Page 58 - Drumul_socialismului_1966_11

P A G IN A A
D R U M U I. S O C IA L IS M U L U I Nr. 3ti 95

„SURPRIZA" LA CLUBUL 17
A SCO CONSTRUCTORUL

(Urmare din pag (1 Colectivul de conducere al
clubului nu a reuşit să son­ nema
deze preocupările tinerelului,
Poale a fost o situaţie in-
Mijloace audio - vizuale timplătoare, ncspecificâ, poate preferinţele lui pentru activi­
tăţile specifice virstei. Nu a
eă in alte seri de joi cluljpl
DEVA : Diligenta (cinematogra­
freamătă de ritrpuri tinereşti! făcut acest lucru nici organi­ ful „P atria"); Vremea zăpezilor
pQjifj-ţi a ne edifica osiipra si­ zaţia U T.C. de la Întreprin­ („Arta-); SIMERIA : Notre Dame
ia lecţia de literatură tuaţiei, consultăm programul derea de construcţii siderur­ dc Paris („Mureşul"); HUNEDOA­
gice, căreia ti revine un rol
de activitate In luna octom­
RA : Tunelul („Flacăra"); CALAN :
brie s-a organizai o singură
A fost cind va hoţ („11 Iunie-) ; PE­
tinerelului şi organizarea altor
acţiune pentru tineret — o in- impgrţant in pregătirea joilor TROŞANI : Săritoarele dc la tram­
lucrară pentru a-i judeca şi apre­
Tendinţele de îmbunătăţire con­ fiImului creează o stare de atentic tîlnire cu un activist de partid, manifestări educative. Aşa se bulină („Republica-) ; Steaua f.viX
tinuă a Snvdtdpaintului au dobîndit şi o concentrare maximă Io elevi, cia valoarea artistică realizată prin urmată de program artistic. face că, nu numai în scara dc nume („7 Noiembrie-) : LUPENI :
în ultima vreme o amploare deose­ ea poate (i folosită şi ca mijloc de mijloace specifice literaturii ha Dar luna are 30 de zile ! Cc care am vorbit, ci în general Oniicron („Muncitoresc"); Clcopa-
bită si sint exprimate în termenul consolidare a cunoştinţelor. Cu bu­ aceasta ar eoniiibui şi lectură artis­ s-a organizat in acest răstimp ? clubul „ Constructorul" nu găz­ tra (seriile I şi II) („Cultural-) ; U-
sintetic de modernizare. ne rezullole am folosit-o la lecţia dc tică. înregistrată pe disc, a unei Pentru miile de constructori duieşte activităţi destinate ti­ R1CANI : Coliba unchiului Tom
Datorită condiţiilor create scolii fixare „Poezia nouă din iiolria noas­ opere literare făcută de un scriitor hunedoreni, dintre care marea nerelului. („7 Noiembrie"); Iî ARBATENI .
noastre, 51 potrivit sarcinilor ce re­ tră" şi în cadrul unor şedinlc ale sau un bun interpret (dc pilda lec­ majoritate o formează tinere­ Viaţa tinerilor constructori Caporalul şi ceilalţi („G August");
ies din documentele Congresului al cercului literar. tura poeziei „Lucealărul" de M. E- tul, clubul a oferit 6 expuneri huuedorepi e bogată in fapte PAROŞENI : lioclieîştii („Energia");
IX-lea a) P.C.R, privind dezvoltarea Dialilmul prezintă însă şi unele miuescu, în interpretarea artistului pe teme de producţie, citcva dc o mare diversitate. Ea poa­ VULCAN: Serbările galante („Mun­
şi perfecţionarea continuă a Snvă- inconveniente de ordin melodic, ca. Cozorici). Toate acestea ar consti­ acţiuni cu cartea, un program le oieri purperoQse leme care citoresc-) ; CRIVIDIA : Ultimul mi­
tui pentru eievi. ca şi pentru pro­
tămîntului de toate gradele, precum de exemplu, caraclcrul static al ima­ fesor, o bază suficient de solidă şi de film e documentare pc teme să fie abordate in activităţi cu liardar („Muncitoresc"); ANfNOA-
si datorită nivelului tot mai ridi­ ginii. Imaginea statică nu poate îna­ de construcţii şi un program un larg răsunet in rindul ti­ SA : Şoarecele din America („Mun­
cat de pregătire sliinlilică a cadre­ ripa suficient imaginaţia elevilor, nu de largă pentru discuţii. artistic. nerelului. Dar iniţiativele în citoresc- ) ; LIVEZENI : Jungla tra­
In lumina celor spuse mai sus.
