Page 39 - Drumul_socialismului_1966_11

PAG IR A A VA
DRUMUL SOCIALISMULUI

Să acţionăm mai iiotărît Trustul regional

de construc(il Deva
pentru întărirea strada Dr. Petru Groza m\ 24,

angajează;
discipiines universitare — mecanici autorizaţi pentru macarale şi alte

Brigadă cbhdusa utilaje.
In perioada care a trecut de la n- Darea de seamă şi participanţii la de Gheorghe Flo-
logerile precedente, comitetul de discuţii, dintre care amintim pe to­ rea, de la I.M Bar- Informaţii suplimentare se primesc de la serviciul
partid» organizaţiile de bază, toţi co­ varăşii; Mărită Emil, Lcţu Nicolfie, 2a; o scurtă con­
muniştii de lo Institutul de mine din Iliaş Tîberlii, Dancu Vliglnia, Joţo- sultare înainte de organizarea muncii din trust, telefon nr. 1755.
Petroşani au acţionat cu mai multa viei Marin, Stoica Emil, Covaci Şte­ a intra în schimb.
hotărîre şi combativitate în îndepli­ fan şi alţii au încercat să dea un
nirea sarcinilor. Aceasta s-a reflec­ răspuns cît mai exact acestor între­
tat în îin buna 13 li rea muncii desfâşu- bări, să stabilească măsuri holărîle
rale în cadrul institutului. Creşterea pentru viilor. O
procentului de promovabilitate a Astfel, a reieşit că cleşi comitetul
studenţilor lo examene, sporirea exi­ de partid şi-a prevăzut măsuri bune,
genţei faţă de calitatea cunoştinţelor nu le-a urmărit cu toată consecven­ întreprinderea forestieră Orăştie
lor, dezvoltarea cercetării ştiinţifice, ţa pînâ la finalizare, dînd dovadă de
obţinerea de rezultate mai bune în mai puţină combativitate in privin­ angajează urgent:
domeniul muncii educative sînt nu­ ţa controlului şi îndrumării organi­
mai cîteva laturi nle acestei activi­ zaţiilor de partid. Adunările genera­ — un tehnician I construcţii la serviciul investiţii I, F. Orăştie;
tăţi. le din cadrul acestor organizaţii s-au — un tehnician II construcţii la serviciu! Investiţii I, F. O-
La realizarea succeselor menţiona­ desfăşurat de multe ori cu deficienţe, răştle;
te. o contribuţie de seamă şi-au a- discuţiile nereu.şînd să cuprindă e-
dus-o acţiunile organizate de către senţa problemelor. — un tehnician II la serviciul desfacere din I. F. Orăştie;
comitetul de partid, dintre care a- S-a subliniat în cadrul discuţiilor — zece maiştri exploatări forestiere sau şefi de parchete;
mintim pe cele cu o eficienţă mai ri­ că, pentru înlăturarea deficienţelor
dicată: propunerea de a se dezbate în semnalate, este necesară formarea u- — cinci sortatorl expeditori produse de pădure;
consiliile ştiinţifice conţinutul şi ni­ nei puternice opinii de masă împo­ — un şofer pentru atelierul mobil;
velul de predare al cursurilor; ana­ triva acelora care dovedesc pasivita­ învăţaţi de Sa vecini !
liza, în plenarele comitetului şl în a- te faţă de învăţătură şt încalcă nor­ — un şofer pentru automacara;
dunarile generale, n activităţilor des­ mele disciplinare. — un electrician auto.
făşurate de cuire Un rol Important Cu puţin timp în urmă am vizitat cointeresarea tuturor lucratorilor din cooperativei agricole din Planul de
organizaţiile de ba­ revine In această cooperativele agricole din Pianul de zootehnie în sporirea producţiei ani­ Sus, sâ ne erate ce s-a întreprins la Informaţii suplimentare se pot primi zilnic între orele 9*13 Ia
ză, grupele de direcţlo studenll* Jos şi Pianul de Sus. Trecînd pe maliere, încă de anul trecut, apli­ această unitate pentru perfecţiona­ sediul întreprinderii, telefon nr. 321, 317.
partid din anii de lor din grupele de
studii, de căire or­ Adunări de alegeri partid, care, prin drumuri de hotar om remaVcat hăr­ căm retribuţia suplimentară în func­ rea organizării muncii în zootehnie.
