Page 5 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 5
VIZITII PRIMULUI MINISTRU CL IRANULUI,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
flMIR JIBBfiS HOVEIDfl, ÎN TARII NOASTRĂ
Continuarea convorbirilor oficiale
Mar|l dimineaţa, la Palatul Consi tru al Iranului, Amir Abbas Hoveida. Camerei de Comerţ, membri al con
liului de Miniştri au coDtinual con La solemnitate au participat Roman ducerii altor ministere, precum si
vorbirile oficiale între preşedintele Moldovan, vicepreşedinte al Consi Valentin Vlad, însărcinatul cu afaceri
Consiliului de Miniştri al Republicii liului de Miniştri, Gheorghe Cioară, ad-lnterim al României la Teheran.
Socialiste România. Ion Gheorghe ministrul comerlului exterior,* Alexan Au luat porte Aii Naghi Alikhani.
Maurer şi primul ministru al Iranu dru Boabă, ministrul petrolului. Ion ministrul economiei al Iranului, Săli
lui, Aipir Abbas Hoveida. Baicu, ministrul transporturilor auto, Asfio, preşedintele organizaţiei Pla
ANUL X V III. NR. 3682 MIERCURI 2 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI In continuare, a avut loc solemni navale si aeriene, Nieolae Giosan, nului. Mehdi Samii, guvernator al
tatea semnării înţelegerii între gu preşedintele Consiliului Superior al Băncii Naţionale Iraniene. Farokhroo
vernul Republicii Socialiste România Agriculturii, Pompiliu Macovci, pre Parsay, adjunct al ministrului educa
şi guvernul imperial al Iranului pri şedintele Comitetului de Stat pentru ţiei, Rs Tchcrani, ministru adjunct
vind înfiinţarea Comisiei mixte minis Cultură şi Artă, Constantin Doncea, el economiei, Mohamad Khosrov-
R E Z E R V E LE POT FI Primirea de către tovarăşul teriale. preşedintele Comitetului de Stat pen merţ din Teheran, alte persoane ofi
schaliî, preşedintele Camerei de Co
tru Valorificarea Prpduselor Agricole.
Documentul a fost semnat de pre
Ahmad
precum $i
ciale iraniene,
Georgc Macovescu si Vasile Gliga,
Nicotae Ceauşescu a delegaţiei şedintele Consiliului de Miniştri al adjuncţi ai ministrului afacerilor ex Eghbal, arob\^5dorul Iranului la Bucu
Republicii Socialiste România,
Ion
reşti.
terne, Victor Ionescu,
preşedintele
VALO R IFIC ATE P. C. Italian Gheorghe Maurer şi de primul minis
Primirea la ConsiKul de Stat
Marţi dimineaţa, tovarăşul Nieolae mitetului Executiv al Prezidiului Premieru) iranian a fost însoţii de
Permanent, secretar al C.C. at P.C.R.,
MAI JUDICIOS Ceauşescu, secretar general al Co Mihai Dalea. secretar al C.C. al P.C.R., Republicii Socialiste România, Chivu cretarul Consiliului de Stat, George persoane oficiale ’ iraniene aflate in
Preşedintele Consiliului de Stat al
mitetului Central al Partidului Co
Macovescu si Vasile Gliga, adjuncţi
România cu prilejul vizitei sale.
munist Român, a primit la CC. al
Ghizela Vass şi Ion Sloian, şefi de
nisie Ionescu. ambasador, directorul
P.C.R., delegaţia Partidului Comu secţie, şi Andrei Ştefan, prim-adjunct Stoica, a primit marii la amiază, la ai ministrului afacerilor externe, Dio- Intre preşedintele Consiliului de
Palatul Consiliului de Stal, pe primul
nist Italian, condusă de tovarăşul de şef de secţie ia C.C. al P.C.R. ministru al Iranului, Amir Abbas Ho Protocolului M.A.E., precum $i Valen Stat si premierul iranian a avut loc
lancu Dăian, contabil şef la I.R.I.L. la producţia marfă vîndută şi înca Convorbirile care au avut loc cu o convorbire cordială, prietenească.
