Page 4 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 4
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 31:81
a p VIATA INTESNATiONALA
A !
INFORMAŢII COMENTARII * ŞTIRI : INFORMAŢI).-. COMENTARII- * ŞTIRI INFORMAŢII CiOMEN.ŢAP!
întrevedere Delegaţia guvernamentală
T. Jivkov*M . Vilner
română a sosit ia Alger
SOFIA 31 (Agerpres) —
Agenţia BTA informează că la Sofia a avut Ioc o în
trevedere între Todor Jivkovi prim-secrelar al CC. al ALGER 31 — Corespondentul A- terul Afacerilor Externe.
P.C. Bulgar, şi Meir Vilner, membru al C.C. al P.C. din gerpres, C. Benga, transmite: La sosirea pe aeroportul Dar-El-
Izrael, care la invitaţia CC al P.C. Bulgar întreprinde Luni a sosit la Alger delegaţia gu Beida, delegaţia a fost salutată de
o vizită în această ţară. Convorbirea — menţionează vernamentala română, condusă dc Noureddino Delleci, ministrul co
agenţia BTA — a decurs intr-o atmosferă caracterizată Bujor Almâşan, membru al CC al merţului în guvernul algerian, func
printr-o deplină unitate a punctelor de vedere asupra P.C.R., ministrul minelor, care, la in ţionari superiori la Preşedinţia Con
problemelor discutate. vitaţia guvernului Republicii Alge siliului Naţional al Revoluţiei şi la
Ministerul Afacerilor Externe al A l
riene Democratice şi Populare, va
geriei, şefi ai unor misiuni diploma
participa la festivităţile prilejuite dc tice acreditaţi la Alger. Au fost pre
sărbătorirea celei de-a X ll-a aniver zenţi, de asemenea, Dumitru Cilu,
Mesajul lui Fumi Vongvicit sări a începerii revoluţiei algeriene însărcinatul cu afaceri a. i. al Repu
— Ziua naţională — 1 noiembrie. blicii Socialiste România, membri ai AFGANISTAN. — Pc aeroportul din Kabul, capitala Afganistanului.
KHANG KHAY 31 (Agerpres) — Din delegaţie mai face parte Ştefan Ambasadei române în capitala Alge
Secretarul general al Comitetului Central al Partidu Cleja, ambasador, director în Minis riei.
lui Neo Lao Haksal, Thao Fumi Vongvicit, a adresat O.N.U.: Dezbateri în comitete
un mesaj copreşedinţilor Conferinţei de la Geneva în
legătură cu Laosul, in care protestează împotriva rai
durilor întreprinse de avioanele americane asupra NEW YORK 31. — Trimisul spe ral, si a progresului lor industrial,
populaţiei paşnice laoţiene. In prima parte a acestei Interviul lui Ho Şi Min cial Agerpres, Nicolae lonescu, trans în special Documentul reafirmă drep
luni, a spus Vongvicit, numeroase avioane americane, mite: Comitetele principale ale O N U tul tuturor ţărilor de a-şi exercita
continuă să-şi desfăşoare lucrările în suveranitatea permanentă asupra re
care îşi au bazele in Tailanda, Vietnamul de sud şi exclusivitote. Dc citeva zile Aduna surselor lor naturale, în interesul dez
Laos, au efectuat bombardamente şi au mitraliat intens HANOI 31 (Agerpres). — un nou pas în intensificarea războiu rea Generală nu s-a întrunit în şe voltării lor naţionale.
regiunile laoţiene Sam Neua şi Xieng Khoang. In me Preşedintele II.D. Vietnam. Ho Şi lui, americanii declanşează o propa dinţa plenară tocmai pentru a lăsa Un alt proiect dc rezoluţie, prin
Min, a acordat un interviu ziaristu gandă gălăgioasă despre aşa-numi- comitetelor răgazul de timp necesar tre al cărui coautori se numără şi
saj se cere adoptarea de măsuri eficiente, menite să-i lui Emmanuel d’Asticr de la Vige- tele „tratative de pace". Aceasta este
determine pe agresorii americani să respecte acordurile R. P. UNGARA — Casa de cultură „Bela Barlok" rie, redactor-şef al revistei „Evene- doar o perdea de fum. Dar unii oa pentru adoptarea rezoluţiilor ce-1 vor România, a (ost adoptat, luni, în una
fi prezentate spre sancţionare.