lor didactice, acliunca de moderni­ ponte trezi trăiri emotive... devine clar |>cnlru profesorul dc li­ Nu vrem să apreciem cu această direcţie, a lit din par­ gică („Muncitoresc"); PETRILA :
zare, încercată de unii profesori De aceea este necesar ca. aiului i „m u lt” sen „ puţin*' acţiunile tea conducerii clubului „Con- l*ina|a buclucaşă („Muncitoresc-) ;
In trecut, capătă astăzi un 'caracter dc diafilm. să folosim cu tot mai teratură că mijloacele audio-vizuale organizate. (Analizate mai în­ structoruV', cit şi din j.ariea LONEA : toplan îşi asumă riscul
dobîndcsc o semnificaţie practică în
Sliinlific bine organizat. multă hotărîrc şi curaj în predarea predare numai în măsura în care deaproape, ele sini destul de organizaţiei l).T.C. de la Între­ („M inerul"); Prea lirziu („7 Noiem­
Stiinta şi tehnica nouă au pus literaturii şi filmul. Deocamdată, la restrinse, realizate Ui m ajori­ brie"); ALBA JULIA : învăţătorul
cadrelor didactice la dispoziţie mij­ şcoala noastră nu avem lilme di­ sînt folosite de profesor in confor­ tate de către bibliotecă}. Sur­ prinderea de construcţii side­ din Vjgcvano („23 August") ; Escro­
loace audio-vizuale cum sînt : în­ dactice în concordantă cu conţinu­ mitate cu cerinţele predării. DEVA : In parcul de In iioalele Cetăţii. prinde insă lipsa dc tinerele rurgice se lasă prea mult aş­ cii la mănăstirp („Victoria-) ; TE-
IU$: Fcrjcirca în traistă („Viclo-
Exigenta in selecţionarea materia­
registrarea imaginilor pe peliculă. tul programei şi cu principiile în- lului. explicaţiile şi comentariile a programului alcătuit. teptate. 1 ia-) ; ZLATNA : Vanilia Vanilii
Imaginea televizată, transmiterea vălăminfului. Aveţn insă filme do­ profesorului constituie pîrghia de („Muncitorul-) ; SEBEŞ : Albă ca
prin unde radio la mari distante cumentare pe bandă de 16 mm pe legătură intre cele prezentate prin zăpada şi cci 7 saltimbanci („Pro­
ctc. care trebuie să fie utilizate pe care Ic folosim la clasă in cadrul mijloace audio-vizuale şi conţinutul gresul"): Winnclou II („Sebeşul");
scară tot mai largă şi în predarea predării în momente diferite, con­ APOLDUL DE SUS : Eanlomas
literaturii. Problema apare ca o ne­ form scopului pe care-) urmăreşte lecţiei. („23 August-); ORAŞTIE : Corăbi­
cesitate obiectivă pentru dezvolta­ predarea şi în funcţie de sarcinile Proi. VALENTIN OPREA ile lungi („Patria-) ; Trageţi in
rea Snvălămîntului In toate lările, pe care le rezolvă conţinutul fil­ Liceul pedagogic Deva Stanislas („Flacăra"); CUGJR :
dar ea capătă un cîmp larg de a- mului. In mod obişnuit insă. filmul Angelica, marchiza „îngerilor"
plicore, mai ales în condiţiile ţârii p vizionat in afară de clasă. Jnainle („U.M C.-) ; BRAD: Soţie fidelă
noastre. de predarea lectici. Aşa procedez („Steaua roşie"): GURABARZA :
Introducerea mijloacelor audio­ eu. Autorizaţie dc căsătorie („Mine­
vizuale moderne în predarea lite­ Procedeul vizionării anterioare Pe adresa LAPOVIJA NINSOARE rul"); HAŢEG: Nu plîngc, Pclcr
raturii pune insă citevn probleme predării are unele avantaje. In pri­ („Popular-) ; ILIA : Operaţiunea
de ordin metodic. In primul rind mul rînd con|inu|ul filmului vizio­ „I" („Lumina").
este vorba de pregătirea profeso­ nat anterior constituie fondul aper­ rubricii Dragă Gcorgică, va va lua măsuri de amenajare a prietenul a scos un lipăt de bucu­
rului pentru lecţiile )a care îşi pro­ ceptiv peqtru însuşirea noului ma­ străzii Zamfircscu pentru a deveni rie : Uite o !