ţie de spotul în greutate realizat şl
— Avem multe de învăţat pe a-
nicia cu care lucrează membrii n-
ganizaţia U TC. şi exemplul şi forţa cestor unităţi la strînsul recoltei cul­ după producţia de lapte înregistra­ eeaslâ temă de la Cooperatorii din
asociaţia studenţi­ In organizaţiile lor de convingere, turilor lîizii de toamnă. Este şi a- tă Pianul de Jos. Mă refer la faptul câ
lor; stabilirea, îm­ trebuie să fie un ceastn o dovadă câ munca în brigă­ deşi am îmbunătăţit organizarea
preuna cu rectora­ adevărat for mo­ zile de cîmp a fost orgnnizalâ în mod Mergînd pe linia perfecţionării muncii in brigada zootehnică, nu
tul, a placului co­ de partid bilizator. judicios. Ne-ain interesat însă mai organizării muncii, nc-am preocupat sîntein la nivelul realizărilor pe care
totodată şl de respectarea cu stilete­
mun de măsuri Dnr. clteodală îndeaproape despre realizările clin le a programului zilnic de lucru în le au vecinii noştri. Producţia de
pentru îmbunătăţi­ chiar unii membri sectorul creşterii animalelor. Discu­ cadrul fiecărei ferme. Spre exemplu, lapte obţinută pe cap de vacă fura­
rea situaţiei la învăţătură şi urmă­ de partid studenţi nu dau dovadă ţiile purtate cu cadre de conducere în cursul Verii am urmărit scoaterea jată pînâ la 26 octombrie ac., este
rirea realizării lui,- îndrumarea co­ de combativitate, sînt dispuşi mni şi cooperatori au scos în evidenţă vacilor la păşune la ora G. Mare mai mică cu circa 200 litri, ceea ce
mitetului U.T.C. şi consiliului oso- degrabă să acopere abaterile de la faptul că bunul mers al procesului grijă am acordat pâşunatului parce­ ne dovedeşte câ mai avem unele lu­
ciaţiei studenţilor pentru organiza­ disciplină săvîr.şile de colegii lor, în de producţie in zootehnie depinde dc lai' şi administrării uneî earttilâţi de cruri de făcut pentru a-i ajunge pe
rea dezbaterilor profesionale şi al­ loc să ia poziţie faţă de ele. felul în care este organizată munca 1 kg de concentrate în mod supli­ cooperatorii din Pianul de Jos. Noi
tele. Munca desfăşurată de către comi­ in brigăzi. In legătură cu aceasta, mentar vacilor cu lapte sau gestante. nu am avut organizată în mod co­
A lit darea de seama, cit şi parti­ tetul de partid în cadrul grupelor Iov. Matei Bionici, preşedintele coo­ îmbunătăţirea stilului de organi­ respunzător baza furajeră. Pe păşuni
cipanţii la discuţii au arătat ca suc­ de partid trebuia mult intensificată, perativei agricole din Tianul de Jos zare a muncii în brigadă este influ­ nu am aplicat lucrările în complex
cesele obţinute nu trebuie să consti­ pentru a face din aceste grupe nu­ preciza : enţată şi de şedinţele bilunare de a- pe care cooperatorii din Pianul de
tuie un motiv de autolinlştire, de slă­ cleul de bază, fermentul creator din — Rezultatele înregistrate în sec­ naliză a activităţii. Cu acest prilej, Jos le-au făcut. Abia anul acesta am
bire a combativităţii. La o privire fiecare an de studiu. torul zootehnic al unităţii noastre discutam felul în caro şi-a înde­ început sâ cultivam lucerna, un fu­
mai atentă, pe Ungă rezultatele bu­ In crearea opiniei de masă împo­ sînt bune. Ele se concretizează în plinit sarcinile de producţie, fiecare raj valoros.
ne, se observă o serie de lipsuri, ge­ triva abaterilor disciplinare, posibili­ producţiile ridicate. Astfel, numai îngrijitor, despre unele deficienţe ce Deficienţe am avut şi pe linia or­
nerate în mare parte de nerespecta- tăţi mari deţin organizaţia U.T.C. pînâ la 25 octombrie am obţinut de Uebule înlâluialc Orientarea gene­ ganizării muncii. Astfel, nu am reu­
rea de către studenţi a normelor dis­ şi asociaţia studenţilor, dor eu fost la fiecare vacă furajată 1.519 litri rală este aceea de a contribui la îm­ şit să avem toţi îngrijitorii perma­
ciplinei universitare. folosite numai parţial, datorită fap­ de lapte. De asemenea, realizările bunătăţirea continuă a activităţii din nentizaţi, să-j retribuiţii pe baza
Intr-adevăr, numărul studenţilor tului că membrii comitetului de inregislrale la fermele de porcine, cadrul brigăzii. In astfel de şedinţe producţiilor realizate.
