Page 55 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 55
P A G I N A A 344
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. V M M M
Conferinţa organizaţiei de partid de la I. M. Barza
0. 0. L. Produse industriale Deva
IN FATA COMUNIŞTILOR - SARCINI aduce Ia cunoştinţa cumpărătorilor că în cadrul magazinului
„ELEGANT" din Devâ s-a deschis un raion specializat dc vînzare a
IMPORTANTE, MOBILIZATOARE confecţiilor petitru bărbaţi la ultima probă.
Petru Ilca, Ale-
xândru Brâun şi
Făcînd bilanţ^ activităţii economi lratlve Se preocupă de aproviziona ocazia efectuării ■ diferitelor studii Traian Toma, de
co şl politice desfăşurate de colecti rea ritmică ă locurilor de muncă cu privind extinderea mecanizării şi a la Exploatarea mi
vul de muncă de la I.M. Barza, con materiale şi vagonete goale, preocu micii mecanizări, utilizarea comple nieră din CerteJ,
ferinţa organizaţiei de partid a relie parea comuniştilor pentru îmbunătă tă a capacităţilor de produclle, asi au fost surprinşi
fat succesele dobindite în cele 10 luni ţirea calitălit minereului extras şi re gurarea asistentei tehnice la locuri de fotoreporterul EXPLOATAREA UZINA
ale anului curent. In această perioadă ducerea preţului de cosi. Ca urmare le de muncă. nostru; Ileana Te-
planul la producţia globală şi marfă o măsurilor luate, a muncii politice O Importantă deosebită în reduce relc, în timp ce DE PREPARARE TELIUC
o fost depăşit şl s-au realizat 5.598 000 perseverente de la om la om, colec rea preţului de cost al producţiei o cercetau calitatea
lei economii la preţul de cost. In da tivul secliei poate raporta ocura rea constituie urmărirea consumurilor minereului din
rea de seamă şi discuţiile purtate s-a lizarea a peste 800 000 lei ecd'noraii specifice de materiale, pe scclii sl pe frontul de lucru. angajează prin concurs maiştri preparatori şl electromecanici.
subliniat că rezultatele obţinute sînl !a prelul de cost si reducerea aproa faze de producţie, în aşa fel ca să Salarizarea se face conform prevederilor H.C.M. 1116/1965.
rodul muncii pline de avint depuse pe la zero a vagonetefor rebutale crească preocuparea fiecărui om pen-;
de că(re comunişti, al însufleţirii cu pentru şist vizibil. tru încadrarea în preţul de cost pla
care muncesc minerii din Barza pen Mai mulţi vorbitori, printre care nificat.
tru înfăptuirea sarcinilor trasate de Ion Fâtău, Nicolae Pavelescu, Ioan Majoritatea participanţilor la discu
partid. Gherhian, Nicolae VaslU, arătau că ţii au vorbit şi despre alte rezerve
In viitor comitetul de partid, fiecare Interne care, valorificate, pot contri
Competenţă organizaţie de bază, trebuie să aibă o bui la îmbunătăţirea calităţii mine UZINA MECANICA CUGIR
reului şl la reducerea preţului de
preocupare susţinută fată de întări
rea rindurilor partidului cu cei mai cost.