nimitate in Comitetul pentru proble
din 1962 de la Geneva privind Laosul. din Dunajvaros. ment". meni de bună credinţă, induşi în e- mele administrative si bugetare. Re
Rugat să facă cunoscute rezultate roarc de propaganda americană, Participanţii )a lucrările Comitetu zoluţia se referă la raportul Comite
le campaniei desfăşurate dc trupele ne-au sfătuit să ducem tratative cu lui economic si financiar au abordai tului ad-hoc pentru.examinarea finan
americane din Vietnamul de sud în agresorii, cu orice preţ. Ei au uitat problema „suveranităţii permanente ţelor Organizaţiei Naţiunilor Unite si
Declarajia lui anotimpul uscat al anilor 1965-1966, că sfirşitul acestui război necesită asupra resurselor naturale". Proiectul cuprinde recomandări cu privire la
de rezoluţie, supus comitetului de un
Ho Şi Min a arătat că, în şase luni,
doar- retragerea Statelor Unite. A-
îmbunătăţirea activităţii bugetare si
grup de 13 ţări. printre care Algerio,
Noul partid din Italia armata americană şi trupele saigo- ceasla constituie singura soluţie ono Iran, Polonia. Sudan, U.R.SS., R A.U., administrative a O.N.U. si a institu
neze au pierdut 114.000 oameni, fără
rabilă pentru ei".
Norodom Sianuk a reuşi să rceişlige iniţiativa. Preşe In ceea ce priveşte evoluţia ulte Iugoslavia şi altele, subliniază că ţiilor sale specializate.
In Comitetul politic au continuat
Adunarea „Consti nouă alternativă poli opinii cu ţările socia dintele Ho Şi Min a subliniat că aşa- rioară a r ăzboiului din Vietnam, pre pentru ţările în curs dc dezvoltare, luni dezbaterile pe marginea proble
numilul „guvern de la Saigon"
nu
PNOM PENH 31 (Agerpres). — tuantei socialiste', ca tică sau se vor situa liste', preciza unul deţine puterea nici măcar în oraşe, şedintele Ho Şi Min a declarat; „A- resursele naturale constituie baza melor dezarmării, inclusiv ale nepro-
mericanii sini adine împotmoliţi; Lo
„Noi n-ara considerat niciodată re a avut loc dumini pur şi simplu în um dintre cei doi secre iar armata saigonezâ a suferit pier tuşi ei pregătesc noi aventuri împo consolidării lor economice, în gene lifeiArii armelor nucleare.
Intilnirea de la Manila ca o con că la Roma, a înche bra democrat-crcştini- tari ai P.S7. — P.S.D. deri grele şi datorită dezertărilor triva noastră. Poporul nostru este
ferinţă menită să pregătească pa iat penultima etapă a lor? Este prea devre — unificate, de Mar- masive şi a răzvrătirilor. In schimb, gala să lupte împotriva lor. EI este
cea". a declarat duminică prinţul procesului de unifi me pentru a se putea lino. a subliniat el, Frontul Naţional de hotărît %â continue lupta chiar dacă
Rămîne de văzut
Norodom Sianuk, şeful statului care a Partidului So da un răspuns la a- cum se va păstra uni Eliberare s-a dovedit din ce în ce va dura cinci, zece sau mai mulţi Conferinţa U.N.E.S.C.O.
cambodgian. In realitate, a spus cialist Italian cu Par ceaslâ întrebare. Pre tatea partidului nou mai mult a fi singurul reprezentant ani". In continuarea interviului, Ho
vederile cai lei unifi
Sianuk. această conferinţa n-a fă tidul Social-Democrat cării, documentele creat. încă dinaintea adevărat al poporului sud-vietnamez. Şi Min a spus că singura bază co
In prealabil, cel de-al
cut altceva decît „să propună po 37-lea Congres socia Congresului P.S.I.. o- congresului, nume Referindu-scv apoi la atacurile ae rectă pentru reglementarea proble PARIS 31. — Corespondentul Ager lui de program al U N E S C O. în do
porului vietnamez să renunţe la list şi al 15-lea Con ferâ doar posibilitatea roşi membri ai P.S.I. riene lansate de SU.A. împotriva mei vietnameze este acceptarea pozi pres, Al. Ghcorghiu, transmite : In ca meniul ştiinţelor exacte si naturale.
