Page 57 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA
Delegaţia P. C. R.

al P. C. Bulgar a vizitat regiunea

PLOVDIV 16 (Aqerpres). — Trimi­ doua termocentrale, cu o putere insta­ In cursul după-amiezii, delegaţia
sul special, C. Bordeianu, transmite ; lată de 600 megawaţi, la care primul română a vizitat uzinele dc îngrăşă­
In cursul zilei de miercuri, delegaţia giup de 150 megawaţi a intrat deja minte azotoase de lingă Stara Za-
Partidului Comunist Român, condusă in funcţiune. gora. Ivan Cavrilov, priin-locţiitor al
de tovarăşul Nicolae Ccausescu, secre­ Marin Kinev, prim-Iocliitor al minis­ ministrului pentru chimie si metalur­
tar general al Comitetului Central al trului' pentru energetică şi combus­ gie. precum şi conducători şi specia­
Partidului Comunist Român, care par­ tibil, a relatai oaspeţilor că în pre­ lişti ai uzinei, nu relatat pe larg des­
ticipă In lucrările celui de-nl IX-lee zent specialişti bulgari studiază po­ pre munca şi realizările lor, perspec­
Congres al PC Bulgar, a făcut o vi­ sibilităţile pentru construcţia unei tivele de mărire a producţiei de îngră­
zită la Complexul industrial „Mărită- noi termocentrale, cu parametri teh­ şăminte necesare agriculturii. Au fosl
ITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CB. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL electrică produsă la Complexul „Mn- vizitate mai multe secţii alo uzinei,
nici superiori. De pc acum, energia
Est". Membrii delegaţiei au fost în-
cure. ca şi alte unilăli industriale din
timpinati de reprezentanţi ai orga­
nelor locale de partid şi de stat. La lila-Est" costă cu 20 la sută mai puţin această zonă. pun în valoare cărbu­
termocentrala „Mahla-Esl", cn si In rlccit media pe tară. nele extras din împrejurimi.
întreprinderile vizitate ulterior, gaz­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fe­ Comitetul regional Stara Zaqora al
ANUL X VIII. NR. 3695 JOI l î NOIEMBRIE 1966 A PAGINI - 25 RAM dele au făcut o primire călduroasă licitat colectivul de muncitori .şi spe­ P.C.R. a oferit o masă în cinstea oas­
solilor poporului român. Un grup dc cialişti pentru rezultatele dobîndite peţilor români. Cu acest prilej, tova­
tinere au inminat membrilor delega­ si a urat energeticienilor si minerilor răşul Nicolae Ceausescu a toastat
ţiei buchete de (lori. să obţină noi succese in activitatea pcnlru dezvoltarea prieteniei şi cola­
La Staţia dc cercetări pentru In cursul clişeu|»oi cu cadre de con­ lor. borării dintre partidele şi popoarele
FACTORI CARE şani lehniciana Maria Oprea ducere ale termocentralei, directorul După vizitarea uzinei de brichetam celor două ţări.
securitatea minieră din Petro­
că
arătat
Anghel
ei,
a
Filipov,
In cursul vizitelor, delegaţia lomâ-
execulînd o analiză de labora­
1100.000 tone pe an, oaspelii s-au o-
tor. această unitate energetică, cu o a cărbunelui cu o capacitate dc nă a fost insolită de Ivan Mihailov.
putere instalată dc 500 megawaţi
Foto : V O NOII! contribuie la valorificarea superioară prit la una din unităţile dc exploatare membru al Biroului Politic al CC. al
DETERMINĂ NERE ■ cutuil din cadre di­ a zăcămintelor de lignit. In prezent cu un grad ridicat de mecanizare a P.C.B., şi de Mristo Şanov, prim-secre-
la zi a cărbunelui. Din accaslă mină,
Un colectiv
al-
Iar al Comitetului regional Stara Za-
lucrărilor, se extrag anual 7,5 milioa­
dactice cu experi-
en/â Iu catedră, pe­ se lucrează la construcţia celei de-a ne tone lignit gora al P.C.B.