buni mineri, core se situează In frun — In cadrul secţiei I Musariu —
in conducerea tea luptei pentru îndeplinirea exem remarca tovarăşul Nicolae Vaslu —
plară a tuturor indicatorilor de plan răraîneau, la începutul anului, 19 e- organizează în ziua de 10.XII.1966 concurs pentru ocuparea
si cu o atitudine combativă fată de chipe sub plan. Acest lucru îngreuna
activităţii lipsuri. Aceasta creează posibilitatea planul la minereu nu se putea reali Cum folosim următoarelor posturi:
mult activitatea din secţie. Desigur
unei
repartizări
corespunzătoare a
membrilor de partid la locurile de za, se înregistrau pierderi la preţul
muncă şi la conducerea echipelor sl de cost. In urma măsurilor luate de — 3 posturi de maiştri> prelucrări prin aşchlere;
economice brigăzilor, ceea ce întăreşte contro către comitetul de partid, situaţia s-o
lul organizaţiei de partid asupra în Imbunătălit, numărul echipelor sub zesfrea tehnică — 3 posturi de maiştrii tîmplărle mecanică;
Dezbaterile conferinţei au scos In tregii activităţi, conduce la elimina plan fiind mult mal mic. Pe între — 1 post maistru industrie electrotehnică;
evidentă faptul că In perioada ce a rea unor neajunsuri în ce priveşte prindere insă, situaţia în această di — 1 post maistru lăc&tuşerle;
trecut de la alegerile precedente, a disciplina de producţie, calitatea mi recţie nu este mulţumitoare. De ace (Urinare din pag. I) 13Iile forestiere, cooperative meşteşu
crescut competenţa organizaţiei de nereului şi respectarea normelor de ea va trebui ca prin repartizarea mal găreşti nu s-au organizat cursuri de — 1 post maistru sculărle;
partid in conducerea activităţii eco tehnica securităţii muncii. judicioasă a membrilor de partid In la C S. Hunedoara, la l.C.E. Paro^ni. ridicare a calificării, iar atunci cînd Pot participa la concurs toţi cei care îndeplinesc condiţiile
nomice. Militînd pentru înfăptuirea echipe, asigurarea unei asistente teh I.R.E.lI.. Uzina de preparare Tcliuc, s-au format au fost abandonate, ceea
sarcinilor de plan, comitelui de partid, nice corespunzătoare şi aproviziona Fabrica „Refractare" Alba lulia, func ce denotă şi o slabă preocupare a prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959.
agregatelor a
ţionarea maşinilor şl
organizaţiile de bază din sectoare, ou rea ritmică cu materiale şi vagonete organizaţiilor de sindicat.
pus în centrul atenţiei lor mobilizarea Calitatea şi preţul goale, să facem lotul ca fiecare echi fost influenţată negativ de lipsa sau Nefoloşirea la întreaga capacitate Cererea dc înscriere şl actele prevăzute de regulamentul de
întregii mase de salariaţi la îndepli pă şl brigadă să-şi realizeze ritmic starea defectuoasă a aporatelor dc a maşinilor şi utilajelor este adesea organizare a concursului se vor depune la Serviciul personal şl
nirea indicatorilor planului de pro- şi la toii indicatorii planul de pro măsură si control. Adesea lasă de urmarea abaterilor de la disciplina de formarea cadrelor al Uzinei mecanice Cugir pînA Ia data de
duclie. Imbunălăţindu-si ncconlenlt de cost— obiective ducţie. dorit octivilateo de întreţinere si osi- producţie, a absentelor nemotivate şi 5.XII.1966.
stilul şi metodele de muncă, comitetul îr gur.vea cu piese de schimb, calita neutilizăril celor 8 ore de lucru.
de partid a acordat o mai mare aten In cuvîntul său, tovarăşul Gheorghe tea reparaţiilor şl respectarea grafi Sînt cazuri cind muncitorii forţează
celor de revizii periodice.
utilajele, nu le supraveghează sau lu
ţie efectuării unor studii şl analiza
privind diferite aspecte ale produc principale Călin, prim-secretar al al Comitetului Prin urmare, se cere din partea or crează fără măsuri de proiecţie, ceea
P.C.R., a
Hunedoara
regional
ţiei. O metodă care sl-a dovedit efi apreciat faptul că minerii de la ganelor şi organizaţiilor de partid, o ce duce la avarii şi strangulări.