Alba lulla, tocmai terminase de cal sată au îosl îndeplinite în proporţie Gian Carlo Pajella, membru al Di acest prilej s-au desfăşurat într-o veida. tin Vlad, insArclnat cu alaceii ad- Preşedintele Consiliului de Slat si
culat modul cum s-a îndeplinit pla de 102,1 la sută, Iar ale producţiei recţiunii şi al Biroului Politic al C.C. atmosferă tovărăşească, de caldă Au participat Grigore Geamănu, se înterim al României lo Teheran. •:>lia au oferit apoi in saloanele Con
nul la producţia marfă vîndută şi în marfă fabricată de 104,3 la sută. In al P.C.I.. care vizitează ţara noastră. siliului de Stat un dejun in onoarea
casată. Am profitat de acest prilej şi tre cei doi indicatori apare o necore- Din delegaţie fac parte tovarăşii prietenie. premierului iranian şi a soţiei sale.
l-am rugat să ne răspundă la citeva lare. Cum o explicaţi ? Eduardo Perna, membru al CC. al ☆
Marţi la amiază, tovarăşul Nieolae
Întrebări pe tema realizării Indicato — Realizările la producţia marlă P.C.T., vicepreşedinte al Grupului Ceauşescu a oferit o masă în cinstea 0 delegaţie guvernamentală
rului sus-amintit vîndută şi încasată sînt mai mici pen senatorial al PC I., Adriana Scroni, delegaţiei P.C. Italian, condusă de Dineu oferit de Amir
— După cum rezultă din calculele tru că rezervele Interne de care am membră a C.C. al P.C.T., Guido Cap-
terminate recent, ne-a relatat dinsul, dispus nu au fost valorificate din pelloni, membru al C.C. al P.C.I, se tovarăşul Gian Carlo Pajctta. a R. P. Bulgaria a sosit la Bucureşti
Au participat tovarăşii Alexandru
planul Ia producţia marfă vindută şi plin. Întreprinderea noastră a rămas cretarul regional al P.C.I. din Mar- Drâghiei, Paul Niculescu-Mizil, Va- Abbas Hoveida în onoarea
încasată pe d luni a fost îndeplinit in cu restanţe la uncie sortimente. La che, Gian Carlo Boiochi. secretarul sile Vîlcu, Manea Mănescu, Mihai Marţi dimineaţa, a sosit in Capi locţiitor al ministrului comerţului ex
proporţie de 102,1 la sulă. Este un mobilă, avem o restantă de 42 garni Federaţiei P.C.I. din Piacenza, şi Dalea, precum şi Ghizela Vass şi tală o delegaţie guvernamentală a terior şi Gheorghi Bogdanov, amba tovarăşului
succes care ne bucură. turi, din cauză că IPROF1L Balta Să Sergio Mugnai, corespondentul zia Ion Stoian, şefi de secţie, Andrei R.P. Bulgaria, condusă de tovarăşul sadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti.
— Ce factori au contribuit la ob rată şi C.I.L. Tg Jiu nu ne-au livrat rului „rU nila" la Bucureşti. Jivko Jivkov, prim-vicepreşedinte al Ion Gheorghe Maurer
ţinerea acestui rezultat ? toate cantităţile de furnir şi plăci a- La primire au participat tovarăşii Ştefan, prim-adjunct de şef do sec Consiliului de Miniştri, pentru a par
— Primul şi cel mai important fac glomerate contractate. Nu nc-am rea Paul Niculescu-Mizil, membru al Co ţie la C.C. al P.C.R. ticipa la deschiderea oficială’ a Ex Cu prilejul vizitei în ţara noastră Primul ministru al Iranului, Amir
tor este îndeplinirea în proporţie de lizat planul nici la bentonltă brută, poziţiei industriale a R.P. Bulgaria a delegaţiei guvernamentale a R.P. Abbas Hoveida, şi solia, a oferit
102,9 la sută şi res datorită faptului că la Bucureşti. Bulgaria, în frunte cu tovarăşul Jiv marţi seară un dineu în onoarea pre
pectiv 104,3 la sută în cariera veche Din delegaţie fac parte tovarăşii ko Jivkov, prim-vicepreşedinte al şedintelui Consiliului de Minişlri al
a prevederilor la au apărut multe Executarea arăturilor Mari Ivanov, ministru pentru con Consiliului de Miniştri, tovarăşul Republicii Socialiste România, Ion
producţia globală Analizînd indicatorul intercalaţii de ste strucţii de maşini, Ivan Gavrilov, Alexandru Bîrlădeanu, pi im-vieepre- Gheorghe Maurer şi a soţiei sale.