dagogi, istorici 51
alli oameni de $(i-
in(u şi cultură, lu­
AUZAREA VENITURILOR crează — sub în­
drumarea Ministe­ Prezentarea scrisorilor de acreditare
rului 1 nvălăminlu-
hii — la realizarea
B Ă N E Ş T I unei imporlonle o- de către ambasadorul extraordinar
pere cu
caracter
monoqraiic : „Isto­ şi plenipotenţiar ai Iranului
ria invulăminlului
De la un an la altul coope­ te. acestea nu au mai fost re­ românesc". înainte cureşli, Soltan Hossein Vakiti Sanan-
rativele agricole de producţie coltate. Rău este şi faptul că dc elaborarea pro- La 16 noiembrie, preşedintele Con­ daji, care şi-a prezentat scrisorile de
din raionul Orăştie au înre­ în unele unităţi s-a manifestat priu-z.isa a noii lu­ siliului de Stat al Republicii Socia­ acreditare.
gistrat rezultate tot mai bune In cooperativele superficialitate la întocmirea crări. care wi cu­ liste România. Chivu Stoica, a pri­ Cu acest prilej, Chivu Stoica, pre­
pe linia consolidării lor din planurilor. Numai aşa se ex­ prinde 3 volume, mit pe noul ambasador extraordinar şedintele Consiliului de Stat al Re­
punct de vedere economic şi agricole din raionul plică de ce la cooperativa a- colectivul n întoc­ şi plenipotenţiar al Iranului la Bu- publicii Socialiste România şi Soltan
organizatoric. Acest lucru se gricolă din Sâlişte s-a prevă­ mit mai multe stu­ Hossein Vakili Sanandaji, ambasa­
reflectă în sporirea permanen­ Orâştie zut realizarea dc venituri de dii ajitluloqre con- dorul Iranului au roslit cuvîntări.
tă a averii obşteşti şi a veni­ la cultura chimionului din pri­
turilor cooperatorilor. Şi pen­ mul an de cultivare, deşi ele Intîlnire După prezentarea scrisorilor de a-
tru anut 196G adunările gene­ se obfin numai în anul urmă­ creditare, între preşedintele Consi­
rale ale cooperatorilor au sta­ tor. liului de Stat al Republicii Socialiste
bilit sarcini importante în ve­ vederi in ceea cc priveşte veni­ cu delegaţia România şi ambasadorul extraordi­
derea consolidării unităţilor şi turile din cutlura plantelor esle nar şi plenipotenţiar al Iranului, a
ridicării nivelului de retribuire cauzală de rezultatele sub ni­ Deficienţele avut loc o convorbire cordială.
a muncii. Dar, cum se înfăptu­ velul posibilităţilor înregistra­ P. C. din Suedia (Agci preş)
iesc ? te îndeosebi la plantele tehni­ organizatorice — „Istoria
Analiza realizării venituri­ ce. Âslfel. lipsa de preocupate Miercuri, tovarăşii Paul Niculeseu-
lor băneşti prevăzute pinâ la pentru asigurarea butaşilor de sursă de risipă Mizil, membru al Comitetului Exc-
Începutul lunii octombrie si pe mentă a determinat nerealizn- culiv, al Prezidiului Permanent, se­
întregul an în curs scoate in rea producţiilor si a venituri­ Nici în ceea cc pliveşte le­ învăţă- cretar al C C . al P.C.R., Constantin „Atenţiune,
evidenţă faptul că fată de lor prevăzute la cultura res­ Drâgan, membru al Comitetului E-
ceea ce au liotărît adunările pectivă, iar pierderile la c u l­ gumicultura rezultatele nu xecutiv al C C. al P.C.R, preşedin­
icneraic ale cooperatorilor tura macului s-au datorat nea- sînt la nivelul posibilităţilor. mîntului tele Consiliului Central al Uniunii
există o seric de rămincri în plicârii la timp şi de calitaic In cooperativele agricole din Generale a Sindicalelor din Româ­ părinţi!“
urmă. Se constată că ncrcali- a lucrărilor de îngrijire. De a- Şibot, Cugir, Itomoşel, Bolomir nia, Mihai Dalea, secretar al C.C. al
zarca sarcinilor stabilite se lo­ semenea. din cauza condiţiilor P.C.R., Constantin Vasiliu şi Con­
calizează la cultura plantelor, necorespunzătoare dc păstrare “ şi allele. din cauza slabei or­ româ­ stantin Herăscu, adjuncţi de şefi de In ziua aceea au fost putini
în zootehnic, şi la activităţile a seminţelor sau a folosirii la ganizări a muncii, lucrările de secţie la C.C. al P.C.R., s-au înlîlnil
anexe. Care sînt cauzele ce au plantare a unor soiuri degene­ întreţinere s-au executat în cu delegaţia Partidului Comunist din părinţi în sala cinematografu­
determinat existenţa unei ase­ rate. la cooperativele agricole mod necorespunzăior, fapt ce Suedia, compusă din tovarăşii Fi iljof lui „Patria" din Deva. Să nu ii
menea situaţii ? din Foit, Câslău. Târlârîa şi al­ a determinat diminuarea pro­ nesc” Lager, membru al Comitetului Exe­ ştiut de existenţa simpozionului
La întrebarea respectivă, de tele producţia de cartofi a fost cutiv al Conducerii PC. din Suedia organizat de întreprinderea re­
gională cinematogratică in co­
mult diminuată, ceea ce a in­
la un caz la altul, se .pot da fluenţat negativ şi asupra ve­ ducţiei si a veniturilor. Pe lin­ şi Ake Pellersson, membru al Co­ laborare cu cadrele didactice
răspunsuri diferite. Edifica­ gă cele arătate, la Foit, Romo- mitetului regional Bohuslan al PC.
