ca primăvara să-şi tombrie, la „Ziua
trimită primele prevestiri, artiştii a- convorbire la Comitetul raional pen­ i i
matorl din formaţiile căminelor cul­ tru cultură şi artă Alba, ne-a făcut Cu cltva timp în
turale, ale casei raionale de cultură să ne dăm seama că programul de urmă am răsloit re­ faptul că numărul in­ sînt degradate datori­
şî ale sindicatelor s-au antrenat în alunei a fost doar un preludiu al ac­ cendiilor a scăzut sim­ tă nelntretinerii ln . : # ■Aj r
concursul „Să întîmpinăm primăva­ tivităţilor ce vor începe o dotă cu a- vista „Paza contra in- ţitor In urma măsuri­ stare de funcţionare.
ra", apoi în cel Intitulat „Pe Mureş nolimpul rece. cendlllor". O pagină lor de prevenire lua­ De asemeneo, în mul­
şi pe Tîrnave", pe care l-au închi­ Ce se va organiza, de către cine. si întreagă era consacra­ te. Printre altele, s-a te localităţi cura slnt
nat celei de a 45-a aniversări a creă­ care va fi noul în activitatea cultu­ tă descrierii faptelor arătat că s-au depus Sâcărîmb, Pojoga. Cîr-
rii Partidului Comunist Român. In rală din iarnă ? Toate acestea au fost patriotice ale unor mai multe eforturi Jlţi, Romos, Romoşel â iv * „ S H
desfăşurarea acestor mari întreceri viu dezbătute încă în a doua jumă­ cetăţeni din regiunea pentru instruirea co­ etc., pompele manua­
ale jocului şi cintecului, ale portu­ tate a Junii septembrie. înlr-o ple­ noastră. Era vorba de mitetelor executive le cit si accesoriile a-
lui şi versului, artiştii amatori ou nară a comitetului raional penU'U doi membri ai forma­ ale slăbirilor populam cestora, datorita adă­
fost repartizaţi pe zone folclorice, ţiilor voluntare P.C.I comunale si orăşe­ postişi necorespun/ă-
ceea ce a constituit ineditul în con­ cultură şi artă. Din lot ce s-o propus care au salvat de la neşti pe linie de loorc, s-au degroriot,
curs. şi s-a trecut atunci în planul de foc si înec mai mul­ P.C.I., an fost organi­ fără n mai putea li
muncă, vom amintfdOctr : concursul
Valea Mureşului şl a TSrnavelor, te vieţi omeneşti, li zate si inslrutte ma­ folosite.
cu localităţile Teiuş, Petelca. Mi­ de teatru. întrecerile pe plan raional cheamă Mihai Popa joritatea formaliilor Multe deficienţe
halţ, Oarda de Jos, Vinţul de Jos, au pentru cel mal bun solist, recitator, din Sebeş şi Viorel voluntare din regiune, s-au conslatat si in
cililor artistic, pentru cea mai bună
cuprins o zonă folclorică, Valea Am­ brigadă artistică de agitaţie şi mon­ l)aj din Lonea. Pen­ unele sfaturi popu- cadrul obiectivelor tu­
poiului cu aşezările Zlatna. Feneş, taj muzical-lilerar. tru înaltul spirit de lare raionale cum sini telate de comitetele
Meteş, Ampoiţa, Almaş, o altă zonă, sacrif ici vi de care au cele din Sebeş sl Alba executive ole sfatu­
iar regiunea viticolă cu localităţile Am redat, in cileva rînduri. doar dat dovadă ei au fost ou analizai în şedinţe rilor populare. La Tea­
Ighlu, Şard, Crieuu, Calda de Jos, o parte din viaţa culturală n raionu» decoraţi, la propune­ de comitet executiv trul dc stat Petroşani,
Benic, Slremţ. o altă zonă. lui Alba — cea care se referă la ac­ rea Comisiei regiona­ activitatea comisiilor dc pildă, Iluminatul
Mai mult de 5 000 de artişti ama­ tivitatea artistică de amatori. Peri­ le P.C.I., cu Ordinul raionale P.C.I. ele. dc siguranţă a fost CERINŢE RLE ELEVILOR IN RECREAŢIE
tori, întruniţi în formaţii corale, în oada de iarnă este un bun prilej de Muncii clasa a Ill-a. Dacă în anul 1966 găsit in stare de i\e-
grupuri vocale, în echipe de dansuri, a ridica această activitate pe noi O scrisoare sosită numărul incendiilor a luncţionare. Conduce­
în montaje muzical-lilerare au dăruit trepte. nu de mult la redac­ fost destul de redus, rea teatrului în loc (Urmare din pag. I)
zecilor de mii de spectatori frumu­ PETRU TOM A ţie vorbea în cuvinte aceasta se daloreşlc să focă intervenţiile multă răspundere şl atenţie ce­ masa de prînz. Insolit! însă de por­
seţea şi originalitatea folclorului lo­ responsabilul staţiei simple despre curajul măsurilor de preveni­ necesare, foloseşte — Nu numai astăzi 1 De pcsle doi rinţele cotidiene ale elevilor şi să tar, ora vizitat chioşcul din curtea şc>?r
treacă la satisfacerea lor. Aceasta
cal şi al ariei populare. dc radioîicarc Alba Iulia si hotărîrea pompie­ re. Iar pentru ca nu­ lămpile eu petrol, ani, de cînd s-a închis chioşcul din ■nu numai la Simeria, dar şi la Iii. Mai întii o remarcă Locul amp
rilor voluntari din mărul lor să fie şl mal care conslituie un curtea şcolii, copiii sînt nevoiţi să Deva, unde nu există chioşcuri in sării acestui chioşc este foarle nep.