şi marfă fabricată ril care a trebuit prim-loeţiilor al ministrului pentru şedinte al Consiliului dc Miniştri, a Au luai. parte Roman Moldovan,
Pentru obţinerea clapbat manual, fapt chimie şi metalurgie, Ivan Golomeev, oferit marţi seară un dineu. vicepreşedinte a) Consiliului dc M i
acestor realizări producţia marfă ce a dus la scăde niştri, Grigore Geamănu, secretarul
la întreprinderea rea productivităţii de toamnă Consiliului do Slal, Gheorghe Cioară,
noastfâ s-an luat vîndută şi încasată muncii. In plus, Alexandru Boabă, Dumitru Mosora,
mai multe măsuri am intîmpinaţ greu Ne aflăm in perioada cînd, paralel nesatisfâcătoare. Din cele 41.700 ha Tovarăşul Nieolae Ceauşescu Nieolae Giosan, minişlri, George Ma
tehnico-organizato- tăţi în transportul covescu şi Vasile Gliga, adjuncţi ai
cu terminarea insămîntărilor de toam prevăzute, în cooperativele agricole
rice. De pildă, pla bentonitei. Auto nă şi a recoltărilor, trebuie începută dc producţie s-au executat arături a primit delegaţia guvernamentală ministrului afacerilor externe, mem
iul fiecărei luni a fost defalcat şi lan vehiculele ce au aparlinut de I.R.T.A, în ritm susţinut o nouă etapă a pre doar pe 19.850 ha, răraînînd de arat bri ai conducerii unor ministere,
sat secţiilor productive din timp, lu Hunedoara — Deva nu şl-au realizat gătirii producţiei agricole a anului aproape 22.000 ha. Suprafeţe mal conducători aî unor instituţii cen
cru ce a dat posibilitatea conduceri planuL viitor. Este vorba de executarea ară mari trebuie arate în raioanele : Al a R. P. Bulgaria trale şi organizaţii obşteşti.
lor tehnice ale secţiilor, să ia din — Ce măsuri veţi lua pentru valo turilor de toamnă. * ba, Itia şi oraşul regional Hunedoa Au participai persoanele oficiale
vreme măsuri pentru asigurarea înde rificarea rezervelor Interne ? Elicienla acestei lucrări pc linia ra. In gospodăriile agricole de stat, Marţi seara, tovarăşul Nieolae derea Expoziţiei industriale a R.P. iraniene aflate în România, cu pri
plinirii ritmice a sarcinilor. In majo — Ne vom preocupa mai mult de sporirii continue a producţiei de ce din cele 6.200 hectare planilieate s-au Ceauşescu, secretar general al Co Bulgaria la Bucureşti. lejul vizitei primului ministru al Ira
ritatea secţiilor munco a fost organi imbunălăţirea ritmicităţii producţiei. reale si plante tehnice a fost ilustrată arat numai 2.120. mitetului Central al Partidului Co La primire au luat parte tovară nului.