cienta este constituirea unor colecti Barza, in frunte cu comuniştii, au ob conducerilor tehnice să acţioneze cu La unele întreprinderi, obiective
ve formate din rlndul celor mai buni ale muncii de viitor ţinui realizări frumoase in procesul mal milita hotărire pentru asigura importante puse în funcţiune cu 2-3
comunişti — mineri, şefi de brigăzi, de producţie, că discuţiile purtote de rea bunel funclidnâri a utilajelor şi ani In urmă, n-au atins încă parame
maiştri. Ingineri — care au studiat către participanţii la conlerintă au agregatelor. trii proiectaţi. In această situaţie se Trustul regional de construcţii Banat
probleme majore ale producţiei cura In conferinţă se aprecia că rezul arătat preocuparea ce o manifestă In unele unităţi, rezultatele s-au si află Fabrica nouă de aglomerare a mi
ar fl : îmbunătăţirea calităţii şi rit tatele obţinute în realizarea sarcini pentru îmbunătăţirea continuă a ac tuat sub nivelul posibilităţilor datori nereurilor de la C.S. Hunedoara, Ca
micităţii producţiei, realizarea pla lor de producţie puteau fi mal fru tivităţii de partid şl economice. tă neindeplinîrii planului de măsuri riera de calcar Crăcluneşti, Uzina de
nului de invesllltl, poslblliiatile de moase dacă se îndeplinea planul la tehnico-orgonizatorice, lipsei de preo preparare Teliuc, Fabrica de produse
Referindu-se la sarcinile Importan
creştere a productivităţii etc. Ca ur extragerea minereului şi la conţinu te, de mare răspundere ce revin co cupare pentru ridicarea nivelului pro lactate Livezehl, secţia de preparare
mare, s-eu făcut numeroase propu tul de metal. Aceasta dovedeşte că fesional al muncitorilor la nivelul de a cărnii şl tunelul de congelare de le angajează Imediat pentru întreprinderile sale de construcţii
neri cu privire )a organizarea mal muniştilor, întregului colectiv de ia tehnicitate ol agregatelor. La G. S. abatorul din Haţeg, seclin de cărămi
în activitatea de
producţie se mai
bună a producţiei si creşterea efi manifesta unele deficiente, pentru e- 1. M. Barza, vorbitorul a subliniat ne Hunedoara, Uzina de preparare a mi dă diallllcă Bîrcea şl altele. din oraşele Arad, Lugoj şl Timişoara, ingineri pentru funcţiile de
cesitatea ca în Viilor organizaţia de
cientei economice a Întregii activi llminarca cărora comitetul de paTtid nereurilor Teliuc, U. M. Cugir, între lată deci. că în cadrul unităţilor
tăţi. Printre acestea sînt repartizarea şl conducerea întreprinderii nu au lu partid să urmărească cu mai multă prinderile de industrie locală, fabrica economice din regiunea noastră, folo şefi serviciu, Ingineri şefi adjunct! şl ingineri principali.
mai Judicioasă a echipelor şi brigă perseverentă îndeplinirea ritmică sl „Sebeşul" şa., la multe utilaje şi in sirea capacităţilor de producţie con
zilor în fronturile de lucru, realizarea at din timp măsuri operative. In u- la to|i indicatorii a planului de pro stalaţii lucrează oameni cu putină ex stituie o rezervă preţioasă de îmbu
nele sectoare, cura sint III şi V Va
unei proporţii mal raţionale intre lu ducţie. Pentru aceasta trebuie să se perienţă. Cursurile de calificare nu nătăţire a realizărilor. Prin valorifi Se asigură locuinţă.
lea Morii. 150 m. 120 ra şi altele,
crările de deschideri şl exploatare, deşi organizaţiile de bază cunosc că, acţioneze cu mal multă hotărire în sînt peste tot cohduse de oamenii carea ei cil mai deplină se pot obţine
orqahizarea corespunzătoare a trans de regulă, in prima decadă planul direcţia organizării superioare a cei mai competent!, iar preocuparea sporuri importante de producţie şi o
portului de personal la locurile de de producţie nu se realizează, nu au muncii, la care să fie atrase în pentru creşterea nivelului lor calita creştere simţitoare o productivităţii Cei care doresc să se angajeze se vor adresa centralei trustului
marc
toate
muncă si altele, a căror eficientă se intervenit cu toată hotărîrea ca, prin măsură mal se introducă cadrele tiv este scăzută Inlr-o seamă de în muncii — condiţii esenliale ale reali din Timişoara, Plata Unirii nr. 3, telefon 1.42.78 — 79 — 80.