pune să folosească astfel de mij­ terial la leclie. Apoi vizionarea fil­ Tot umblind prin regiune, pe un­ pradicabilă După ce am scăpai de —Intr-adevăr, venea maşina I G.O
loace. Să nu subordonăm lecţia mului ii familiarizează pe elevi cu Tovarăşa Oancea Rodica, elevă de am observat o serie dc lucruri noroi, nc-am intîlnit cu un grup de Dar nu venea una, ci două. Prima
mijloacelor audio-vizuale. Cu alte problema respectivă, le formează în clasa a X-a U a Liceului din pc care (i le-am adus Io cunoştinţă, cctăleni S-au recomandat. Erau lo­ era arhiplină, a doua goală. Un că­
cuvinte să nu introducem, de pil­ imagini concrete pe baza cărora. în Petrilo, membră în comitetul UTC iacă mă trezii în prag de iarnă. Chiar catarii mai multor blocuri li vedem lător mai cunoscător ne-a şters ne­ PROGRAMUL I : 7,15 Polpuriul
dă. filmul la leclie de dragul fil­ cadrul predării, profesorul poate lă­ pe şcoală, ne scrie despre ex­ în această zi cu iapovilă şi ninsoare bine că sjnt necăji ţi. l-am lăsat să-şi dumerirea „Buchet rle flori" de Dumitru Ere-
mului, ci cu scopul de a contribui, muri cu mai multă uşurinţă conţinu­ cursia organizată dc un grup de am fost invitat de un bun amic in verse fpcgt — Aşa circulă mereu. In două, ca inin ; 3,25 Moment poetic — inter­
ilinca
Tomoroveanu ;
pretat de
alături de celelalte mijloace didac­ tul tcmatico-ideologic al operei res­ elevi la Lupeni. In fala plăcii co­ cartierul Gojdu. din Deva. Citisem — A fost o perioadă cind s-au să nu le tie urii. Este probabil o 9 30 Sfatul medicului : Nevralgia in-
tice, la realizarea scopului lectici. pective Astfel, au lost vizionate memorative a eroilor mineri din in ziare că aici s-a 11 construit multe piasat forte serioase la amenajare* metodă originală a întreprinderii de lercoslală ; 10,30 RadioracheLa pio­
Această cerinlă are, desigur, o se­ de elevii mei înainte de predare ur­ 1920, elevilor djn Pclrila li s-a blocuri cu patru şi cu nouă etaje, cartierului. Apoi, aşa dintr-o dată, a gospodărie orăşenească Deva... nierilor; 11,45 Chilă Emil Gavriş
rie de consecinle de ordin meto­ mătoarele filme : „O scrisoare pier­ vorbit despre viaţa grea din tre­ de toată frumuseţea, fn care locuiesc rămas totul baltă. Am tăcut şi o po­ Ţi-am scris toate acestea cu gîn- şi Ion Sloicânel ; 13,30 Inlîlnirc cu
dic, în sensul alegerii secvenlclor dută-, „Pădurea £pînziira(ilor". „Răs­ cut a minerilor Văii Jiului, despre citeva mii dc oomeni. Nu ştiu cum ză. Poftiţi, să o lincji ca amintire. dul că poatc-li vei găsi timp şi vei melodia populară şi interpretul
corespunzătoare — în cazul cind coala", „Setea" etc. Adaptarea cine- luptele pline de sacrificii duse de 6c face însă că eu sini ghinionist. Prietenul m-a condus la blocul A 6, trece pe la Comitetul executiv al Sfa­ preferai ; 15,00 Programul orches­
filmul nu se încadrează tolal în raatogralicd a operelor respective muncitori pentru obţinerea de Din cauza ploii care cădea neîncetat, scara a doua. Am uitat să vă spun tului popular al oraşului Deva, căru­ trei de muzică populară „Doina Ba­
leclie — sau a determinării mo­ rai-a înlesnit caracterizarea perso­ drepturi politice şi economice. n-am prea putut să admir in voie că am ajuns aici cam in jurul orei ţa le-aş ruga să-i faci măcar două natului" din Caransebeş ; 15,30 Casa
mentului şi locului introducerii di­ najelor şi adincirea conţinutului te­ Pentru a cinsti memoria celor ră- blocurile 16 Pe scări marc hărmălaie. Vreo 4-5 propuneri şi anume : de discuri Jsleclrecord prezintă pa­
feritelor secvenţe în cadrul lectici matic al operelor analizate. zuli, elevii au depus la placa co­ Am plecat împreună cu un prieten copii alergau şi strigau de te miri Să ia măsuri urgente de amenajare gini din operele româneşti ; IG.lâ