zată în 2 si 3 schimburi, Iar munci Conducerea întreprinderii şi condu în flecare an de recoltele mari ob Fală de grafice, alit în cooperati munist Român, a prim it delegaţia şii Alexandru Bîrlădeanu, Ilie Ver- In timpul dineului, care s-a desfă
torii au fost plătiţi in acord, fapt ce cerile secţiilor vor urmări mai îndea ţinute. Astfel, cooperativele agricole vele agricole de producţie cît si în guvernamentală a R.P. Bulgaria, con deţ şi Manea Mănescu. şurat inlr-o atmosferă rle caid:) < or-
a constituit un stimulent în sporirea proape modul de realizare a planului din Apoldul dc Sus, Cîlnic, Pianul dc gospodăriile agricole de stat există dusă dc tovarăşul Jivko Jivkov, Cu acest prilej a avut loc o con dialilntc, Amir Abbas Hoveida şi
producţiei şi îmbunătăţirea calităţii de producţie şi felul cum se respec Jos, Lăpuşnic, Calda de Jos. Simeria mari rămineri în urmă, fapt ce im prim-viccprcşedinle al Consiliului de vorbire care s-a desfăşurat într-o Ion Gheorghe Maurei* au rostit loas-
produselor. Pentru a putea trece la tă obligaţiile contractuale. Pentru ob şi altele însămîntind porumbul, car pune luarea dc măsuri operative pen Miniştri, care a participat la deschi atmosferă caldă, tovărăşească. turi.
organizarea muncii în brigăzi, atelie ţinerea de succese în această privin tofii sau sfecla de zahăr pe terenuri tru impulsionarea ritmului de execu
rele dispersate în care lucrau un nu ţă preconizăm deschiderea la carie ogorîte din toamnă, au realizat an de tare a arăturilor.
măr redus de muncitori au fost co re a unor noi fronturi de lucru. La an la aceste culturi producţii ridica Urmind exemplul unităţilor frun
masate şi transferate în incinta în toate secţiile vom extinde forma de te, superioare mediei pe regiune. In taşe, în această toamnă vor trebui
treprinderii. Comasarea atelierelor a organizare a muncii în brigăzi eu acest an, dc exemplu, cooperativa a- arate toate suprafeţele de teren ce Oeschiderea la Bucureşti a Expoziţiei f r o m e
permis însă si îmbunătăţirea asisten plata în acord global. Paralel cu a- gricolă din Cilnic la cultura sfeclei se pretează pentru lucrarea respecti
tei tehnice, introducerea şi extinde ceasta ne vom preocupa de extinde de zahăr a obţinui peste 39X)00 Kg. vă. Cti excepţia terenurilor supuse e-
rea mecanizării lucrărilor ş.a. In rea mecanizării lucrărilor, prin dota rădăcini la hectar, cooperatorii din roziunii sau a celor nisipoase, în La Institutul cenlrol.de-cercetări a-
cursul anului curent, de exemplu, rea secţiilor eu maşini şi inhalaţii Vintul de Jos au recoltat peste 21.000 nici o unitate agricolă nu trebuie să industriale a R. P. Bulgaria gricole din Capitală au început marţi
secţiile au fost înzestrate cu diferite moderne şi prin întreţinerea şl ex kg. cartofi do pe fiecare hectar, iar rămîuă suprafeţe neogorîte. Pentru a- dimineaţa lucrările Consfătuirii şli-
utilaje şi Instalaţii care au sporit pro ploatarea raţională a maşinilor exis la porumb cooperativele din' Blandia- ccasla, sub îndrumarea consiliilor a- La Bucureşti, în Pavilionul Expo inţifice internaţionale privind culin-
ductivitatea muncii şi au redus efor tente. De asemenea, în viitor vom na, Pianul dc Jos, Apoldul de Sus gricolo şi a conducerii Trustului re* ziţiei realizărilor economiei naţiona faptul că în anul 1965 se realizau în ra legumelor în sere. La niensiâ