toare In această privinţă sînt niturilor stabilite a se obţine din Suedia, care, la invitaţia CC. al din oraş?'. După numărul bi­
şi cele cîteva aspecte pe care la cultura amintită. Lipsa de FRANCHINI FRÎNCU P.C.R'., face o vizită în ţara noastră letelor difuzate părinţilor ur­
mau să fie ocupate aproape toa­
Ic vom relata mai jos. preocupare pentru urmărirea director adjunct al în schimb de experienţă te locurile. Dar, părinţi au ve­
realizării pas cu pas a preve­ sucursalei regionale nit pulini. Păcat. Ar li asistai
De ce sînt vitregite derilor planurilor se concreti­ Hunedoara — Deva a Băncii sacrale unor ospec- la o acţiune de la care ar fi
zează şi înlr-un alt aspect. Naţionale le particulare ale Lucrări de extindere şi modernizare plecat cu multe învăţăminte.
plantele tehnice? Astfel, deşi la cooperativele a- istoriei invuţumîn- Ar fi urmărit imaginile de pe
ecran ale filmului „Casa neli­
şi
tului românesc
gricole din Geoagiu şi Aurel N. TlRCOB ale legăturilor sale niştită". Şi-ar fi făcut probabil
sînt : la „Marmura" Simeria
Ca o situaţie generală se Vlaicu s-a stabilit obţinerea de cu şliinla şi tehni­ un proces al comportării in fa­
constată că rămînerea sub pre- venituri din culturi intercala­ (Continuare io pag. a 3-a) ca. Acestea * V milie, fală de copii. Sau ar fi
„ Istoricul lacultălii ascultat îndemnul judecătoru­
de mate mal ici din Colectivul întreprinderii „Marmu­ fi dotată cu un gater cu pînzer dia- --•■ O'parle-din lucrurile amintite sîn* lui1, ce se adresa lor, oii ar fi
Bucureşti" (1893- ra" din Sîmeria are de îndeplinit mantale, care va prelucra anual în faza de pregătire. La multe din încercat să dea răspuns între­
1948). „Din istona în viitorii ani sarcini deosebii: de, 80.000 m p. placaj, cît prelucrează în ele s-au lermTnal documentaţiile teh­ bărilor pe care profesoara Sil­
învălămîntului oral importante. Fală de anul'chrent. in momentul de faţă' cele 12 gatere e- nice şi s-au întocmit grafice de exe­ vio Cribincen Ic-a pus celor
al tehnicii vechi 1968, muncitorii' de aici,- voi- trebui xistente în întreprindere. Secţia va cuţie eşalonate pe etape. prezenţi : „Oare cili dintre noi
româneşti", „înce­ să livreze unităţilor beneficiare 1 o mai fi înzestrată cu maşini de tăiat Pentru îndeplinirea planului afe­ ne cunoaştem cu adevărat cn-
puturile invălc- cantitate dublă de placaj'finit şi 1 o şi de şlefuit marmură. ' - rent anilor viitori, se va trece la îm­
minlului universi­ serie de produse noi ca dale mo- Cu maşini şi instalaţii moderne vor bunătăţirea organizării muncii. Lu­
tar dm România'', zaicate, Ireple din marmură şa m d fi dotate şi celelalte secţii. De pildă, crătorii vor fi repartizaţi mai judi­
„Revistele de popu­ In vederea îndeplinirii acestor la secţia de dale mozaicale se vor cios în cadrul sectoarelor; majoiila-
larizare a ştiinlei sarcini, începînd din luna noiembrie monta şi pune în funcţiune două pre­ ica dintre ei vor fi consliluiţi în bri­
in sprijinul învd- a.c. si pînâ în 1968 se vor executa se care vor asigura o capacitate de găzi cu plata în acord global. Deoa­ Jiuem nâ/i
taminlului public o serie de lucrări de extindere şi producţie de 400 000 m p. dale anual. rece producţia va cunoaşte o conti­