Principial, structura Ibclijlor care Se ştie. de pildă, că analiza stă­ memorativă o jerljă de flori din centrul oraşului, pc jos. La în­ cum şe pot odihni locatarii vcnili a străzii Zamfircscu pentru ca oa­ Melodii de Alexandru Mandi şi
se desfăşoară cu ajutorul filmului rii sufleteşti complexe a personaju­ Acţiunea, organizată din iniţia- ceput m-am împotrivit. acasă după orele de muncă Noroc menii să poată circula în condiţii George Grigoriu ; 16,40 Pepiniere de
sau al altor mijloace tehnice mo­ lui principal din romanul „Pădurea liva comitetului UTC pe şcoală, a — Mergem cu autobuzul — i-am că amicul m-a primit cu toate onoru­ omeneşti ; Să sc înfiinţeze o s|atie operă de-a lungul anilor : „Madame
derne (diapozitive. televiziune etc.), spînzuratilor“ dc L. Rebreanu, Apos­ avut un puternic ecou in rindul zis Vrei să ajungem uzi pînă la rile, incit am uitat de necazuri La dc autobuz în car|jcrul Gojdu, la ca­ Bullerfly" de Puccim ; 17,10 I)e la
nu se deosebeşte de cea a lecţiilor tol Roloqa. e făcută mai ales prin elevilor. piele ? plecare, a vrut să-mi facă o surpri­ pătul blocurilor AC şi A 6', iar ma­ frescele Voronefului la Coloana in­
obişnuite, însă impune o grijă deo­ iranscrierea minuţioasă a inimicii şi Din corespondenta expediată dc El însă a zîmlnt şi mi-a răspuns: ză. M-a luat dc braţ şi m-a condus şinile să circule cu regularitate, du­ finită Casa Goleşlilor; 17,30 -
sebită pentru exploatarea la ma­ o comportării sale Vizionînd fil­ tovarăşul Iulian lonaş, de la Li­ — Ajungem de trei ori pină otunci! s|)re capătul cartierului unde se poa­ pă un program bine gîndit. zică şi pictura ; 18,40 Ritmurile
ximum o avantajelor pe care le a- mul, elevii au putut observa şi în­ ceul din Sebeş allăm c.i în tata Era clor. Mi-a dai să înţeleg că te ieşi la strada principalâ. pe as­ Avind siguranţa că îmi vei înde­ cincinalului ; 19,00 Scară pentru ti­
duc mijloacele tehnice utilizate. ţelege cu mai multă uşurinţă neli­ elevilor a lost prezentată o vie maşinile I.G.O. circulă destul de ne­ falt. Aici însă erau adunoli vreo 30 plini această rugăminte, te salut, al neret ; 23,00 Gânduri pe portativ :
Am folosit dialilmul la literatura niştea care se exterioriza în gestu­ şi interesantă expunere despre regulat şi că provoacă multă bătăi* de oameni care aşteptau. tău prieten PROGRAMUL ir : 8,15 Mănunchi
pentru copii, pentru pcoicclarea rile înfrigurate ale personajului. în viata şi opera lui Gcorgc .Coşbuc. de cap călătorilor. Aşa că am pornit-o — Hai să stăm şi noi. |)oate vine Ionică de melodii ; 0,03 Poemul simfonie
imaginilor din diferite basme (.Ha­ agitaţia lui crescîndâ atunci cind. susţinută de conferenţiarul uni­ pe jos Cind am ajuns în capătul autobuzul — i-am propus „Cînlaren României- de Matei So-
rap alb", „Motanul încălţat" ş.a.), de exemplu, urraărindu-şi principiile versitar loan Oană. de la Facul­ străzii Zamliroscu. din care sc tace — Vezi-ţi de treabă. Nici vorbă dc Dragă prietene. cor ; 10,05 Actualitatea literară :
tatea de filologje din Bucureşti.
în codrul literaturii vechi la lec­ rigide, („datoria fală dc imperiu, res­ Intrarea în cartierul Gojdu, ora ob­ aşa ceva. Probabil că i a pâcâlit ci­ Te asigur că toate cele po­ 12,25 Opera săplămînii — „Rigplel-
ţia „Primele manuscrie şi tipărituri pectul legilor- etc.) asistă ta execu­ Expunerea o fost urmărită cu un servat sute de oameni înotîiu) prin neva. Pe aici n-a circulat niciodalţ vestite de ţipe le voi aduce to- de Vcrdi ; 14,30 „De prin sale
în limba română" sau la literatura ţie fără să fie obligai. vin interes de cci peste 300 de c- noroi şi prin bălti. un autobuz care să transporte pasa la cunoştinţa organului local adunate- — emisiune de folclor ;
; modernă cu prilejul studierii tea­ Se în|elege însă că acest mod de levi prezenţi îp sala festivă a li­ —Eu'* nu moi merg -r-’ l-am fpbs flori. al puterii dc stat. Sint convins 1G.00 Recitalul tenorului Cornel Fî-
ceului.