tul fizic al muncitorilor. La secţia bon- pune un accent mai mare pe îmbu ele. au realizat citc 3.000 — 4 000 kg. gional Gostat, conducerile unităţilor le, a fost deschisă marţi dimineaţa 15 zile toi atîtea produse industriale consfătuire înscrisă în programul dc
togen bunăoară s-ou montat şi pus au datoria să analizeze neînlîr/.iat rît în întregul an 1939. In ritmuri lucru al convenţiei dc la Berlin de
nătăţirea calităţii produselor. Legat de boabe la hectar. Producţiile sporite Expoziţia industrială a RP. Bulga rapide se dezvoltă ramurile de bază colaborare lelmico-şfiinţifkă' în do
în funcţiune 2 mori, 2 transportoare, realizate de unităţile amintite dove sladiiil executării arăturilor şi să sta ria. ale industriei grele — energetice, me
această problemă noi nc-am planificat meniul agriculturii şi si 1 v icul I n ri i,
2 filtre şi 6 buncâre. Fabrica de cără desc mareo însemnătate pe care o bilească cele mal eficiente măsuri La festivitatea inaugurală au parti talurgia, construcţia de maşini şi in iau parte specialişti din ţări socia
să calificăm şi să ridicăm calificarea prezintă executarea la timp şi de ca pentru buna lor desfăşurare. cipai tovarăşii Ion Gheorghe Maurer,
midă de la Sintimbru a fost dotată dustria chimică liste. La deschidere, participanţii au
muncitorilor, să găsim noi forme de litate a arăturilor. Ing. MIRCEA SILVESTRU preşedintele Consiliului de Miniştri, fost salutaţi de ing. Nieolae Ionescu,
cu un excavator. vicepreşedinte al Consiliului Infâţişînd în continuare principale
cointeresare morală si materială Analizînd stadiul de executare a ară Alexandru Bîrlădeanu, prim-vieepre- le prevederi ale celui dc al V-lea vicepreşedinte al Consiliului Superi
— Din dalele care nl Ie-aţl adus turilor dc toamnă se constată că, pină agricol regional şedinte al Consiliului de Miniştri, plan cincinal de dezvoltare a R.P. or al Agriculturii.
In cclc şase zile, cît durează lu
la cunoştinţă am re|inut că sarcinile L. DEMETER în prezent, realizările pe regiune sini (Continuare fn pag. a 3-a) Ilie Verdel, vicepreşedinte al Consi Bulgaria, vorbitorul a arătat că a- crările consfătuirii, se prezintă ulti
liului de Miniştri, precum şi Mihai
Marinescu, Constantin Scarlat şi ceste prevederi vor îi dezbătute şi a- mele rezultate ale cercetării ştiinţi
doplale de cel dc-al lX-lca Congres
Gheorghe Cioară, miniştri, Petre Bur al P.C.B., care va începe peste două fice şi de producţie în construcţia de
lacii, secretar general al Ministeru săptâmini. Oaspetele a subliniat că sere, în selecţia şi ameliorarea soiu
PROIECTUL LEGII PENSIILOR ccaslă situaţie nu i se va mai lua în lui Afacerilor Externe, reprezentanţi dezvoltarea economiei ţârii este favo cienţa economică a construcţiilor şi
rilor de legume şi cu privire la.efi
ai conducerii unor ministere şi insti
considerare şi activitatea prestată ca
rizată şi dc lărgirea colaborării cu
tuţii centrale, oameni de ştiinţă şi
avocat.
complexelor de măsuri aplicale la a-
ÎNTREBARE: Recalcularea pen cultură, generali şi ofiţeri superiori, ţările socialiste în cadrul Consiliului ceste culturi.
rle Ajutor Economic Reciproc.
siei prin adăugarea timpului- lu conducători aî unor întreprinderi in — a spus apoi tovarăşul Jivko Jivkov In urma tratativelor comerciale,
☆
Oamenii muncii din ţara noastră
duşi riale bucureşlene şi de comerţ
crat după pensionare se poate .fa
IN DEZBATEREA ce pe baza salariilor din perioada exterior, ziarişti români şi străini. — urmăresc cu un deosebit interes caic au decurs înlr-o atmosferă de
Erau de faţă şefi de misiuni diplo
de activitate ?