In marc măsură am început sâ re­
ovine şi păsări sînt bune. Pînâ a
care au promovat examenele a cres­ parli^ care răspundeau de aceste ac­ ajunge aici însă, am desfăşurat o ac­ ţinute la nivel de brigadă, îngriji- mediem din neajunsurile arătate
cut. Aceasta constituie un motiv de tivităţi nu au dovedit stăruinţă în tivitate susţinută de organizare n loni-mulgâlori nu venit cu propune­ Avînd în vedere însă faptul câ ve­
mîndrle pentru comuniştii din orga­ realizarea sarcinilor. muncii. Inlrucîl avem multe anima­ rea de a face repartizarea vacilor pe
nizaţia de partid de la institui. Dar, Din deficienţele constatate în ac­ le, pe baza indicaţiilor plenarei din loturi, după potenţialul productiv. cinii noştri au rezultate mai bune
alături de cei promovaţi, există tivitatea de pînâ acum, noul comitet 11—12 noiembrie 19G5 nc-am orien­ Drept rezullat, 9-a simţit o sporire în cc priveşte organizarea muncii în
brigăzile zootehnice, vom căuta să
încă 1G4 de studenţi care au rămas ales, comuniştii, au tras concluzia câ tat sh alcătuim două brigăzi zooteh­ a producţiei de lapte Cu multă n- învăţăm din practica lor; Preocupa­
repetenţi şi 48 care au fost exmatri­ este necesară crearea promptă a u- nice. Primei brigăzi i s-au dat în în­ lenţie se urmăreşte şi problema re­
culaţi. Nu poale să mulţumească nici nei puternice opinii de masă, a unui grijire bovinele şi porcinele ini ce­ producţiei. Ca urmare a bunei des­ rea noastră principală va fi de o
faptul că un număr mare de studenţi adevărat front comun împotriva în­ lei de a doua ovinele şi păsările făşurări a însăminţârilor artificiale, pune la punct permanentizarea în­
au promovat cu note la limită, iar călcării normelor vieţii universitare. Formînd brigăzi mai mîei am reuşii planul dr fatali pe întregul an a fost grijitorilor, retribuţia suplimentară,
305 examene au fost trecute în urma sâ îmbunătăţim activitatea ce se des­ realizat în proporţie de 04 la sulă. lucrările de îmbunătăţire a efective­
lor maică ele. In acelaşi timp vom
reexaminărilor si rereexaminărilor. Luînd cuvintul în cadrul lucrări­ Bineînţeles câ acest lucru s-a concre­
Se manifestă o prezenţă slabă la lor conferinţei, tovarăşul Ion Lungu, făşoară în cadrul fiecărei ferme. tizat în producţiile sporite de lapte acorda mare grijă asigurării unei
La cele spuse de câlrc pieşedlnle,
cursuri şi seminalii. Totalul absenţe­ membru al biroului Comitetului re­ Iov. Mihai Birlc, brigadierul zooteh­ realizate pe cap de vară furajată. De bogate şi variate baze furajere. Toa­
lor nemotivate înregistrate in anul gional de partid, a apreciat rezulta­ nic n adăugat următoarele: fapt, de la toate fermele de nninmlc te măsurile ce vor fi luate în secto­
rul creşterii animalelor au menirea
de învătămînt trecut se ridică la o tele bune obţinute de către comu­ am obţinui rozul lato bune, ceea ce
cifră destul de marc. Frecvenţei sla­ niştii de la Institutul de mine în — Pentru perfecţionai ea organi­ ne-a permis ca pînâ în prezent, prin su contribuie la perfecţionarea orga­
be i se adaugă lipsa unui studiu in­ domeniul îmbunătăţirii procesului de zării muncii. în cadrul brigăzii în valorificarea producţiei animaliere, nizării nuthcîi în brigada zootehnică.