independenţă, la dreptul său de gres social-dcmocrat cunoaşterii, în linii au părăsit partidul R.D, Vietnam, preşedintele Ho Şi ţiei în patru puncte a guvernului drul actualei sesiuni a conferinţei ge In cuvîntul său. delegatul fiance/,
nerale a U.N.E.S.C.O. şi-a început lu
Min a spus că acestea au fost înlîm-
autodeterminare, ba chiar mai au adoptat „caria" mari, a atitudinii pe „pentru a nu gira o pinate cu eontraloviluri tot mai pu R.D. Vietnam şi a declaraţiei în cinci prof. A. Marechal. s-o referit la pro
crările la 31 octombrie comisia de
mult. să renunţe la reunificarea politică şi ideologică, alunecare de poziţii ternice. Fireşte, noi am avut unele puncte a Frontului Naţional de Eli educaţie şi informaţie, sub preşedinţia iectul de rezoluţie propus de Româ
patriei". Denunţind aşa-zisul aju precum şi alte docu social-democralc", de pierderi, a spus el, dar noi ne-am a- berare din Vietnamul de sud, cate reprezentantului român, prof. dr. Ale nia, referitor la elaborarea unui pro
cupr ind prevederile fundamentate ale
gram dc cooperare pe plan european
tor american promis Vietnamului mente care stau la Corespondenţă clarau ei. Printre a- daplat economia tării la situaţia ac acordur ilor dc la Geneva in situaţia xandru bălăci. După alegerea celor în domeniul cercetării ştiinţifice. Sus-
ceşlia se află şi mem
baza unificării. Pri tuală. Astfel, în ciuda bombardamen Iţei vicepreşedinţi (Italia, Cuba şi Af
de sud, ce si altor ţări asiatice, bri ai Comitetului actuală. „După ce pacea va fi resta tinind această propunere a României,
vită ca un element telor zilnice, producţia agricolă a ţă ganistan) si a raportorului acestei co
şeful stalului cambodgian a preci nou in viata politică Central socialist. Alţi rii a sporit, a fost dezvoltată indus bilită, poporul vietnamez îşi va con misii (Libia), prof. dr. Alexandru Bă delegatul francez a subliniat impor
sacra forţa şi inteligenţa reconstrui
rămas
zat că „acordarea acestuia este a Italiei, fuzionarea care o va adopta vii socialişti au continua tria locală, comunicaţiile şi transpor rii patriei sale, li ansfor mînd-o inii -o lăci a prezentat liniile generale ale tanta acestei cooperări nu numai
a
pentru
torul partid în politi
pentru tarile europene, dar si pentru
slrins legată de acceptarea de că socialiştilor şi soeial- ca internă şi externă lupta din interior. în turile au continuat să funcţioneze, iar ţară unificată, paşnică, independen capitolului din programul U N E S C O. celelalte state ale lumii.
democraţilor înlr-un navigaţia de coastă nu a încetat să pentru anii 19G7- 1968 referitoare Ia
tre conducătorii ţărilor respective a Italiei. Privitor la vederea menţinerii i- tă, democratică şi prosperă, care să
singur partid a alias se dezvolte. De asemenea, un număr educaţie. Au luat apoi cuvîntul nu In cadrul comisiei administrative
a dominaţiei Statelor Unite". încă de la început a- politica economică a dealuriloi partidului. de 3 milioane dc copii frecventează aibă relaţii prieteneşti cu toate po meroşi delegaţi. România a fost aleasă pentru doi am
Un element holârî-
fie de altă parte, după cum tenţia cercurilor poli guvernului, socialiştii lor îl va constitui în continuare şcolile,-şi peste 100.000 poarele paşnice din lume" — a în Ln subcomisia a doua au Început ca membră titulară a Cornj)g||||nj Ca*
şi
social - democraţii
tice italiene.. . Noua studenţi şi elevi participă la curbu
menţionează agenţia cambodgia nu şî-au exprimat ă- confruntarea cu opi cheiat preşedintele R.D. Vietnam. dezbaterile regionale asupra proiectu sei de pensii o personalului UNESCO.