trului lui B. Şt. Dclavrancca („Apus folosire a filmului ore şi unele de­ Jn aceeaşi zi, cu elevii claselor prietenului. Vrei să-mi treacă noroiul L-am ascultat. Lapovila şi ninsoo- că va lua măsurile necesare, nă tea nu ; 17,40 Amfiteatru literar:
de soare") zavantaje Principalul dezavantaj o Xl-o a fost organizat un con- jjcste pantofi ? rca se înteţiseră serios Ajunşi pe va satisface cerinţele legitime Realitate şi ficţiune în artă : 10 35
Tineri interpreţi ai folclorului nos­
Folosirea acestui mijloc mi-a dat este necoincidenta în timp o formă­ curs-gluciloare pe tema cunoaş­ Qar nu m-a lăsat. Probabil că in­ strada 23 August, la sla|ia de auto­ ale cetăţenilor. Doar arc da­ tru ; 19,50 Transmisiunea concertu­
posibilitatea să explic neslingherit rii imaginii respective in conşliinla terii operei lui Coşbuc. concurs tenţional o insistat, convins că î(i buz, n-am vrut să mă mai mişc Am toria s-o facă. lui orchestrei de studio şi al coru­
tema pe care am urmărit-o, ajutat elevului cu explicarea, deci cu în­ care s-a bucurat de succes Câş­ voi scrie şi că în urma sesizării fă­ aşteptat mai bine de o jumătate dc Pe curind, lui Rad'oteleviziunii Dirijor Con­
de imaginea proiectată care a con­ ţelegerea temeinică a temei. Proce­ tigătorilor le-au fost acordate pre­ cute, Sfatul popular al oraşului De­ oră. Cind să ne ieşim din răbdări. GEORGICA stantin Bobescu ; 22,30 Moment
stituit fie o ilustrare a celor expuse sul observaţiei sistematice este oa­ mii. poetic Poezii de mari dramaturgi;
verbal, fie un material analilic a recum frînot. lată de ce vizionarea Despre acţiunile culturale orga 23,50 Şirag dc melodii ;
cărui prezentare mi-a uşurat expli­ filmului in afara clasei. înaintea pre­ niz.ate cu elevii la Şcoala genera­
caţiile. Un avantaj al diafilmelor dării lecţiei, nu poate acoperi com­ lă din Vărmaga. raionul llia. ne roşului Nicolacv, situat în sudul
constă şi Sn faptul că imaginea se plet sarcinile predării. Profesorul de şei ie prof Valena Blaj. După ce RSS Ucroiniene, imaginea unul Televiziune
poate păstra pe ecran alît timp cit literatură e dator să lc atragă aten­ ne arată măsurile luate în şcoală dragon uriaş, săpată in piatră, da-
este necesar pentru observarea te­ ţia elevilor să nu considere filmul pentru desfăşurarea unei bogate tind din epoca neolitică sau din
meinică şi pentru explicaţiile pro­ ca singurul mijloc de cunoaştere a aclivităli artistice, corespondenta cca de bronz. Se ştie că nume­ 14,3p Fptbal : România —- Polonia.
fesorului Cind ara crezut, bunăoa­ operei literare. Cu alte cuvinte, ele­ ne ipformează că. de curind la roase popoare, printre care şi cele Transmisiune de In Ploieşti ,* 13.00
ră, că e necesar ca elevii să-şi trea­ vul nu trebuie să se limiteze în căminul cultura) din localitate a slave, au avut cultul şarpelui, ca Pentru cej mici : Filmul „Aventura
că în caietele dc notito unele ob­ studierea opcreloi literare la cu­ fost |irczenlat un spectacol al PE URMELE LUI NAPOLEON de oslas napoleonian, el va merge simbol al pămintului. veselă". Pcolru tineret : „România
servaţii sau concluzii, proieclarca a noaşterea subiectului, la înlănţuirea elevilor, care s-a bucurat de a- pe urmele armatei lui Napolgon şi Tot în R S.S. Ucraineană. în a- pitorească 190G". Pe Dunăre (emisiu­
fost întreruptă. succesivă a faptelor şi imaginilor precicrca caldă a publicului. BRUXELLES. — Luni a plecat va vizito locurile unde s-a dat bă­ f>ro|)iere de Izmail. pe malul Du- nea a lll-o ); 18,50 Publicitate ; 18,5P,
Oro exactă ; 10,00 Telejurnalul dc
Datorită faptului că proiecţia dia- din film, ci să se întoarcă la opera in Cehoslovacia Norbcrt brassine tălia de la Austcrlitz, al cărui nu­ iărli au (ost scoase ia iveală ră­ seară; 10.20 Buletinul meteorologic,*
din Belgia îmbrăcat in umlormă me ceh este Slakov. măşiţele unei tabere romane, prin­ 19.23 I ?senc animate? 19.30 Oraşele
Dl Brassine locuieşte in locali­ tre care olane cu însemnul lbqiu-
Pentru pionieri : tatea Waterloo, unde a avut loc nli. unelte de muncă, vase, mo­ muzicii : Ştockhplra; 20,00 Filmul
„Lily“ ,- 21,15 Debuturi : Transmisie
nezi, arme şi podoabe.
ultima bătălie dată do Napoleon.