dividual temeinic şi ritmic. Sc ifmn- învăţămînt şi dezvoltării cercetării cate lucrez, cu ajutorul organizaţiei sâ înregistrăm peste 500.000 lei veni­ Invăţind din experienţa bună a coo­
ceşle în asalt, fapt constatat şi cu ştiinţifice. de bază am urmărit să permanenti­ turi băneşti. Iată deci în cc s-n con­ peratorilor din Pianul de Jos şi a-
prilejul orelor de consultaţii, care Pentru întărirea disciplinei univer­ zăm îngi ijitorii-mulgălori. Unii din­ cretizat perfecţionarea continuă a plicîucl în practică măsurile cele mai
nu sînt frecventate decit în preajma sitare este necesar ca organizaţia de tre ei, prinlre care loan Ghitnn, organizării muncii în sectorul zoo­ pol i ivi te pentru unitatea noastră,
urmărim sporirea
sesiunii. Aşa se întimplă că nume­ partid să facă mal mult. Vorbitorul Gheorghe Jurj, Lucia Juri şi alţii, tehnic. ducţiei animaliere. continuă a pro­
roase examene sînt amînate de la o a arătat câ noul comitet va trebui lucrează la ferma de vaci de peste In cadrul discuţiei am solicitat to­
sesiune la alta, sesiunea de toamnă să dea dovadă de un plus de discer- 5 ani şi obţin rezultate bune. Tentru varăşului Ion Colnic, preşedintele A. POTOPEA
devenind — cum spunea un vorbi­ nămînt în căutarea formelor celor
tor — „de bază". Studenţii, mai ales mai adecvate pentru crearea opiniei
cei din ultimii ani de studii, nu pro­ de masă care să contribuie substan­ Uzina „Victoria", întreprindere
movează examenele în primele se­ tare, să acţioneze mal hotărît pen­ Ore „goale“ la cursul
ţial la întărirea disciplinei universi­
siuni, acumulind cile 10-11 restanţe
pentru toamnă. tru aplicarea in practică a constată­ siderurgică de stat
Care a fost poziţia comitetului de rilor şi hotârîrilor proprii, sâ inter­
partid faţă de aceste situaţii? Ce s-a vină energic, combativ, în miezul
întreprins pentru preîntîmpinarea problemelor. de calificare a funicularistilor eu sediul in oraşul Câlan, regiunea Hunedoara, strada Furna-
lor? Cu ge mijloace trebuie să se ac­ Irstului nr. 17, aduce la cunoştinţa celor Interesaţi câ in tlua
ţioneze în viitoi* pentru întărirea de ÎS decembrie 1966 orele S, in localul întreprinderii, se orga­
disciplinei universitar? T. ISTRATE
Planul de producţie al Direcţiei cursuri. Cum şî-au consumat eursan* nizează un
regionale a economiei forestiere Hu- ţii aceasta perioadă ? CONCUR9
necloara-Dova a crescut an dc an. — Unii dintre noi — ne-n relatat pentru ocuparea urmâtoarelor posturi de maiştri ocupate pro­
Pentru îndeplinirea lui în mod rit­ elevul loan Rad — au Invălat cele vizoriu:
mic, cit şi pentru reducerea efortu­ predate la lecţiile anterioare, alţii - douâ posturi maistru principal furnale!
rilor fizice ale lucrătorilor, înlieprin- şi-au transcris notiţele, au conspec*
derile forestiere au fost Înzestrate cu lat sau au citit diferite cărţi tehnice - un post maistru maşini-unelte;
un număr mare dc maşini şi utilaje: ajutătoare în calificarea noastră. - un post maistru întreţinere electrlcâ;
fierăstraie, funîeulnre, tractoare, în­ A lţii însă, profilind de faptul că nu - două posturi maistru formator-turnâtor fontă;
cărcătoare ş.a. Cum era şi firesc, sînt supravegheaţi întotdeauna, si-au - un post maistru întreţinere utilaje mecanice.
aceste mecanisme au trebuit şi vor găsit diverse preocupări, nu confun­
trebui şi pe mai departe să fIc date dat şcoala cu o casă de odllmâ. Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute In
spre exploatare muncitorilor califi­ — In unele zile cînd au lipsit lec­ H.C.M. 1061/1959.
caţi. Pentru aceasta, în an!l trecuţi tori! — si intrat în discuţie elevul
şi în anul curent s-ou organizai Gheorghe Toc inginerul Aron I'e- înscrierile se fac pînâ la data de 8 decembrie 1966, fa ser­
cursuri de calificare de scurm du­ trie, de ln sectorul de exploatare viciul personal şi formarea cadrelor din întreprindere, unde se
rată pe diferite meserii. Un aseme­ Bai u Mare ne-a vorbit despre carac­ pot cere şi informaţii suplimentare.
nea curs este cel pentru calificarea teristicile tehnice ale funicularelor,
mecanicilor de funicular, care s-a modul de inonlnre şl demontare, fe­
deschis la 15 august ac., la Ilarii lul cum trebuie întreţinute şi u tili­
Mare. începutul părea promiţător. zate aceste utilaje. Ex'plicaţHle ce n!