în secolul XIX", modernizare a actualei întreprinderi, Lucrări importante de extindere şi nuă modernizare, la întreprindere se
„Şcoala şi gindiren pentru care s-au alocat investiţii în modernizare se vor executa şi în sec­ vor deschide cursuri de calificare şi
pedagogică din valoare de 31 milioane lei Dintre torul de extracţie a marmurei. La ridicarea calificării profesionale, la
România între anii cele mai importante lucrări amintim carierele Ruşchiţa; Alun şi Moneasa, care vor preda cadre lelmico-ingine- piii ? Cili dintre noi ne apro­
1944-1947", „ Con­ mărirea suprafeţei de prelucrare a s-au definitivat proiectele de execu­ icşli cu experienţă în muncă. De a- piem cu toată atenlia de ci ?
tribuţii la istoria marmurei, amenajarea şi punerea în ţie privind reorganizarea sistemului semenea, se va îmbunătăţi asistenţa Universul lor sufletesc e deo­
învâtâmjntului chi­ funcţiune a două secţii noi: o secţie de extracţie. In toate carierele se tehnică Inginerii şi tehnicienii din sebit, uneori cu ascunzişuri pe
miei in România", penlru fabricarea de dale mozaica te preconizează extinderea mecanizării secţia prelucrare şi sectorul de ex­ care foarte adesea nici nu le
„Istoria invăfămin- obişnuite şi dale' ornamentale. iar* operaţiilor grele de muncă cum ar tracţie vor îndruma mai concret lu­ bănuim. Dacă vom reuşi să ne
l it lui superior în altă secţie penlru fabricarea trepte­ fi tăierea, încălcarea şi transportul crătorii pentru a aplica metode su­ luminăm drumul spre sufletul
România", „Istori­ lor din marmură. Paralel cu acestea blocurilor de marmură. In acest perioare de muncă, menite să ducă copilului nostru, nu vom li de­
cul invafăminlului sc va pune in funcţiune o staţie de scop. sectorul de extracţie va fi în­ In sporirea producţiei — garanţie a parte de a rezolva probleme
din Transilvania in mozaic granulat care va avea o ca­ zestrat cu maşini moderne: fi 1 ouri îndeplinirii planului pc perioada ce diferite si adesea- complicate.
prima jumătate a pacitate de prelucrare de 40 000 lone pentru carieră, excavatoare, macara­ urmează. „Casa neliniştită", filmul pe
secolului XIX", l i ­ mozaic pe an. le, mijloace de transport etc. D. LUPAŞCU marginea căruia se organizase
nele din aceste simpozionul, dezbatea o pro­
studii vor apare în­ In scopul sporiiii productivităţii blemă de mare importantă : re­
că in cursul anului. muncii şi a producţiei, cît şi pentru laţiile reciproce dintre părinţi
îmbunătăţirea calităţii produselor,
în viitorii ani, întreprinderea „Mar­ şi copii. El pleda în favoarea
mura" din Simeria va fi înzestrată înţelegerii, a îndrumării şi a-
Macheta furnalului dc 1.000 m.c, la scara 1:30, construită de elevii şcolii de maiştri cu maşini şi utilaje modeme. Astfel, ACTUALITĂŢI HUNEOORENE jutorului pe care părinţii si e-
<le la Grupul şcolar profesional al C.S. Hunedoara. ducalorii au datoria să le a-
secţia de prelucrare a marmurei va
corde, la timp, copiilor. Epi­
soadele filmului, materialele
păşite prevederile la prezentate pe marginea lui, o-
Proiecte suprafeţele planifica­ Rampă de bligau Ja meditai ie, dădeau răs­
„Surpriza" la La_ / . F . H aţeg predate te pentru plantaţiile spălare şi puns multor întrebări. Şi, poa­
de vii si pomi.