formaţiune şi-a defi rile universităţilor si şcolilor profe
na dc presă, cercurile oficiale cam nit următoarele două ceeaşi opinie, primii nia publică la alege sionale.
rile politice generale
categorici
fiind maî
bodgiene au dezminţit categoric o limite politice: pe de în legătură cu necesi din primăvara anului întrebat în legătură cu ajutorul a-
informaţie publicată de un ziar o parte exprimarea tatea respectării ter 1968. Pinâ atunci so cordat de alte ţări, preşedintele Ho Conferinţa F.N.E. din Vietnamul de sud
Şi Min a subliniat că, în lupta îm
newyorkez, după care Norodom dorinţei unei confrun menelor de realizare cialiştii şi social-de- potriva agresiunii americane, po
tări de idei şi politi a punclelor’-pi evăzule mocraţii, adică P.S.I.
Sianuk ar fi adresat un mesaj pre ce cu comuniştii, fără în programul guver — PSD. — unificate, porul vietnamez se bizuie în primul
şedintelui Johnson, prin Interme a accepta, insă, cola nului. Pc plan extern, vor acţiona în comun. rînd pe forţele sale proprii, străduin- SAlGON 31 (Agerpres). — mărginită a populaţiei sud-vietnarae- la sfirşitul lucrărilor un mesaj adre
După cura relatează agenţia de pre
ze împotriva agresorilor americani şi
du-se in acelaşi timp să obţină cel
sat Miliţiei populare si Corpului de
diul guvernului fi li pi nez- borarea cu aceştia de socialiştii unificaţi ac Adevăratul act de mai eficace ajutor internaţional. El a să Eliberarea, în Vietnamul de sud a marionetelor dc la Saigon. adîncul , autoapărare al Vietnamului dc nord,
cît pe linie sindicală ceptă întocmai politi naştere al noului par
şi în cazuri izolate, in ca guvernului, adică tid îl va constitui pri arătat, în acest sens. că ajutorul a- a avut loc recent o conferinţă a ei patriotism, vechile tradiţii de luptă, fclicitindu-i pentru doborîrca o 1.500
alte domenii, iar, pe „legăturile si obliga mul congres al aces cordal de ţările socialiste frăţeşti este Frontului Naţional de Eliberare, con precum si o eficienta linie, strategi de avioane americane care au violat
de altă parte, conti ţiile care decurg clin tuia. prevăzut să aibă deosebit de valoros. „Sute de mii de sacrată examinării succeselor dobin- că şi tactică indicată de Comanda spaţiul aerian nord-vietnamez. „Toii
nuarea activităţii în adeziunea Italiei la loc după alegerile din voluntari din ţările socialiste şi din dite dc patrioţii sud-vietnamezi in mentul Frontului National de Elibe patrioţii sud-vielnamezi, se spune in
încercare neizbutită cadrul guvernului de Pactul Atlantic” No 1968. Acest congres va alte ţări s-au declarat gala să lupte lupta împotriva marionetelor saigo- rare". scrisoare, sînt ferm decişi să <onli-
centru-slînga ul partid va adera la încheia si ultima eta alături de noi împotriva imperialiş neze si a agresorilor americani. La Exprimindu-şi încrederea deplină uue lupta de eliberare pină la. vic
cu
tilor americani. Noi mulţumim
de rebeliune Vor reuşi oare par Internaţionala socia pă a unificării. căldură penlm solidaritatea lor m ili lucrări, care s-au desfăşurat într-o în succesul definitiv al luptei de eli torie. indiferent de numărul trupelrf
regiune sud-vietnaraeză recent eli
tidele unificate să listă, fapt care nu-] va GIORGtO PASTORE tantă. Cînd va fi necesar noi vom a- berare a patrioţilor sud-vietnamezi. americane sau aliate acestora, care
constituie aşa cum împiedica să aibă con Corespondentul Ager pela la ei". „Noi considerăm — a de berată, au participat reprezentanţi ai participanţii la conferinţă au adoptat ar fi introduse in Vietnamul dc sud".