El colecţionează obiecte din epo­ de la Clubul Finanţe Bănci ; 22.30
ca napoleoniană şi şi-a transfor­ UN NOU VACCIN CONTRA Telejurnalul de noapte,* 22,40 In-
mat casa într-un mic muzeu, îp TURBĂRII chirlcreo emisiunii.
JAPONIA — caro se află cîteva documente de
mare valoare Aproape în fiecare
WASHINGTON. — Un grup dc
Recent au fosl în­
ACTIVITĂŢI ATRACTIVE, cheiate lucrările an. el călătoreşte prin locuri lega­ cercetători de la Laboratorul de Timpul probabil
te de memoria lui Napoleon. Îm­
de construclic a
brăcat în uniformă de epocă, el
noului Teatru Na­ a fost pînă acum in Franla, Ita­ cercetări medicale „Connauqht- al l'KNTKU 24 OI<E
Universităţii din Toronto au pus
-INTERESANTE tional din Tokio, lia şi în Corsica. la punct piocesu) de elaborare a mult noros. Vor cădea precipitaţii
Vreme închisă, cu cerul
mai
care
lucrări
au
unui nou vaccin contra turbării.
durat 2 ani. Norbcrt Brassine aduce cu sine Noul vaccin obţinui dintr-o cul­ sub forma de ploaie şi lapovilâ. in
In foto : — Ve­ o scrisoare de salut din partea lo­ tură dc celule de rinichi dc ham- munţi, ninsoare. Vînl moderat din
Ca urinare a liolărîrii adoptate dc plenara Comitetului Central dere exterioară a cuitorilor localităţii Waterloo, în
fll Partidului Comunist ţtomân din aprilie 19GG şi a recentei Con­ teatrului care are care aceştia îşi exprimă dorinla de steri este de o mare puritate si vest Temperatura aerului va fi cu­
sfătuiri pe ţară pentru constituirea Consiliului Naţional al Organi­ aspectul arhitectu­ a stabili contacte de prietenie cu evită, inoculat pacientului, efecte­ prinsă noaptea între O şi 4 grade,
zaţiei Pionierilor, au fost stabilite măsuri menite să aducă schim­ ral al vechilor lre­ locuitorii vechiului Austcrlitz. le secundare1 dureroase sau peri­ iar ziua între 3 şi 7 grade Ceaţă
bări fundamentale în organizarea şi îndrumarea organizaţiilor dc zolii imperiale. culoase pc care le poale antrena locală dimineaţa şi seara.
pionieri, in îmbunătăţirea conţinutului activităţilor pioniereşti în DESCOPERIRI ARHEOLOGICE vaccinul anlirabic clasic Vacci­ PENTRU URMĂTOARELE
vederea creşterii aportului lor la procesul educativ, desfăşurat in nul descoperit a fost experimental 2 ZILE
şcoală şi in afara ci. cu succes pe 350 de persoane. Vreme închisă, favorabilă preci­
Puţin timp a trecut dc la începutul anului şcolar şi unitatea or­ KIEV. — Un grup do arheologi Pentru a deveni eficace este ne­ pitaţiilor sub formă de ploaie şi
ganizaţiei dc pionieri tic la Şcoala generală nr. 4 Hunedoara, prin ucraînieni au descoperit pe o por­ ninsoare. Temperatura in scădere
activitatea ci colectivă, cu sprijinul profesorilor şi al învăţătorilor, ţiune de stîncă din apropierea o- cesară o singură Injecţie uşoară
a reuşit să-şi îmbunătăţească munca. In urma indicaţiilor şî a mă­
surilor consiliului organizaţiei de pionieri ilin şcoală, proiectele pro­
gramelor dc activităţi au fost întocmite pe baza particularităţilor
de vîrstă ale pionierilor şl şcolarilor, a preocupărilor şi aptitudini­
lor acestora. Parte din acestea au şi început să prindă viaţă. Uni­ La asociaţia sportivi Minerul Gheţar
tatea noastră şi-a prevăzut excursii in diferite locuri istorice din
regiune şi din ţară, In întrcprindci i şi la monumente ale naturii Anchetă pe teme
care să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor şcolarilor. O excursie
dc acest fel am organizat-o, u'e curind, la Grădina botanică din Cluj. de comportarea avută în anii trecuţi sinteti liberi La Ghelar nu mai aveţi prea mulle durităţi, care nu au ni­ coniac. Cc mai poţi aştepta de la a-
Pentru reuşita ci s-a întocmii u i program dc desfăşurare, pc baz-i de disciplină Înseamnă că un şurub din angrena­ ce căuta-. mic comun cu fotbalul. Motivul i) semenea fotbalişti? $i în deplasare