trivit. El se află la subsolul unei
P î n ă c î i u ! s ă a ş l e p l ă m ? satul Almasul Mic ralc, In şedinţa amin­ pericol de incen­ lasă in oraş după cumpărături. Avem nici o şcoală. de gimnastică nfclermlnote si, ca să
care ou stins incen­ tită au fost dezbătu- diu. Cele mai ca­ aici un chioşc corespunzător, dar stă Şeful serviciului comercial de ajungi acolo, trebuie 6ă treci prin
diul ivit in curtea ce­ te, în mod deosebit, racteristice nereguli închis, pe motiv că nu are cine să
Care or fl fost pagubele pricinui­ zurile... Au venit tovarăşii de la tăţeanului Bunea Pe­ constatate, care ar pu­ vînriă. Ara intervenit de mai multe la OC.L Alimentara Deva, tov. gropi şi noroi. In privinţa aprovizio­
te de biblicul potop, nu ştiu. Nu a Combinatul carbonifer Valea Jiului tru. Asemenea scri­ deficientele care se tea provoca incendii ori pe lingă organizaţia comercială, Andrei Polgar, dădea vina pe nării sale. nu ne putem pronunţa în-
rămas nimic scris din vremea aceea. să vadă ce măsuri trebuie luate pen­ mai manifestă, cu in­ insă mi s-a spus să găsesc un remi­ conducerile şcolilor care nu asi- trucît era inchis.
Poate, unde nu se inventase scrisul, tru n se trece la reparaţii urgente. sori ara primit mat tenţia ca ele să fie mi fost : depozitarea ţiuru sprijinul necesar. Nu punem Ne-ao] adresat Insă tov. Aurel
sau nu apăruseră serviciile de sta­ Au venit au văzut, au constatat, au multe. Pentru seriozi­ eliminate. Să amintim neregulamentară a zier, ca şi duri aceasta ar cădea în la îndoială această afirmaţie. Con­ Constanllncscii, directorul O.GL, Co­
tistică şi contabilitate. „Potopul” de holărit, au promis De toate : par­ tatea cu care îşi în­ clteva dintre ele : carbidului. instalaţii competenta conducerii scolii Şi siderăm Insă Că printr-o preocu­ merţ mixt Alba Iulia.