în Venezuela şi-au pus drept ţel o tacte si schimburi de pres la Roma clarat în continuar e preşedintele R.D patrioţilor din toate provinciile sud-
vietnaraeze
Vietnam — că mişcarea din Statele
Unite, c»re protestează împotriva răz Conferinţa a fost deschisă de Ngu-
CARACAS 31 (Agerpres). — boiului murdar, constituie, de ase yen Thi Dînh, locţiitor al comandan
Un comunicat publicat de Mi Sesiunea Consiliului ministerial al O.U.A. menea, un sprijin activ pentru cauza tului suprem al F.N.E., care a prezen 0 problemă de ordin
nisterul Apărării al Venezuelei a- noastră. In ciuda persecuţiilor din tat un raport asupra situaţiei milita
nunţă că la 30 octombrie, la şcoala ADDIS ABEBA 31 (Agerpres). — gale. pe aerodromul din Acera, a de partea guvernului, această mişcare nu re din Vietnamul de sud. subliniind
militară din Los Teques, localitate a încetat să se dezvolte. succesele dobîndite de patrioţi. „Fac
In capitala Etiopiei au început luni legaţiei Guineei la sesiunea Consiliu
situată la 00 kilometri dc Caracas, lucrările sesiunii Consiliului ministe lui ministerial al O.U.A. S-a hotărît In continuare, preşedintele Ho Şi torii decisivi ai acestor victorii, a
a avut loc o încercare nereuşită rial al O.U.A.. care urmează să de trimiterea unei misiuni a O.U.A.'la Min a spus: „De fiecare dată cînd fac spus Nguyen Thi Dinh, sînt ura ne administrativ ?
de rebeliune militară antiguverna finitiveze ordinea de zi a conferinţei Acera si Conakry pentru a discuta
O.U.A. la nivel înalt, programată pen problema eliberării membrilor dele
mentală. Locolenent-colonelul Cle
tru 5 noiembrie. In cuvîntul de des gaţiei guineeze arestaţi la Acera.
mente Pachceo Ochos, unul din chidere, împăratul Haile Selassie 1 a Majoritatea ţărilor membre ale Somptuosul imobil lea unei alianţe slrin- Europa — a fost ins;":
Porte Dauphine din
organizatorii acţiunii, a fost ucis lansat un apel guvernelor Ghanei $i O.U.A. au dezaprobat reţinerea mi capitala Franţei va sc dintre Bonn şi Pa estompai curind. dc
ris.
Guineei de a reglementa divergentele nistrului afacerilor externe al Gui cererile care s-au fă
In cursul ciocnirilor produse la rămîne liber ca urma Desigur că actuala cut auzite în rindu!
dintre ele pe calea tratativelor. Sub neei şi a celorlalţi membri ai delega
Şcoala militară. Au fost operate re a holârîrii Consi poziţie a lui Mende guvernului de la
liniind că decolonizarea Africii este ţiei de către autorităţile ghaneze. In
arestări atît la Los Teques cit şi încă o problemă nerezolvatâ. cl a che tr-o declaraţie a Ministerului Afaceri liului permanent al se alătură numeroa Bruxelles privitoare
N. A. T. O. de a-şi
selor critici ale susţi
la Caracas. mat la intensificarea luptei pentru lor Externe al Etiopiei se arată că a- transfera sediul său nătorilor unei alianţe la revizuirea angaja
mentelor Belgiei fată
eliberarea definitivă a popoarelor a- cest act contravine normelor dreptu politic la Bruxelles. strînse eu Franţa ne- de N ATO . La Bru
fricane care se mai află încă sub do lui internaţional si convenţiei privind La prima vedere, impărtăşilâ de guver
xelles revizuirea este
minaţia colonială împotriva segrega imunitatea la care statele membre ale actul transferării se nul Erhai’d care mi cerută pe motiv eâ
ţiei rasiale din Rhodesia şi Africa de O.U.A. au subscris. Arestarea repre diului pare o hotărî- zează pe o singură „angajamentele depă
sud.............. zentanţilor Guineei, se spune intr-un re mai mult de ordin carte — orientarea şesc mijloacele Iman
In cadrul primei şedinţe, noile state comunicat al guvernului Tanzaniei, administrativ, însă o spre SU.A. ciarc, şi ca urmare n