să
tehnice,
pe o
oglindeşte în rezultatele obţinute. măsurile politice si tehnico-orgainza- treprinderi ca Trustul regional de zării integrale a indicatorilor de plan
Pentru înfăptuirea hotărîrilor şi pro torice care se impuneau, să se asi scară largă tehnica nouă, să se fo construcţii, şantierele T.C.M.M., uni- pe 1966 şi în viilorii ani.
priilor măsuri adoptale, comitetul de gure ritmicitatea producţiei. losească mai mult mica mecanizare.
pbr-fitf a exercitat un confrol şi o în Aşa cum dovedesc faptele, lucrul Mari rezerve există la I. M. Barza
drumare mal concreta asupra comite în asalt de la sfîrşitul lunii, cînd se în ceea ce priveşte reducerea preţu
lui de cost. Calea principală o consti S P O R T
telor de partid din secţii şl a organi „dă bătălia0 realizării planului, adu
zaţiilor de baaă din sectoare Membrii ce prejudicii întreprinderii. Mulţi tuie creşterea productivităţii muncii.
comitetului de partid, repartizaţi pe vorbitori arătau că Intensificarea rit Folosirea deplină a timpului de lu
organizaţii de bază, au acordat un mului de lucru în decadele a doua şi a cru, eliminarea absentelor nemollva- întreprinderea de gospodărie
sprijin concret la buna organizare şl te. îmbogăţirea cunoştinţelor profesio
desfăşurare a muncii de partid. treia ale lunii se face în dauna calităţii nale, aprovizionarea corespunzătoare
minereului. Atunci nu se mai respec
— Avind sprijinul comitetului de tă întocmai tehnologia de extraclie ă locurilor de muncă — sînt clteva orăşenească Orăştie
partid pe întreprindere, comitetul de dintre posibilităţile existente pentru
partid de la secţia a IlI-a Musariu (în special în ce priveşte trierea mi sporirea productivităţii muncii şl re
nereului), amenajarea corespunzătoa
a îndrumat mai îndeaproape activi re a vetrelor. respectarea înălţimii fî- ducerea preţului de cost. a n g a j e a z ă :
tatea organizaţiilor de bază — spunea Organizaţiile de bază au datoria să
comunistul Constantin Borşa. Ijn e- şiilor prescrise ş.a. desfăşoare o susţinută muncă politi
xemplu concret în această direcţie îl Comitetul de partid va trebui să că pentru realizarea de economii şl Schimbare dV — magazioner de materiale.
constituie felul în care om fost aju Iniţieze măsuri concrete pentru res să io o poziţie hotărîtă, combativă fa Condiţii de angajare - Şcoala generala de 8 jiti.
taţi în eliminarea unor neajunsuri pectarea timpului efectiv de lucru în tă de atitudinea de tolerare a risipei Şi iată că a trebuit să treacă 11 Au rezistat şi fără să se fi aşteptat,
privind calitatea producţiei. Dacă în abataje, înlăturarea timpilor morţi şi şt a lucrului de mîntulală. etape pentru ca echipa Aurul Brad, norocul le-a surîs deplin. Fundaşul informaţii suplimentare (a sediul întreprinderii din Orâştle,
prima parte a anului s-ou rebutot a absenţelor nemotivate. Un accent principala urmăritoare a liderului să Furnea vrind să trimilă acasă o min strada Piaţa Republicii nr. 20, telefon 325.
peste 200 de vogonete de minereu, mai mare trebuie pus pe extinderea La I. M. Barza, a spus In Încheiere treacă in fruntea clasamentului. Stu ge de la mare distanţă, înscrie, spre
iar la preţul de cost s-au înregistrat metodelor de exploatare cu o pro tovarăşul Gheorghe Călin, există o denţii din Petroşani, cere s au postat dezamăgirea celor prezenţi, în proprie
depăşiri, în urma sprijinului primit; ductivitate ridicată cum sînt: meto organizaţie de partid puternică, cadre cu multă siguranţă şi hotărire în vlr- poartă. Deci autogol. Aurul s-a retras
In ce priveşte organizarea mal bună da cu aripi înclinate, cu înmogazl- capabile, care ne dau garanţia că şl ful piramidei încă din prima etapă, cu întreaga echipă în apărare şi a
a muncii, organizaţiile de bază au nareo minereului, a fişiilor de 4 metri sarcinile viitoare vor fl Îndeplinite cu au fost nevoiţi ca acum, în această plecat din Aninoasa cu două puncte
acllonat cu mal multă hotărire pen ctc, a căror eficientă a fost confir penultimă rundă, să cedeze. Cazul e nesperate. Aşadar, socotelile de la
mată de practică. Este de datoria sucCes, iar rezultatele vor fl din ce în similar cu o cursă ciclistâ în core li tîrg nu se potrivesc cu cele de acasă.