la Aninoasa — că aşa-1 numesc lo­ chet nou, tencuială, zugrăvire, cana­ deplinesc această sar­ Spuneam că rolul electrice dc tortă şi chioşcul oslo foarte necesar. Noi pare mai stăruitoare, printr-o le­ — Chioşcul este bine aprovizionat,
calnicii — a pricinuit însă pagube. lizare, ele., ele cină obştească de ma­ formaliilor voluntare iluminai defecte, intro­ avem pcsle 1.100 de elevi, «ut la gătură mai Strtnsă cu conducerile căci ne îngrijim în permanenţă de a-
Norul, scuturîndu-şl încărcătura li­ Au trecui de alunei trei luni. re răspundere, majo­ PCI. şi al comisiilor ducerea autovehicu­ cursul do v.î, d l şl In seral. şcolilor, acest deziderat Işt va cest lucru. Mai avem un astfel de
chidă, a făcut sâ crească, aproape in- lată-ne cu iarna la uşă. dai’ promi­ ritatea membrilor for­ este în primul rînd n- lelor în atelierele de Cu toiul alt aspect am întilnit la găsi rezolvarea. chioşc, dar numai cu produse de pa­
stanlaneu, apele unul pîrtlaş, pînâ siunile tovarăşilor de 1q combinat maţiilor voluntare cela de a preveni a- reparaţii lără ca în Şcoala generală din Simeria. Micuţii In incinta Liceului „Aurel "Vlnicu" nificaţie. la şcoala generală nr. 1. sl
atunci secat, şi l-a transformai ad- rint departe de o se realiza. Clubul, P.C.I. din regiunea numite incendii. Râu prealabil sil se 11 go­ elevi aflaţi în pauză stăteau la rînd din Orăşlie, funcţionează un chioşc altul în curs de organizare la scoală
hoc în şuvoi năvalnic care n intrat în cate un mare număr de oameni noastră şi-au otras a- osie că deşi organele lit rezervoarele de în lata unui chioşc din incinta, co care ar putea servi co model. Foarte generală nr. 2. Nu ne împăcăm însă
în club. A distrus parchetul din trei al muncii din Aninoasa îşi petreceau prcclerea oamenilor îndrept au fosi sesi­ benzină, sobe dc În­ să-şi cumpere cornulet*1, pişcotmi ctc. bine aprovizionat, el oferă elevilor atit cu fnptul că chioşcul de la liceu a
săli, s-a abătut în biroul clubului, plăcut orele libere (la cinematograf, muncii. zate asupra unor pe­ călzit delecle, fuma­ Tov Viorel Rusu, directorul şcolii, produse alimentate ca: plăcintă cu fost mutat de curînd, acolo unde l-aţi
printre scripte şi dosare. Localnicii, bibliotecă, jocuri distractive, acţiuni lată de ce au» ac­ ricole de incendiu, nu tul in locuri noper- ne-a (lot unele amănunte.1 văzul. Pînă ocum a funcţionat într-o
însă/nu Ucu lăsat sn-$l facă do cap. organizate cu carton, cu formaţiile ceptat cu plăcere In­ au fosi luate măsurile nhse ctc. — Chioşcul pe caro-1 avem esle magiun, tomuri, covrigi, napolitane, încăpere din Incinta scolii. In mo­
Au venit în grnbâ şl, cu curaj i-ou artistice), nu poate fl folosii. vitaţia de a participa cuvenite. Astfel insta­ Apărarea sl păstra­ deservit de o vinzutoaro de la ma­ ciocolată si alte dulciuri, iaurt, bis­ mentul de faţă, din acest motiv, şi
cuiţi, precum $i articole de papetărie
stăvilit furia, Şuvoiul a lăsat însă în Cu promisiuni e greu de Ini ral in la o şedinţă u Comi­ laţiile electrice din rea avutului obştesc gazinul alimentar din apropiere ln vînzările au scăzut simţitor. .
urmâ-l un mîl de vreo 20 cm, biblio­ iarna. Pînă cind să aşteptăm V Răs­ siei regionale P.C.I. C.A,P. Pojoga, Burjut, este o datorie o fiecă­ (iecore pauză, ea vine aici co să des­ printre care: caiete diferite, creioa­
teca şl sala de lectură fără parchet, punsul se cuvine eâ*l primim din unde K-u dezbătut Ulrlih, Vata, Lancram. rui cetăţean. Sarcini facă în mod deosebit produse de pa­ ne, echere, radiere, peliconol, suga­ Cu ocazia anchetei Întreprinse,
sala de spectacole cu scaunele dis­ pârlea celor care nu făcut promU numea desfăşurată în itjhlu, Bucerdea. Hăs- importante în preve­ nificaţie. De asemenea, o dată pe zl, tivă. cerneală, peniţe, tocuri şi cîte a reieşit că existenţa unor chioş­