Independente, Lesotho şi Bolswana, aduce prejudicii întregii Africi $1 analiză a factorilor Şi aliaţii „mai miei', destinderii survenite
au fost admise în Organizaţia Unită O.U.A. care au determinat cum sînt Danemarca in relaţiile Est-Vest
ţii Africane (numărul membrilor Ministrul algerian al afacerilor ex decizia, scoate în evi nu mai este justifica
O.U.A, ajungind astfel la 38). terne. Bouteflika. a făcut o declaraţie, denţă deosebita sem tă menţinerea actua
arătînd că guvernul său cere „eli nificaţie a dorinţei
Deschiderea conferinţei Consiliului berarea imediată si necondiţionată a COMENTARIUL lului nivel al forţelor,
ministerial a fost precedată de o şe delegaţiei Guineei". împotriva reţine Franţei de a se dega acceptat de Belgia în
ja — treptat dar si
dinţă preliminară a şefilor delegaţii gur — de obligaţiile ZILEI 1955". (France Presse)
rii ilegale a reprezentanţilor Guineei Recenta holărîre a
lor, în cadrul căreia a fost examinată au protestat şi alte ţări membre ale RP. ALBANIA. — Intr-una din secţiile uzinei de piese pentru trac asumate prin tratatul Consiliului N.A.T.O. a
situaţia creată în urma arestării ile O.U.A. toare din Tirana. de la Washington — stîrnit totodată valul
actul de naştere a şi Canada, consideră de nemulţumire al
N.A.T.O. câ transferarea sediu poporului b e lg ia n ,
Ştirea mulării se lui din Franţa ar du astfel îneît Consiliul
diului a fost primită ce la sporirea ponde permanent al NATO,
# PHENIAN gice de tipul „Arcaş” vor fi lansate şi de specia a CAPETOWN în mod diferenţiat în rii americane, ceea părăsind sediul său
Agenţia ACTC anunlâ că la 30 oclombrie, (lele• liştii americani care participă la observarea eclip Ziaristul britanic Cordon Winter sc altă în stare diferite capitale oc ce in mod evident, nu de la Port Dauphine.
gado dc partid şi guvernamentală cubană condusă sei totale. de detenţiune la Capelown. au anunţat duminică cidentale. In timp ce le convine. Prin eli se trezeşte în situaţia
de OsvaJdo Dori icos Tor rado. membru al Biroului autorităţile din capitala R.S.A. El este arestat fn Bonnul oficial şi-a minarea Franţei şi în prea puţin comodă de
Politic şi al Secretariatului CC. al P.C. Cuban. pre • BRUXELLES virtutea legii excepţionale” , care dă autorităţilor exprimat satisfacţia condiţiile slăbiciunii mosafir nedorit în
şedintele Republicii Cuba, care a lacul o vizită ln apropierea brhei militare aeriene a N.A.T.O. sud-alricane „ dreptul" de a deţine o persoană, fără în legătură cu aceas Marii Britanii, State Belgia.
olicialu in R P.D Coreeană, a părăsit Phenianul In- din Florenncs, luptătorii pentru pace din Belgia au a o judeca, timp de 180 de 2 ile. Gordon W inter era ta, diferitele perso le Unite, vor întări şi
dreptîndu-se spre patrie. organizat o demonstraţie care s-a desfăşurat sub martor In procesul unui cetăţean britanic. nalităţi politice vest- maî mult colaborarea Noul sediu va fi
lozincile dc protest Împotriva acţiunilor agresive germane au ţinut să cu R.F.G., evoluţie buildingul Porte de
9 VARŞOVIA ale SU.A. in Vietnam. Totodată, participanţii la a NEW YORK manifeste dezamăgi care este privită cu Naumur din Bruxelles
a cărui înălţime este
La 30 oclombrie. in portul Szczecin s-a reinlors demonstraţie au exprimat dorinţa opiniei publice Luf/id cuvîntul la un miting studenţesc, organi rea. Fostul cancelar îngrijorare de aliaţii
impresionantă — 35
iahtul „ Smetii”, construit in RP. Polona pentru ex progresiste din această fard ca pe teritoriul Bel zat Iq Universitatca din California, Stokeley Ca- Adenauer a declarat menţionaţi. etaje.