tru eliminarea deficientelor. In adu
comitetului de partid să manifeste ce mai-bune. derul, purtătorul tricoului galben, e Ce s-a întîmplat la Hunedoara ? O-
nările generale s-a dezbătut modul mai mult interes pentru înfăptuirea urmărit îndeaproape, etapă de etapă. cupînd un loc destul de îngrijorător
în care conducerile tehnlco-admtnis- propunerilor făcute de comunişti cu S. CERBU Fie că n-a mai putut rezista atacuri (II), gazdele au intrat hotârîte să
lor, fie că a calculat greşit şansele obţină cu orice preţ (In limitele spor
adversarului, a cedat tricoul galben, tivităţii bineînţeles) cele două puncte.
In cazul nostru, şefia clasamentului. Au atacat dezlănţuit şl au înscris de
Este demnă de luot în seamă ambiţia,
două ori. Amintindu-şi că ou de apă
Frumuseţea vieţii crescut mari. Chiar acum mă duc Ia fervoarea cu core „băieţii" Iui Bociit rat locul întfi, studenţii au dat o re
— Am 7. Patru feciori şl trei fe
te. Toii trăiesc, sînl sănătoşi, au
şl-au urmărit adversarii lor din Pe
plică dîrză. Ei au reuşit să egaleze
doi dintre ei. Abia apuc sâ-mi văd troşani. Oricum, locurile unu si doi, la 1-1, apoi, după pauză, tot ei sînt
nepoţii. fdnt ocupate pe drept de cele mal cri care dau tonul jocului. Dar... tim
Trenul începu sâ-şt încetinească bune echipe din campionatul regio- pul trece. Şi lată că şi lor le surîde
(Urmare din pag. I) tipa cit il ţineau puterile. Nn ora mersul. nai. norocul. Cu 5 minute înainte de sfîr-
plins, ci un fel de strigăt de bucurie. — Dragii mei. eu cobor aici, Ia Nl se per foarte Interesante împre sîtul partidei, Mitrol de la gazde să
Obrajii bătrtnulul cu asperităţi de Ara intrat in casă, minat de cea mai Alba. Dar înainte, să ne cunoaştem. jurările In care cele două echipe şl-au rind la o minge se dezechilibrează şi
piatră începură parcă a se netezi şl aprigă dorinţă să-mi văd copilul. Cîte Mă numesc Moldovan Simlon. Şi a- schimbat poziţia în clasament. îna cade făcînd henl. Arbitrul acordă lo
rotunji. Devenlră mal tineri. Vocea va vecine îl moşau. Apoi mi l-au pus cum iertati-mă că v-am răpit timpul. intea acestei etape, studenţii aveau vitură de la 11 metri. Posibilitatea
căpătă inflexiuni sonore. Gesturile în braţe, mic, o seînteie de om. „Să-ti M-am luat aşo cu vorba. Cc să-l faci, un avans de un punct asupra forma unui rezultat egal şi, în acest caz
devenlră şl ele iuti, spontane. Tinerii trăiască, să-li trăiască" — strigau ele omul trăieşte în viata Iul mulle şl nu ţiei din Brad şi un golaveraj mai păstrarea poziţiei în clasament, au
priveau cu linişte şl atentle. la mine. Simleam cum urcă prin mine e legat de limbă să Iacă. Se mai înve bun. Ambele echipe au susţinut me stat în bocancul Iul Bulbucan. Dar
— N-am să uit niciodată ziua cînd o căldură. Mă simţeam mai puternic, seleşte. O aducere aminte frumoasă e ciuri In deplasare. Şi una şi alta ou acesta a dat cu... piciorul. Şi îatâ
ml-a născut nevasta primul fecior — mal înalt. Priveam la el, sînge din egală cu jumătate de fericire. avut de înfruntat adversari dificili, cum un autogol şi un i i metri ratat
începu să povestească cu o voce Joa sîngele meu, viată din viata mea şi — La revedere I — zise bătrînul incomozi, care şi în alte dăli ou reu au dus Ia săltarea unei echipe şi la că
să. ca 9usurul unei ape de clmpie. eram nebun de bucurie. Nevastă-mea ieşind pe uşa compartimentului — şi şit sâ le încurce socotelile. Studen derea alteia.