truse, cu fosa pentru orchestră dn- slunl t conducerea C.C.V J, occist nn de formaţii­ dat etc., prezintă de­ nirea Incendiilor revin o altă vînzătoare de Ia librărie se de­ altele ! Tov. Ann Moga, remizieră la curi în şcoli, cu produse alimen­
rîmalfl». G, TttAlAN le voluntore In vede­ fecţiuni serioase, care însă conducerilor în­ plasează ln scoală co să vîndă pro­ acest chioşc, ne spunea că ore zilnic tare şi dc papetărie este absolut
A plecat şuvoiul şl au venit neca­ corespondent rea prevenirii şi stin­ ar puieo genera In­ treprinderilor şl insti­ duse de papetărîe. vinzări ce depăşesc valoarea a 1.000 necesară. Venind în înthnpinarea
gerii incehdlllor. Cum cendii ? la sectoarele tuiţilor. organizaţiilor N. R. Iată două aspecte, din Ici. satisfacerii cerinţelor cotidiene
cro şl firesc, s-s scos zootehnice ale C A P comerciale, culturale, două şcoli ale aceluiaşi oraş, de­ Înlr-o discuţie cu tov. Anastasie ale elevilor, conducerile organi­
In evidentă activita­ din Cut. Iglnu. Bani consiliilor agricole, servite însă cu totul d ife rit. Care Şehiopu, şeful serviciului comercial zaţiilor comerciale ln colaborare
tea îormollîlor volun­ Mare, Hărâu. Velei. sfaturilor populare. este cauza ? Organizaţia comer­ la U.R.C-C. Orăştie, am aflat că ast­ cu cele ale şcolilor sfnf datoare
tare Cat‘e au salvat Slntandrei etc., se fo­ Pompierii voluntari cială 0,C,b, Alimentara Deva, fel de chioşcuri vor li deschise în xâ ia măsuri concrete in acest
Importante bunuri ma­ losesc Bobe de încăl­ conslituie ajutorul de este datoare să studieze cu mai curlnd sl la liceul economic, precum sens. Am dori să consemnăm in
teriale şl vieţi ome­ zit în mod neregule- nădejde al lor, gata şl la Şcoala generală. paginile ziarelor noastre viitoare
1 neşti. Informarea asu­ meniar ; nu au fost oricînd să Intervină Liceul „Florio, Cloşca sl Crlşan" nu numai măsurile luate, dar şl
pra acestui lucru a luate măsuri pentru cu curaj $î eroism la din Alba Iulia este unul dintre cele rezolvarea lor, astfel ca, fn fle­
ACCELERATOR LINIAR experienţe, pvotuilpu! uluit nou mo- fost prezentată de to­ dolarea construcţiilor apărarea avutului po­ mal mari din regiune. Aici am ajuns care şcoală, elevii să aibă la dfs-
ln o oră cînd alît corpul didactic rit
DE PROTONI lor penh'u autoturisme, care poale varăşul Ioan Roş. se­ C.A.P. cu mijloace dc porului. Ei trebute sâ şl elevii erau plecaţi acasă pentru P02t7-te chioşcuri bine aprovizio­
nate.
luncţlonn cu orice fel de rombusll- cretar al Comitetului stingerea incendiilor lle însă sprijiniţi şl
MOSCOVA. — La Institutul de bil lichid, chiar şi cu lilci. Molorul executiv al Sfatului strict necesare, iar o- îndrumai! în perma­
fizică tcorelleă şl experimentală rislem Diesel, răcii cu aer. prezintă popular regional Hu­ colo unde exista. în nenţă.
din Moscova a intrat în funcţiune o serie do avantaje fală de motoa­ nedoara. S-a subliniat marea lor majoritate VASILE NEGRU
primul accelerator sovietic liniai rele de acest tip utilizate pînă a- 11
de protoni cu focalizare rigida. In­ •:uni în lumea întreagă. El are 35 'Televiziune
stalaţia emile un fascicul de protoni CP $i ponte funcţiona normal la o tler, toarte preria si. totodată, eco­ practica orlficli cu un diametru de
cu energie de 25 milioane electron- temperatură externă He 4- 50°. din nomic. Aparatul emite 20-25 de cîteva sutimi de microni în mate­ 18,00 Pentru cel mici — Ala Bala,
volţl şi un curent de 30 miliam- care cnuzfl este potrivit penlm orice impulsuri pe secundă, care, reflecta­ rialele cele mal dure. Pentru tineretul şcolar •— România pi­
perl (la injectorul sincrofazoironu- conţiiţlI climatice. Ln experimentare te pe capota maşinilor, revin înapoi torească 1966: Pe Dunărei 18.50 PublU
luî de la Dubna, curentul fasciculu­ n dat rezultate excelente. la detector, dind o imagine preci­ DESPRE ORIGINEA LUNII citate; 18,58 Ora exoctăi 19,10 Tele-
lui esle de aproximativ 1 milianc să asupra caracteristicilor traficu­ Acari. V. Fesenkov afirmă ln pa­ Radio jurnalul de seară/ 19,20 Buletinul me­