te, nu putini au fost acei pă­
rinţi care, părăsind sala de
clubul în termen P. OBREJAN gresare a spectacole, şi-au spus ; oriei!
corespondent
de oeupali ain fi, să nu ni se
Specialiştii de la maşinilor pară prea mult şi prea greu să
regională Instructaj
Direcţia
Constructorul A D EV Ă R A T ELE C A U ZE A LE pentru îmbunătăţiri Posesorii de autotu­ saerilicăm din timpul nostru li­
ber cît de cit şi penlru a sta
funciare şi organiza­ Uniunea regională risme au solicitat în de vorbă cu copiii
Peste H u n ed oaia cobon'sc rea teritoriului au a cooperativelor de mai multe rînduri a- Simpozionul cinematografic
m antia inserării. Era zi de joi predat beneficiarilor consum a organizai mena.jarea la Hune­ din sala „Patria" — acţiune in­
şi, stim ulaţi de iov joia tine­ RAM iNERII IN URM Ă proiecte de bună ca­ în perioada de 7-13 doara a unei rampe teresantă şi instructivă — se a-
rească a străzilor, n e-am în ­ litate, realizînd toto­ noiembrie, în staţiu­ dc spălare şi gresare dresa părinţilor, şi mai ales ace­
dreptat spre clubul Con slru c- dată economi) de pes­ nea Geoagiu-Bâi, un a maşinilor. Răspun­ luia dintre ei, al cărui cu vini
lorul, cu ■ intenţia dc a vedea te 200 000 lei. instructaj la care au zând acestei cerinţe, trage mai greu în cumpănă, a
ce şi c u m s-a organizat în acea Faţă de 731 hecta­ participat lucrători ai conducerea cooperati­ cărui dojană doare mai mult
seară pentru tineret. Colectivul întreprinderii foresti­ pianul de producţie a fost depă­ sului, Tecui’i si Cema. La toate a- re pentru care trebu­ serviciilor personal, vei meşteşugăreşti parcă; tatăl. Prezenta lui la a-
ere Haţeg a obţinut pe primele şit, I.F. Haţeg încheie cele 10 luni cestea se adaugă slaba preocupa­ şefi ai serviciilor de
In tim p ce traversam cartie­ nouă luni ale anului succese im­ iau realizate proiecie „Drum nou" din Hu­ semenea acţiuni, în care sc d ez­
rele noi, m o d ern e, ne gtndeam portante : planul producţiei glo­ din an cu un bilanţ nesatisfâcâ- re a conducerii întreprinder ii pen­ de irigaţii în acest organizare a muncii, nedoara a luat mă­ bat probleme ale familiei, e mai
la m iile de tineri care au dat bale şi marfă a fosl îndeplinit în loi : îndeplinirea prevederilor In tru cointeresarea materială a an. s-au întocmit lu­ inspectori şi preşe­ suri de punere în mult decît necesară. Pus in fata
o nouă înfăţişare oraşului de proporţie de 100,6 la sută şi res­ producţia globală şi marfă în pro­ muncitorilor. crări pentru 1.027 dinţi ai cooperativelor funcţiune a unei ase­ unor situaţii în care se alestă
porţie de numai 97.47 la sută şi
la poalele C h izid u ln i, la faptul pectiv 100,9 In sulă. La majorita­ Rezultatele slabe din luna oc­ hectare. La acţiunile de consum din regiu­ menea rampe care a pregnant rolul părintelui in vio­
că, in această seară de joi, tea sortimentelor prevederile au respectiv 98,51 la sulă Care este tombrie însă, cel mai mult se da- de combatere a ero­ ne. Cu acest prilej au şi fost dată în folo­ la copilului, tatăl va medita,
destinată tineretului, clu bu l va fosl îndeplinite şi depăşite. explicaţia râmînerii sub plan din tocesc utilizării nerationale a n>p- ziunii solului planul fost prezentate mai sinţă zilele trecute. îşi va controla atitudinea fală
luna octombrie ?