prietenie şi înţelegere reciprocă, Ia
Socialiste
dezvoltarea
Republicii
RĂSPUNS: Nu. Legea prevede, că matice şi alţi membri ai corpului di România şi se bucură de succesele 1 noiembrie s-a semnal la Bucureşti
plomatic.
pensia se recalculează* luindu-se in Au luai parte, de asemenea, mem ei, care sînt succese ale întregii co Protocolul privind livrările reciproce
considerare timpul muncii după brii delegaţiei guvernamentale a munităţi socialiste. Dezvoltarea ra dc mărfuri pc anul 1907 între Repu
blica Socialistă România şi Republi
OAMENILOR MUNCII pensionare. In ceea ce pliveşte baza R.P. Bulgariu, în frunte cu tovarăşul dustriei chimice şi a celorlalte ra ca Socialistă Federativă Iugoslavia.
pidă a construcţiei de maşini, a in
Jivko Jivkov, prim-vicepreşedinte al
de calcul, ea râmi ne aceea care a
Schimbul dc mărfuri dintre cele
muri economice ale României vecine
fost folosită la stabilirea pensiei ini
ria, care nc vizitează ţara cu acest
ţiale. Consiliului de Miniştri al R.P. Bulga şi frăţeşti, creează condiţii şi posibi două ţări va creşte în anul 1967 cu
15 la sută faţă de prevederile Proto
lităţi şi mai favorabile pentru lărgi
ÎNTREBARE: In ce condiţii prilej. rea şi adinei rea colaborării şi schim colului comercial pe anul 1966.
vor putea cumula pensia cil sa Festivitatea a fost deschisă de Ivan bului de mărfuri între cele două ţări. Din parloa română Protocolul a
î n t r e b ă r i şi r ă s p u n s u r i de virstă ? pentru limite Davidov, secretar general a! Camerei Relevăm cu satisfacţie creşterea con fost semnat do Nieolae Anghel, ad
lariul pensionarii
de Comerţ a R.P. Bulgaria, directo
junct nl ministrului comerţului exte
RĂSPUNS: Pensionarii cu pensii rul expoziţiei. siderabilă a schimbului de mărfuri rior, iar din partea iugoslavă de Ma
dintre Republica Populară Bulgaria
La redacţie continuă să sosească nării are in ultimii 10 ani îna RĂSPUN S: Deoarece mai mult dc integrale penii u limite de virstă vor Luind cuvîntul, tovarăşul Jivko şi Republica Socialistă România Sc rian Ţuţulici, adjunct al secretarului
scrisori in care oamenii muncii pun inte de încetarea activităţii nu jumătate din vechimea în munca pe putea fi menţinuţi sau reîncadraţi in Jivkov a exprimai mulţumiri, în nu modifica totodată şi structura schim federal pentru comerţ exterior.. .