căruia tov. prof. Rodica Ştefăncscu, comandant dc detaşament lâ jul echipei nu funcţionează. Dar, aşa lordijchc Suşnca, maistru la seefo- cunoaştem cu toţii. In loc să se pre­ arbitrii au de furcă cu ci. Dacă bă­
clasa a Vl-a A, y făcut in prealabil o adevărată lecţie de botanica, cum spuneam, să vedem părerea oa­ 1111 I- gătească cu seriozitate, fotbalişti ca găm în echipă unul (inăr, îşi bat joc
dind astfel posibilitate elevilor să cunoască mai bine flora grădinii menilor. cei care urmăresc cu aten­ — La noi esle prea mare fluctuaţia Boca, Borondcl. Trandafir, Cretu şi de el. nu îi dau mingi. Pentru pune­
ce urmau s-o vadă. S-a vizitat apoi oraşul cu edificiile Tui sociale ţie evoluţia echipei atîl acasă, ci! de jucători. Unii vin. alţii pleacă. alţii consumă canlităti mari de bău­ rea Ja punct a echipei este nevoie de
şi culturale, cu cartierele noi, moderne, s-a făcut o plimbare cil Ş;;0pul vizitei noastre la Gliclai n şi în deplasare. Râu este că nu sînt promovaţi în tură ARi jucători cum sînt. Aruncît- sprijinul conducerii exploatărîL
bărcile pc lac, astfel că excursia a oferit copiilor orc plăcute dc fosi acela de a sta de vorbă cu o se Ştefan Trcmtici. gestionar la uni­ echipă jucători localpici, legali cu leanu şi Mogoş se prezintă numai la Părerile celor care au participat la
agrement. 1 io de îndrăgostiţi ai fotbalului, caro tatea nr 24 de desfacere a pîinii : trup şi suflet de Ghelar. Avem mulţi meciuri, deoarece locuiesc la Hune­ ancheta noastră dau. credem, răs­
fn cadrul întâlnirilor programate eu oameni de ştiinţă, cu lim i­ să ne spună părerea in legătură cu ■— Părerea mea este că echipa de tineri talentaţi' cum sînt Qros, Gos- doara. Să nu mai spunem de nopţile puns la întrebarea legitimă pusă de
taşi în muncă, unitatea noastră a organizat prima întâlnire cu to­ comportarea formaţiei locaje Mine folbal Mjnerul Ghelaj‘ nu dă pe de­ l.inn ele. dai ei sint ti nul i deopart e pierdute la jocurile de cârti, practi­ iubitorii fotbalului din Ghelar. Aso­
varăşul dr. ing. Aure) Jurj. Invitatul nostru a făcut o interesantă rul care activează în campionatul re­ plin satisfacţie Cauza: conducerea a- Mihai Oros, jucător in echipa (ic cate de mulţi fotbalişti. ciaţia sportivă nu-şi mai trăieşte a-
expunere, după care, pionierii aii urmărit piesa lui Victor I'ftimiu gional Totul a pornii de la ideea că devărata viaţă, iar echipa de fotbal
„Omul care a văzut moartea-, prezentată pentru pionieri dc colec­ o serie de fotbalişti din regiune re­ este lăsată la voia inlîmplării. N-ar
tivul Teatrului popular din Hunedoara. La această festivitate, uni­ clamă faptul că la Gheţar se joacă fi râu ca pentru îndreptarea acestei
„laic", că aici iui poli învinge chim
tatea noastră a invitat şi pionieri dc la cctclaWc şcoli din oraş. daca eşti superfpr cu două clase. In Huile semne de întrebare situaţii sâ intervină şi comitetul dc
Nc-am gîndit şa la perioada de iarnă. Pentru atunci ne-ain pro­ partid al minei, să analizeze activi­
pus să organizăm concursuri dc săniuţe, schi. patinaj, precum şi fond, invincibilitatea pc teren pro­ tatea asociaţiei sportive şi sâ ia mă­
activităţi cullural-nrtislicc ca : şezători tematico, simpdzipaiVe, con­ priu nu osie im iucru rău mai ales suri concrete Iar printre punctele
cursuri : „Cel mai bun recitator", „Cel mai bun solist- ctc. cind cî.şligi prinlr-un ioc frumos soejaliei nu şe ocupă aproape de loc juniori : Vasile iMoraru, instructor voluntar, analizate, !a loc <le frunte va trebui
Vom continua să organizăm audiţii pe discuri, aşa cum a fost cea desfăşurat in limitele sportivităţii de echipă. In acest fel componenţii — N-am făcut njeiodajă antrena­ membru In consiliul asociaţiei spor­ să stea şi situaţia financiară. Va fi