Cită fericire a fost In caso noastră. stătea în pal şi zîmbea de purtările vă doreşc să aveţi numai bucuriile şi fe ţii ou Intilnit în deplasare pe Con Do remarcat faptul că duminică,
Ţin minte, parcă a fost ieri. M m scula mele ciudate. ricirile pe core le-om avut eu si pe structorul din Hunedoara, iar Aurul cele două echipe, rivalele ultimelor
sem de cu noapte, ca să ajung Ia — Şl mai departe ? core le am, şl altele şl mai mari. Brad pe Minerul Aninoaso. Calculele edilii ale campionatului, se întîlnesc
cîmp clnd li mal bună Iarba de cosit. — N-am plecat nicăieri în ziua a- — La revedere 1 Multă sănătate la hirtici indicau, în ambele cazuri, vic între ele într-un veritabil derbi al
O întreb pe muiere dacă au luat-o ceea dc-acosă. Priveam amindoi la feciori, la nurori şi nepoţi — urară torii ale gazdelor sau în cel moi râu acestei populare competiţii fotbalisti MAGAZINELE COOPERAŢIEI DE CONSUM DIN PEGIUNEl
durerile şi dacă trebuie să stau acasă. copil şi eram muţi de fericire. Nu tinerii soli. coz, rezultate de egalitate. Sl lată ce. Favorită pleacă Aurul, avind de
Mi-a spus rlzlnd să mă duc că mal gîndeam altceva decît că ce s»ar fi De pe peron, bătrînul le făcu cu că Inevitabilul s-a produs. Brădenil partea el „atu"-ul principal, terenul VĂ OFERĂ UN BOGAT SORTIMENT DE PRODUSE
sînt vreo clteva zile pînâ Io soroc. Sntîraplat dacă n-am fi avut porte de mina, plnă ce nu se mai văzură. Apoi ou reuşit o primă repriză egală la propriu şl vajnicii săi suporteri.
Am luat coasa şi-am plecat. Clnd om acest copil, de această mare şi nea plecă agale... Aninoasa : 1-1. Rezultat onorabil. Si GH. ABRUDEANU ZAHAROASE
ajuns, zorii începeau să mijească de semuită bucurie. In compartiment sc făcu-linişte. Din au început a arunca toate mingile n-
după păduri. Trag eu cîteva brazde şl — Mai aveţi $i alţi copil ? — în cînd în cînd tinăra femele îşi privea fară, peste copaci, pentru a se scurgă
numai ce aud o voce de copil în buza trebă tînârul so|. cu reproş soţul... I minutele care păreau afit de lungi.
dealului, striglndu-mă. Se luminase „Intîlnire cu dragostea" — muzică lă ; 18,00 Pentru cel mici » Aritmetica
bine de ziuă. „Bade Mitre, hal fuga 16 uşoară , glumeşte... Antologie şcolară i Ale
acasă" — zicea copilul Las coasa în PROGRAMUL II : 7,53 „Flori pentru xandru Vlahută; 19.00 Telejurnalul
brazdă şl mă apropii de el. Era un tine" — muzică uşoară• 10,05 Lectură de seară , 19,20 Buletinul meteorolo
copil de-al vecinului. „Ce-1, măi copile, în premieră s „Votca" de Henrlette gic» 19,23 $ah i 19,35 Aventurile iul
ce s-a întimplet ?*, il trag eu de lim d t n i Ivonne Stahl, 12,10 Cu scrisorile în Robln Hood , 20,00 Cronica discului;
bă. „Hal Iute acasă", zise el iară. „Da fată» 12.25 Din comoara folclorului 20,20 Poşta televiziunii, 20,30 Gong.