întrebări privind diferite probleme mai 4 ani lucraţi, la cc% salariu i care o are a exercitat profesia de muncă ea şi în prezent numai în mele guvernului său, guvernului Re bului de mărfuri, crescînd rapid pon
pe care le ridică proiectul noii legi se va calcula pensia ? avocat, pensia pentru limita de vir funcţia admisă la cumul, avînd drep publicii Socialiste România, pentru derea produselor industriei construc ☆
a pensiilor. RĂSPUNS: Potrivit legii, baza de stă i se va stabili de către casa dc tul să primească pe tîngâ salariu şi găzduirea acestei expoziţii şi tuturor toare de maşini. Marţi la amiază a sosit in Capitală,
In ziarul dc azi vom da răspuns calcul a pensiei va fi media salarii asigurări a avocaţilor. Dacă cel în 50 la sută din pensie, dar nu mai celor care au participat la pregătirea Soarta popoarelor bulgar şi român la invitaţia Consiliului general
Ia unele din aceste întrebări. lor tarifare lunare din perioada ce cauză optează pentru pensie în ca puţin de 500 lei. ei. Vorbitorul a arătat că expoziţia i- — a continuat oaspetele — este le A.R.L.U.S., o delegaţie a Asociaţiei
de prietenie soviclo-românâ, care va
luslreazâ succesele realizate de Bul
ÎNTREBARE: Timpul cît o per lor 4 ani lucraţi. Dacă încetarea ac drul asigurărilor sociale de stat, i se De asemenea, se mai dă posibili garia, care se transformă astăzi din- gală nu numai prin legendara Du lua parte la manifestările organizate
soană a lucrat in calitate de an tivităţii a avut loc după dala de I va putea stabili pensia pentru Umi tate pensionarilor eu pensii integra tr-o ţară agrară înapoiată într-una năre, ci şi prin comunitatea de idea- in Republica Socialistă România cu
gajat temporar sau sezonier este august 1959, salariile care se iau pen lă dc virstă de către acest sector, le pentru limită de virstă să pri induslrial-agrară dezvoltată. Un in prilejul celei de-a 49-a aniversări a
cuprins in vechimea de muncă? tru calcul sînt cele în vigoare la da dar numai pe baza vechimii avute ca mească pe lîngâ salariu, pensia în dice concludent pentru ascensiunea Marii Revoluţii Socialiste din Octom
RĂSPUNS: Timpul lucrat în ca ta cererii de pensionare, corespun angajat, adică pentru 18 ani. In a- întregime dacă sînt angajaţi. sa economică plină de dinamism este (Continuare In pag. a 3-a) brie.
litate de angajat temporar sau sezo zătoare funcţiilor avute în perioada
nier se consideră vechime în muncă celor patru ani.
valabilă la pensie, avînd în vedere ÎNTREBARE: Dacă o persoană
că în lege se prevede In mod ex a lucrat 18 ani ca angajat şi 20
pres „indiferent de durata contrac ani ca avocat în colegiile de avo
tului de muncă". care casă de pensii va primi pen! PREZENT Şl PERSPECTIVA
caţi sau jostele
bqrouri, de la
ÎNTREBARE: Dacă un angajat Interviu colectiv cu prof. arii. ASCANIO DAJllIAN, recto
avînd vechimea necesară pensio sia pentru limită de virstă ? rul Institutului de arhitectură „Ion Mincu" din Bucureşti,
vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din Republica Socialis
| IN SISTEMATIZAREA ORAŞELOR tă România, arh. MARIA HERLEA, secretara filialei Hune-
doara-Deva a Uniunii Arhitecţilor şi arh. CONSTANTIN IA-
REM SCHI, directorul D.S.A.P.C. Deva.
• CE REALIZĂRI S-AU OBŢINUT PINA ACUM IN DI O continuă îmbunătăţire a cunos
RECŢIA SISTEMATIZĂRII LOCALITĂŢILOR DIN REGIU cut şi plastica faţadelor. In condiţiile
I NEA NOASTRA ? 9 specifice ale Văii Jiului şi Hunedoa ce urmează a se realiza în etapele Pentru viitor cred câ osie necesar
rei, pentru faţade s-au utilizat ma
• CARE VOR FI NOILE PRINCIPII URBANISTICE CE teriale rezistente ca: placaje de cera viitoare. ca :
1. Problema unei raţionale zonifi-
PROF. ARH. ASCANIO DAMIAN:
I STAU LA BAZA MATERIALIZĂRII VIITOARELOR IN V ES mică, tencuieli în praf de piatră, so — Principiile urbanistice sînt mai cări — câularea şi hotărârea celor
cluri din piatră naturală care au
TIŢII PENTRU LOCUINŢE ŞI SOCIAL-CULTURALE ? creat efecte plastice remarcabile toate vechi. Dificultăţile izvorăsc din mai convenabile amplasamente pen
blocurilor de locuit şi dotărilor de faptul câ acestea sînt fie trecute cu tru instalaţii de industrie, pentru lo
• CE VOR FACE ARHITECŢII NOŞTRI PENTRU ansamblu. vederea fie chiar desconsiderate sau cuinţe, localuri comerciale etc. — să
CREAREA UNOR ANSAMBLURI DE LOCUINŢE CU O PER In această perioadă s-a urmărit ca câ aplicarea lor este mult amînalâ fie realizată satisfăcind optimal ne
voile specifice fiecăruia, cu concesii
SONALITATE PRONUNŢATA, DIFERENŢIATE ÎN FUNCŢIE unităţile comerciale să fie amplasate Apoi mai este un lucru: dacă prin absolut minimale pretenţiilor pe care
DE CONDIŢIILE SPECIFICE PE CARE LE PREZINTĂ FIE la străzile principale de acces în ma cipiile există, şi asta încă de mult, în mod justificat, le putem emite;
situaţiile sînt supuse unor schimbări
CARE ORAŞ ? rile ansambluri, contribuind astfel la continue, unor transformări radicale 2. Să se realizeze un contact mnî
crearea unor puncte luminoase şi a- în timp relativ scurt. In cazul con direct al oraşului cu natura şi să se
trăgâtoare în desfăşurarea frontului cret al oraşelor din regiunea dum asigure zone de recreere, de recupe
ARH. MARJA HERLEA: — Evi zarea şi dezvoltarea oraşului s-a în străzii. neavoastră — ilustrat cu multă preg rare fizică şi psihică, uşor accesibile,
dent câ intensa dezvoltare industria ceput prin construirea unui cartier Plantaţiile, amenajările de joacă nanţă la Hunedoara — valori însem bine dotate, în care masa cetăţenilor
lă a determinat creşterea volumului de locuinţe nilmai cu parter şi par pentru copii, locurile de odihnă con nate de investiţii s-au realizat, tre să-şi redobîndeascâ forţele de muncă
de construcţii şi în regiunea Hune ter cu etaj; şi s-a continuat prin mi- cepute, dar realizate abia parţial, vor ci ndu-se cu oarecare uşurinţă peste şi buna dispoziţie.
doara Această dinamică am s-o i- croraioanc, cuprinzînd ansambluri completa ansamblurile de locuinţe, considerente de maximă importanţă. In ceea ce priveşte sistematizarea
lustrez prin intermediul unor cifre: mari de locuinţe, în blocuri cu 5 sau vor crea un mediu ambiant propice De aceea acum sîntem în situaţia localităţilor rurale cred câ trebuie să
numai în etapa 1960-1965 s-au con mai multe nivele. In localităţile din desfăşurării unei vieţi confortabile să constatăm câ locuinţele, în sine urmărim. în primul rînd, restrânge
struit circa 19.500 de apartamente, in Valea Jiului, unde posibilităţile teri Pentru viilor râmîne ca sarcină bune, realizate cu preţul unor impor rea vetrei satelor şi comunelor. Se
cea mal mare parte la Hunedoara, toriale sînt limitate de zona pilieru deloc uşoară, ca proiectanţii din re tante cheltuieli, se găsesc amplasate vor crea astfel condiţiile necesare cn
Deva şi în Valea Jiului Modul de re lui de siguranţă şi de configuraţia giunea noastră să găsească şi să apli într-o zonă de nocivitate şi câ, pe de Interviu realizat de
zolvare a ansamblurilor dc locuinţe terenului, s-a adoptat sistemul an ce o gamă variată de soluţii, care să altă parte, prezenţa acestora stinghe A. OARGA
oglindeşte. cred, evoluţia gindirii ur imprime notă de personalitate şi reşte dezvoltarea pe mat departe a
Pe tine nu tr.-am mai vdzu/ ptiuî acum. Cum Ic cheamă ? samblurilor de locuinţe dezvoltate pe
Foto : ILEANA T. banistice. La Hunedoara, sistemati înălţime. specific local tuturor ansamblurilor instalaţiilor industriale. (Continuare în pag. a 3-a)