Conducerea D R.E.K. Hunctloani- le*n dat au fost anuale de demon­ A
Deva a întocmit un judicios plan clc straţii practice. Acest lucru, fireşte, întreprinderea de gospodărie
învăiâmînt, care a fost dat spre cu­ ne-a ajutat. Inginerul Aron Pelrlc a
noaştere cursanţilor şi lectorilor. Prin treimii sâ rezolve şl probleme de ser­
planul de învăţămînt s-au stabilit viciu. Din această cauză, în unele
disciplinele ce urmau sâ fie predate: perioade am fost lăsaţi în- voia soar- orăşenească Orăştie
matematică, desen tehnic, topografie, lel Co urmare, elevii :nal puţin con*
exploatarea pădurilor, motoare lei'- şlllncloşl s-au plimbat, au stol în
mice, funieulare ş.a., orele şl zilele bufet, (N.A. In ziua de 3 noiembrie, a n g a j e a z ă :
de studiu pcnliu flecare materie în in timpul orelor de curs, elevii îoan
parte. \Penlru flecare obiect de stu* Panlozle, Avram Plenaru şl Victor - magazioner de materiale.
dlu s-au prevăzut a se preda teme Manca, în loc sâ înveţe du consumat
deosebit de importante. Ln topogra­ băuturi alcoolice). Condiţii de angajare - Şcoala generală de 8 (7) onl.
fic, de pilda, s-a planificat să se pre­ L-am rugat pe inginerul Aron Pc- Informaţii suplimentare ia sediul întreprinderii din Orăştie,
dea teme ca : trasarea funicularelor, trîc, care a fost numit de curînd res­
folosirea aparatelor topografice ; la ponsabilul cursului, să ne spună de strada Piaţa Republicii nr. 20, telefon 325.
Aspect Interior al termocentralei de la U. V. Câlan [hala turbinelor). disciplina funieulare s-a prevăzut ce o parte din lectorii planificaţi sâ
Foto: V. ONOIU predarea unor noţiuni privind ca­ predea, nu respectă programul de în-
racteristicile tehnice, montarea şi vâţâmint. Iată ce ne-a răspuns :
demontarea funicularelor, întreţine­ — Inginerii motivează câ 6int an­
rea, repararea şi exploatarea acestor grenaţi in rezolvarea diferitelor sar­
mecanisme ş,u. In vederea bunei des­ cini de producţie din unitatea unde
tente arăturile ce trebuie executate făşurări a cursului, elevilor — veniţi lucrează. Inginerii de la D R.lî.F. Hu- biciclete
Ritmul de executare pe cele 442 hectare se pot termina — li s-ou asigurat cazare, masă, sala nedoara-Deva anunţă telefonic cind
din toate întreprinderile
forestiere
Intr-un timp cît mai scurt.
tre ei au plecat în delegaţii şi nu au
ic de sludiu. caiete şi cărţi tehnice. pot veni la cursuri. Apoi, unlî din­ şi motorete
Prima zi de curs s-a desfăşurat in
Din cele constatate rezultă câ în
a arăturilor cooperativele agricole din raioanele mod rorespunzâloi, dar Iii zilele care fost supliniţi. Invocate din p ro d u c ţie in te rn ă
Analizînd argumentele
au urmat, lucrurile s-au schimbat.