plorări ştiinţifice. giei set nu mai existe baze militare, care repre ramichael. preşedintele Comitetului studenţesc a că la Paris s-a „risipit Desigur, hotârîrea Va ajuta oare aceas
„Smelii" a efectuat timp de 15 Juni diverse cer zintă o primejdie de moarte pentru poporul bel ,condamnat războiul dus de SU.A. in Vietnam. Ca- şi ultima iluzie privi transferării sediului
cetări ştiinl/lice in Oceanele Atlantic şi Pacific, in gian. ramichael a chemat pe tinerii americani să retu/c toare la recuperarea Consiliului p e rm a tă înălţime pe con
jurul Americii de sud. Oamenii de şliinfă 1 mbar- Politia a intervenit şi a ÎmprăştiaI cu brutali să se înroleze în armată. Franţei" (a se citi re n e n t, în concepţia ducătorii N.A.T.O. să
cad la bordul iahtului au cules numeroase mate tate pe demonstranţi. La miting au participai 12.000 de studenti. cuperarea F r a n ţe i conducerii N.A T.O., „vadă mai departe",
riale oceanogra/ice, au tăcut observaţii meteorolo pentru alianţa atlanti viza alegerea unui să vadă realităţile ca
gice, au realizat filme şliinliiice. a NEW YORK a VIENA că al cărei viitor pre teren mai. propice re se conturează pe
Prestiqiul Statelor Unite ln cinci lări vest-curo- Curtea de juraţi din Viena a încheiat audierea zintă un deosebii in pentru activitatea a- arena mondială şi să
UR.S.S. — Lucrătorii filialei # BUENOS A1RES pene a scăzut sub Administraţia Johnson, scrie martorilor in procesul intentat criminalilor na teres). cestui for. recunoască câ. evolu
din Ufa al Institutului de stal de ln Argentina se lac pregătiri intense in vederea revista „ Newsweek”. Revista publică o declaraţie zişti, fraţii Johann şi Wilhelm Maucr. Părerii lui Adenau Entuziasmul ma ţia internaţională sc
proiectări (Ghiproneftezavod) se observării eclipsei dc soarea ce urmează să aibă toc a senatorului republican Thruston Morton, din Din depoziţiile martorilor a reieşit cd cei doi er, i s-a alăturat şi nifestat mai ales de orientează spre o lu
ocupă de proiectarea întreprinde la 12 noiembrie, cînd zona de obscuritate Idiotă partea statului Kentucky. In care se arată că f,re SS-işti au participat direct ln perioada 1941-1943 preşedintele partidu către S U.A. pentru a- me în care anacronis
rilor chimice in Başkiria, R.S.S.A va cuprinde, timp de două minute, provinciile Săl zultatele unui sondaj cieclual asupra opiniei pu la asasinarea a 20.000 de deţinuţi din oraşul ucrai lui liber - democrat, legerea Belgiei — ca mul blocurilor milita
Tatarâ, Saratov, Perm, Guriev. tă, Formosa şi Chaco. Aproape 3.000 de specialişti blice din Marea Britanic, Ftanţa. R.F.G., Belgia şi nean Stanislav, vremelnic ocupat de trupele hi- Mende, care vede în re deja găzduieşte re de lipul N.A.T.O.
In foto: Discutarea machetei u- din Argentina şi alte (ări vor participa la observa Olanda arată că 85 la sută din cei interogaţi con tleriste. transferarea sediului comandamentul su este evident?
nui paie de rezervoare sferice lip rea eclipsei. Cu acest prilej, specialiştii francezi sideră că prestigiul-inlernationat al Statelor Unite După încheierea audierii martorilor urmează ca încă o piedică pe ca prem al NrA.T.O. din GH CIOBANU
de către un grup de lucrători ai vor lansa de la o bază din provincia Chaco ra a fost mai mare in timpul preşedinţilor Eiscnho-
institutului. chete meteorologice „Tilus". Rachete meteorolo wer şi Kermedy decit ln prezent1'. Curtea de juraţi de la Vicna sd prezinte verdictul.
Redacţia si administraţia ziarului str, Dr, Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 dîn 6 noiembrie 1949, — Tiparul întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40065