multe expuneri pe te­
avea înscrise in agenda a ctiv i­ — Am dus lipsă de muncilor! pe 9 luni a fost în­ me ale muncii în co­ Rampa de spălare şi de copii si va lua din timo,
tăţilor sale m anifestări fr u ­ Cum era firesc, ne asleptam cn L. DEM ETER deplinit J*n proporţie dacă c cazul, măsurile cele mai
în perioada trimestrului IV să se — ne-a relatat inginerul Cornel operaţia de consum. gresare a maşinilor se
m oase, a d ecv a te . de 122 la sulă.In a- potrivite.
obţină succese mai frumoase. Lu­ Adămnni, şeful serviciului pro­ I. PODEANU află în Piaţa Libertă­
încă de la intrare, ne-au iu- crurile însă, iui au slat aşa. To­ ducţie. In plus, condiţiile de mun­ (Continuare în pag. a 3-a) celaşi limp au fost de­ corespondent LUCIA LICIU
tîm pinat sem n e neliniştitoare. varăşii din conducerea întreprin­ că au fosl lot mai grele... ţii nr. 7;
C lu b u l vegeta calm , in linişte derii şi din conducerile sectoare­ Acelaşi motiv este invocat şi de
dcsăvîrşilă. Răzbutea plini în lor forestiere au slăbit preocupa­ tov. Nicolae Pr«eda, inginerul şef
hol zgom otul discret al a pa­ rea penlru râspîndirea exper ienţei al întreprinderii. Să fie tocmai
ratelor de proiecţie ale cin e ­ dobindite şi aplicarea unor mă­ aşa ? Ne îndoim In lunile prece­
m atografului, u n d e se rula nn suri tehnico-organi/atorice. meni­ dente s-n lucrat în aceleaşi con­
film . ht rest, nu ne-a întim - te să a-iuure si pe mai departe în­ diţii şi planul de producţie a fost
pinat In tot clu bu l decit zgo­ deplinirea ritmică n sarcinilor de îndeplinit şi depăşit. Că în luna
m otul propriilor noştri paşi. plan. Rezultai ui ? Dacă pe cele­ octombrie s-a lucrat cu un număr
N u m a i citeva persoane se mai lalte luni s-nu înregistrai depăşiri redus de muncitori e adevărat.
aflau prin sălile clubului. la principalii indicalori ni planu­ Dar- tot aştr de adevărat este şi Vedere parţială
lui de producţie, pe luna octom­ faptul că în octombrie au existat a Combinatului dc
N e aşteptam la o acţiune e d u ­ învoiri, absenţe nemolivale si ahe
cativă, la un spectacol, la un brie. Întreprinderea forestieră din deficienţe care au scos din lucru industrializare a 1 ^
program, de jocu ri distractive, Haţeg şi-a îndeplinii sarcinile pro­ penlru o perioadă un număr des­ cărnii din Haţeg. -J. ■wj W‘ ’-v'K
la o seară penlru tineret etc. ducţiei globale şi marfă doar în tul de mare de muncitori. Apoi. Foto : NICOLAE 1
In sfirşit, la orice ne aşteptam, proporţie de 79.84 la sulă şi res­ in luna octombr ie, s-a înregistrat
pectiv 87,92 la sută (!). Din
15
dar ca să găsim clu bu l pustiu sortimente de lemn complexe în­ o continuă fluctuaţie de munci­ MOLDOVEANU
într-o scară de ioi, nn ne-am treprinderea şi-a îndeplinit pre­ tori, care se datoreşte în cea mai i 1 ţ
putut gindî. '•✓A '-tr. , M f -j iViaĂ■__■
vederile dom la 7 sortimente. mare par te unor-cauze subiective, n p p r a i ® n a
I. TIBERIU Restanţele înregistrate în oc­ cum ar fi, de exemplu, aprovizio­ I®
tombrie au influenţai negativ rea­ narea necorespunzătoaie a mun­ ţp» pi jayS fe ? jj i
citorilor cu produse
alimentare,
lizările dobîndite în lunile ante­ 5 < M H
(Continuare în pas a 2-at slaba întreţinere a unor- cabane
rioare. Dacă pe primele 9 luni ca cele din parchetele Valea Sa­