ce dracu s-a Intîmplot ?“. „Nana Ană noslru ; Jocuri din Oltcmla , 13,08 Se- Emisiune de actualitate teatrală, 21,00
a făcut..." „Ce-a făcut mă „...copi Iectlunl din opereta „Orfeii în Infern" Cabinet medical T V ; 21,20 Film»
lul1*. Aşa ceva, ca un fulger, mi-o de Offenbach, 15,30 De ce? De unde? De „S-o Întîmplat Ia miliţie" » 22,55 Te
trecut din cap plnă în tălpi. M-ara cînd?j 10,00 Recitalul sopranei Ioana lejurnalul de noapte.
lovit cu pumnii peste cop cum de Nicola, 19,05 Figuri $1 momente din Is
n-am priceput cu de la început des PROGRAMUL I : 6.25 Program rau- toria muzicii româneşti : AHonso Cos-
pre ce-l vorba. M-am descălţat, am zlcal de dimineaţă ; 8.25 Moment poe taldl ,* 19,40 Concert-0hlclloare / 20,30 • t
dat jos haina de pe mine, ca să pot tic, interpretat de Ion Marinescu Teatru radiofonic: „Orice naş îşi are
să fug. Soarele răsărise. Vărsa atîta 9,30 Sfatul medicului : Prevenirea îm naşul", „comedie de A. N. Oslrovschl;
lumină că mă orbea. Fugeam cit mă bolnăvirilor în munca la furnale; 23,52 Curcubeul melodiilor. PENTRU 24 ORB
ţineau picioarele. 10,03 „Salutul cravatelor roşii" — pro- Buletine de şllrl şl radiojurnale Vreme rece, cu cerul mai mult no-
Ml-o închipuiam pe Ana cum s-o qrom de cîntece t 10,30 Emisiune li 5.00, n.oo, 7,00 ; 10,00, 12.00, ros. Izolat, vor cădea precipitaţii sub
fi uitlnd cu dragoste Inel. Mă ocăram terară pentru şcolari : „Biblioteca mi 14,00; 10,00; 18.00, 22,00, 23,52 formă de ploaie, lopoviţă şi ninsoare.
singur cum de-ara plecat de-acasă. Nu cului cititor"; 11.45 Interpret! de mu (programul 1), 7,30, 9,00, 11,00, Vini moderat din nord-vest şl nord.
ştiam că la porţile lumii bate mai de zică populară : Rodica Dimo şi Fă ni că 13.00, 15,00, 17,00, 19,00; 23,00, 0,52 T iperatura staţionară ; noaptea va
vreme un om. Stănescu — Româneşti; 12,23 Selcc- (programul 1(); fi cuprinsă între —3 şl + 2 grade, iar
Bătrînul s-a oprit din povestit. $i-a tiuni din opereta „Voievodul ţigani ziua între .3 $î 7 grade.
aprins o ţigară. lor" de Johann Slrauss ; 13,J5 Tineri
— Vă rugăm povestili-ne mat de interpreţi de muzică uşoară • H.43 Pa i eievtziuna PENTRU URMĂTOARELE
parte. E emoţionant — il îndemnă gini din opereta „Croi nou" de Ciprian 2 ZILE
tlnăra solie Porumhcscu , 16,15 Cîntă Anca Aqe-
molu şi Adamo; 16,40 Clasici ni mu 15,30 Fotbal : Iotul olimpic al Româ Vremea se menţine rece, cu cerul
— Cînd am intrat în ograda casei, Hunedoara a devenit pentru locuitorii el o largă desfăşurare de frumuseţi urbanistice şi confort. zicii corale româneşti î Gnvril Muzl- niei — Selecţionata de tineret a R F. noros. Vor cădea precipitaţii sub
mi s-a tăiat răsuflarea. Noul venit Poto : A. VOTS cescu 2î,C0 Melodlî-megazla z 23.05 Germane — transmisiune din Capila- formă de lapoviţâ şi ninsoare.