realizată la 27 octombrie, cmd detaşamentele claselor a VT-a II şi Pentru a ne convinge de adevăr am ei fac ce voj-, nu se antrenează după mente cu seniorii. Nu mă bagă în tive: în binele tuturor iubitorilor de fotbal
C au audiat „Scrisoarea a IH-a**, inlerpietată dc Gcorgc V roca şi organizat nici o anchelâ, cerînd pa un |)lan gindif. echipă pe motiv că sînt alţii — In realitate, de echipa de fotbal din Ghelar
schiţa „Bunicul- dc 11. Şl Dclavrancca, interpretata dc Silxîa ( hi- rejea mai multor amatori de fotbal loyn Vcrncr, îngrijitorul stadionu­ loan Bănccşcq, maistru miner la nu se ocupă nimeni. Nofiind contro­ VASILE NEGRU
coş. lnainle de a le da euvînlul eslc lui: sectorul IL laţi şi traşi la răspundere, jucătorii N. R
Pentru ca pionierii să cunoască şi să îndrăgească munca părinţi­ bine să recapitulăm rezultatele în — Sini multe cauze care au duş la — Lucrez la Ghelar de 12 ani Am nu se antrenează. Unii dintre ci Această anchetă a fost organizată
lor lor, in luna aceasta ne-ain propus să facem o vizită la locurile regislrate dc'Minerul Ghelar în me slaba comportare a echipei Jucători) jucat o bună perioadă de timp şi eu (Borondel, Mihâilă, Pămîntaşu) sînt înaintea meciului cu Textila Sebeş.
dc muncă nle acestora, iit speci'il lu secţiile furnale, laminoare şl ciui i le dispui ale in apiualul campio­ nu au decit un singur rînd de echi­ în echipa de fotbal. Dacă actuala trecuţi de vîrstâ, nu mai pot da ran­ După cum am fosl informaţi, în ur­
otrlârii ale combinatului, unde pionierii %e vor iitlflni -i vor pruni nat de folbal Bilanţul iui esle chiar pament şj patru mingi. Terenul dc formaţie nu dă satisfacţia dorită, a- damentul necesar. Alţii sînt indisei- ma vizitei făcute, la Ghelar s-a or­
• vpliraţli despic moiu.i ilin pr»duc|lc chiar dc ta p.tiuiţii bir favorobiL Pînă ăcuni echipa a stîş- fpţba) eşlp aşa cum i) vedeţi, aproa­ ceasla se cfatorcşle faptului că nu plinaţi In loc sâ mâ ocup de alte ganizat o şedinţă. S-a discutat, prin­
Avem acţiuni şi planuri frumoase pentru munca de viilor. Cu linijt 11 partide, dintre care a cişti- pe impracticabil. Aşa-i, dacă nu se are antrenor. Jucătorii sîrit lipsiţi de lucruri, în zilele de vineri şi sîmbtitti tre altele, starea disciplinară a ju­
sprijinul comandanţilor dc detaşamente şi al tuturor cadrelor di­ gat 4 pe feren propriu, a pierdut 3 ocupă nimeni de el! Apoi, echipa ivj condiţie fizică, nu posedă anumite sînt nevoit să alerg după ei pentru cătorilor. Se parc că aceştia şi-au dat,
dactice dc la şcoala noastră, pregătim activităţi atractive, intere­ în deplasare şi a realizat două me­ are antrenor Jucătorii, nefjind con­ cunoştinţe tehnice şi tactice a-i opri de la consumul dc băutură. seama înlr-o oarecare măsură do
sante, care să placă şi să fie aşteptate ciuri de egalitate, unul Ja Ghelar şi trolaţi, fac ce vor, nu vin la antre­ Uorian Opriţa, deputat în sfatul Printre aceştia se numără Borondel, comportarea lor necoiespunz.iloare
ERICA DARÂiMUŞ altul la llia. Deci formaţia din Ghe­ namente. Iar cînd avem meci la noi. popular comunal: Cretu, Boca, Foca, Trandafir, care nu şi astfel, in meciul cu Texlila Sebeş
comandant al unităţii dc lar a acumulat 10 puncte după 11 jucătorii inl»ă „tare", ca să cîştigc. — Desigur, jocul echipei nu satis­ au ce căuta in echipa noaslră. Ani nu dat satisfacţie. Munca dc educa­
pionieri dc la Şcoala etape. Să recunoaştem că nu esle o Aici esle o lozincă a conducerii caVc face. Ceea ce supără mai mult eslc ajuns pînă acolo că le-am rupt căr­ re insă trebuie continuată cu toată
generală nr. 4 Hunedoara performantă strălucită, tinînd cont sună cam aşa* „Nu cişligati meciul, insă faptul că jucătorii recurg la ţile şi Je-am răsturnat paharele cu seriozitatea şi în permanenţă.