per). AUTOMOBIL ZBURĂTOR lui. ginile revistei „Zemlea 1 Vselen- teorologic,* 19,23 Buletinul circulaţiei
Acad. Abram Alihanov, directo­ Primul „automobil zburălor”. naia" („Pâmînlul $1 Universul") că rutiere,* 10,30 Un bilet Ia alegere*
rul Institutului, a declarat ziarişti­ demn de acest nume, ti lost Inven­ TELEVIZIUNE INDIRECT în trecui Luna se deplasa pe o alt! PROGRAMUL 1: 6,15 Actualita­ Examen muzical cu Jean Ionescui
lor că acest accelerator va spori tat de un tîhăr mginer din Lvon DIN COSMOS orbită. tea agrară ; 7,30 Strune vesele ; 8,25 20,00 Spectacol festiv; 21,15 Săptă«
considerabil posibilităţile de stu­ (Frontn) Yvon Julîan. Automobilul Potrivii datelor lui Fesenkov, or­ Moment poelîo interpretat de Geor­ tnîna,* 22,15 Avanpremieră/ 22,30 Va­
diere a particulelor elementare cu nre o lungime de cinci metri $i o Cu ajutorul unei camere minia­ bita Lunii se apropia dă cea circu­ ge Carabln ; 8,30 La microfon, melo­ rietăţi pe peliculă; 22,45 Telejurnalul
energii mori. lăţime dc doi metri, Aripile sale turizate de televiziune, cu care vi­ lară. In afară de aceasta, planul dia preferată ; 9,30 Sfatul medicului: de noapte? 23,00 Închiderea eralstu-
Pentru a-i ocroli pe oameni de pliabile sub caroserie an o anver­ itoarea rachetă spaţială Apollo va orbitei Lunii era mal puţin înclinat Primele luni de sarcină — sfaturi
radiaţiile radioactive, sala princi­ gură dc 5,60 m, Automobilul estr li prevăzută, spectatorii televiziu* în raport cu planul ecuatorului te­ pentru gravide; 11,20 Coordonate
pală a acceleratorului este i/olatu. prevăzut cu un plan de derivă si nil americane vor putea urmări restru. culturale: Aspecte de la Festivalul
printr-un zid de beton gros de doi un stabilizator. Pe sosea, motorul pentru prima dată, indirect, zborul Fesenkov scrie că cea mal mică de teatru folclorIc organizat In re­
metri. In cilindrul de 18 metri al de lip clasic dezvoltă o viteză de unei cabine cosmice pe o orbită-a distantă de la Lună la Pămînt a e- giunea Bacău ; 12,30 Tineret, mîn- Timpul probabil
acceleratorului esle vid, presiunea 170 km/h, iar în ncr lui turboreac­ Pămlniului (pînă acum, transmisiile xistat pesemne, cu cîteva miliarde tlrla ţârii — program de cîntece ;
de acest fel se tăceau prin interme­
liind inferioară de 1 miliard de ori tor îi permite să depăşească viteza diul unor centre speciale). de ani în urmă, în zorii istoriei pla­ 16,00 Programul orchestrei „Barbu PENTRU 24 ORB
de 600 km/h. netei noastre. In eceo Vreme, ea nu Lăutaru" a Filarmonicii ele stat
celei atmosferice „Oeorge Enescu'’ ; 16,15 Muzică uşoa­ Vremea se menţine relativ frumoa­
ULTRASUNETELE Şl PERFORATOR CU LASER ora egală dorit cu cîteva raze ale
MOTOR PENTRU ORÎCE TEL Pămîntulul. ră de Victor Bunea ; 16,55 Studioul să, cu cerul variabil, mai mult noros
DE COMBUSTIBIL TRAFICUL RUTIER La Institutul de utilaje din Cra­ Toaie aceste date, consideră a- tînurulul Interpret : Violonistul Pe­ în timpul zilei şi cu înseninări noap­
Un grup de cercetători, în frunte Inspiraţi de metoda lolosilA de covia funcţionează o masin5*unenitfl r.ad. Fesenkov. atestă că Luna $i tre Leflerescu ; 18,40 Radiosimpo- tea. Vlnlul va sufla moderat din sud
cu Sidbodan Dobrosavlcvicl, profe­ lilieci de detectare prin ultrasunete, Pămintul s-ou format în comun, în- zton : îndeplinirea planului la toţi şl sud-est. Tcmpcrolura aerului Va.
Indicatorii — o cerinţă majoră ; 10,00
riabilu; ziua va fi cuprinsă între 10
sor la facultatea de ma$ini din Bel- soccîoliştll francezi ou realizai un cu laser — una din putinele maşini tr-un proces unic de evoluţie cos­ O melodie pe adresa dumneavoastră;
grarl, a rondrnit. după sase ani de detector acustic pentru traficul ru- de acest le) din lume. Maşlno poate mică. şi 15 grade, iar noaptea între —2 $1
Umbră şi lumină. 21,05 Atenţiune, părinţi I i 22,20 Din 4-4 grade Local în cursul nopţii
Foto: I. TEREK viaţa de concert a Capiloleî. brumă. Dimineaţa ceaţă locală.