Alba şi Orâşlie ritmul de executare
de lectori se poate trage concluzia câ
După cum nm mai amintit, cursul
n arăturilor nu se desfăşoară pe mă­ de calificare n început în ziua de 15 există o slabă preocupare pentru a-
este nesatisfăcător sura posibilităţilor. In multe părţi august. De la această dală şi pînâ sigurarea desfăşurării în condiţii eo-
n?epunzătoare a cursului de califica­
se întîrzle în mod nejuslificnt cu eli­
in ziua de 22 august nu s-a predat
re de la Baru Mare, ca alît condu­
berarea terenului ceea ce face
ca
nici tractoarele sâ nu pbatâ fi fo­ nici o lecţie. Ce au făcut în această cerea DR E.F, Hunedoara^Deva, cît
(Urmare din pag. I) executare a lor este însă deslul dc losite la întreaga lor capacitate de perioadă cursanţii ? Unii din ei au şi lectorii privesc cu superficialitate ITEŢ1 CUMPĂRA LA toate
lent, Consiliul de conducere nu a- luciu. Dc asemenea, specialiştii nu fost utilizaţi, cu totul ncjuslifleat, la acest curs, uită ca pentru organiza­ A6AZ.INELE 0E SPECIALITATE
cordă ntehţln cuvenită eliberării te­ monifestâ suficientă preocupare faţă recoltat de grîu, iar alţii au avut di­
faptului că pe cîmp mal există rea lui s-au cheltuit sume destul de
încă mulţi coceni, mecanizatorii nu-şl renului de cocenii de porumb şi nici de fertilizarea terenului, deşi în uni­ ferite preocupări fură nici o tangen­ mari. Dacă asta este situaţia, nu tre­ E COOPERAŢIEI DE CONSUM
pot desfăşura activitatea In mod co­ administrării îngrăşămintelor Ase­ tăţi există cantităţi însemnate de în­ ţă cu activitatea şcolară. In ziua de buie să ne mire faptul de ce funicu-
respunzător. iar drept rezullat aici mănător stau lucrurile şi la coopera­ grăşăminte organice şi chimice. 22 august, s-a predat matematică. larele nu sînt întreţinute şi exploa­
au fost fâcule mâluri pe abia G1 tiva agricolă din Drîmbar unde ară­ Faţă de o asemenea situaţie uniu­ Dai* de la această dată şî pînâ în tate raţional, de ce se defectează des,
hectare, ceea ce reprezintă mai pu­ turile mal trebuie efectuate pe moi nile cooperatiste şi consiliile agrico­ ziua de 29 august din nou mr s-a dc ce remedierea defecţiunilor se
ţin de 25 la sută clin suprafaţa sla­ bine de 05 ia sulă din suprafeţele le trebuie su îa măsuri pentru a a- predat nici o lecţie. face în perioade destul dc mari.
stabilite. De asemenea, se constată
D.R.lvF. Hunedoara-
Conducerea
bi li lă. câ, nici la cooperativa agricolă din jula în mod mai concret unităţile în Deva a fost sesizată de modul defec­ Peste puţin timp, cursul se va în­
Neacordînd atenţia cuvenită exe­ organi/area judicioasă a muncii de cheia. muncitorilor-cursanţi li se vor
cutării arăturilor, în multe unităţi n- Vinerea consiliul de conducere nu se eliberare a tei-enului şî efectuarea o- tuos de desfăşurare a cursului de ca­ da sâ exploateze funieulare moder­
ccsle lucrări ou rămas în urmă faţă preocupă in suficientă măsură de c- goarelor. După cum se vede timpul lificare dc ln Bnru Mare. dnr nu a ne. Vor şti el sn le exploateze în
de graficele stabilite Astfel, la coo­ fectuarea la timp a acestei lucrări continuă sâ fie deosebit de prielnic luat nici o măsură. Numai aşa se mod raţional şi în deplină siguran­
perativa agricolă din Benic, din cele deosebit dc importante pentru soar­ executării lucrărilor agricole în explică Je ce în intervalele R—13 ţă a muncii ? Dacă şi în continuare
255 hectare prevăzute au fost arate ta producţiei viitoare. Spre edificare cîmp. Iată de ce se impune ca în septembrie, 17 septembrie — 10 oc­ situaţia de la cursul de calificare va
doar OG hectare O parte din ogoare amintim câ aici s-au arat pînâ în fiecare unitate sâ fie mobilizate toa­ tombrie, 14—21 octombrie, nu s-a ţi­ persista, fireşte efi nu. $i aceasta va
s-au executai încă din vară. De u- te forţele şi mijloacele pentru ter­ nut nici o predare, nici un seminar, greva asupra realizărilor unităţilor
ceea, se poale spune că arăturile de prezent doar 156 hectare. Prin folo­ minarea grabnică a arăturilor de deşi în programa dc învăţămînt se forestiere.
toamnă abia au început. Ritmul de sirea judicioasă a tractoarelor exis- toamnă. prevedea ţinerea Unor asemenea r, DEM ETER