Page 6 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 6
9
PAGINA 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Vr.
INEDITE DESPRE
Emoţionanta evocare a universului din mină, o Inscripţie cu litere mari:
copilăriei sl adolescentei poetului de „Blldung ist Freiheit" („Cultura e li
la Lancrăm, „Hronicul şi cîntecul ver bertate").
stelor" este o discretă şi duioasă dez La scoală era greu, iar cuvintele
văluire a unor aspecte noi privind îi păreau aspre si reci:
personalitatea complexă o poetului, a „Răsfoiam prin Abecedar şl încer
unor date biografice preţioase, a li cam să descifrez cuvintele ce ascun
nei anumite atitudini fată de eveni deau, pentru mine, tot atîtea enigme.
mentele istorice pe care le-a trăit, in Nu era uşor.., Am pus totuşi gind să
special în primul război mondial. iau concurenţa cu toată clasa". Şi nu
Mama, tata, fraţii şi surorile, satul, fnult după aceea. într-o inemorobilă
prietenii, şcolile prin care a trecut zi de joi, cind, fiind zi de tirg. „mama
se înfăţişează ochilor m intii'cititoru şi tata se osteneau pină la Sebeş, cu
lui in imagini bogate şi de o netăgă căruţa", copilul va putea mărturisi,
duită originalitate. tatălui că în clasă a ajuns primul, aşa
Ca personalitate artistică, in aceas cum mărturisesc si documentele şco
tă scriere, Lucian Blaga se defineşte lii, foile matricole.
drept un prozator liric şi senzaţia pe „Ei, cum o duci şi cu şcoala ?"
care ne-o comunică, rtnd cu rinei, pa mă întrebă ci. Bine, zic, tocmai ieri
gină cu pagină, este aceea a vibră am ajuns crsler ! Ei, bravo, zice tata,
rii unui suflet cald, sensibil in acel mîngîindu-mă pc păr. Şi de astă dată
neîntrecut „cîntec al virstelor". îmi detc in chip excepţional 5 crei-
ţari. pentru încurajare. Evîdent, era
Nu ne-arn propus insă ca în mate mulţumii".
rialul de fală să discutăm „Hronicul Poetul reuşeşte să ajungă primul,
şi cîntecul virstelor*, pe care-1 vom menlinindu-se pc acest Ioc pină în
lua doar drept ilustrare pentru cele clasa a lV-a, cu excepţia clasei a Il-a, ©
citeva imagini evocatoare despre mi in care ocupă locul al 11-lea. Destinat soclului statuii „Dcccbal" din Deva, conducător dc oşti, stăpln pc forţa armatei sale,
cul univers al primilor ani de scoală Pentru activitatea si orientarea de basorelieful reprezentind lupta dintre daci şi ro- dirz, cu o expresie gravă dc apărător.
la Sebeş. /* mani al sculptorului Nicolae Adam, din Orăştic Figurile umane în basorelief trec dc limitclo
mai tirziu a scriitorului,- lucrul aces recompune, într-o viziune nouă, păsirind propor reprezentării luptei propriu-zise, crcînd, prin
Poetul singur mărturiseşte : „Toţi ta nu este lipsit de importantă ca, de compoziţii aparte, incluse fericit în ansamblu,
frafii fuseseră daţi la şcoală pe rind altfel, conlaclul iniţial cu cultura în ţiile artistice ale Columnei lui Traîan, lupta dc aspecte din drama şi eroismul apărătorilor.
după cum Icdutcaanul şi ceasul. Po . general, cu filozofia in special. $ la Tapac. Cu deosebit talent au fost surprinse de artist
Freluind dinamismul figurilor şi raporturile dc
trivit unei hotârîri părinteşti, cc nu Faptul de a li fost primul in scoa masă ale compoziţiei romane artistul aduce în trăsăturile dc caracter ale figurilor, dinamismul
trebuie cercetată mai de aproape, lă închide in el o semnificaţie adincă. lucrare, pc lingă o complexitate a ipostazelor u- mişcărilor şi, în partea superioară a lucrării, ba
şcoala,începea, de fapt, pentru fiecare Şi in viată avea să lie de nenumărate laurii cu cap dc lup ai dacilor printre crengi şi
băiat de două ori. La vîrsta de şase ori primul, incepind cu acel moment ^ mane, figura lui Dcccbal dominînd întregul eîmp copaci, reprezentind o întreagă natură potrivni
ani băiatul urma timp dc un an şcoa pe care-l marchează „Poemele lumi dc bătaie. * că cuceritorului.
la din sat. La şapte ani trecea la nii", în autorul lor, lorga distingînd Dacă pc Columnă figura lui Jupitcr, în fruntea Artistul Nicolae Adam, fără a fi tributar lu
şcoala primară din Sebeş, unde, de un tînăr „care întinde braţe energice crării din veacul al doilea, face prin basorelieful
dragul unul mai bun temei, era din către tainele luminii intr-un avint no © romanilor, nducc printr-o mişcare desfăşurată un său o metopu la o coloană a lui Dcccbal.
nou înscris in clasa I... bil ce trebuie preţuit". caracter războinic, cuceritor, Dcccbal, în viziunea
...La 1 septembrie 1002 eram la Paşii l-au purtat departe, adesea artistului Mlcolac Adam, capătă proporţiile unui HANCIU TAUL EUGEN
Sebeş din nou în clasa I primară... pe meleaguri străine, cum îl înfăţi $
Localul şcolii fâcca parte dlnlr-un şează fotografia următoare, pe care
splendid ansamblu dc clădiri roase de mina, poetului a menţionat : „Portu
vremi. Miezul îngrădirii îl alcătuia galia? 1938".
străvechea biserică succesiv clădită E vorba insă de o revenire perma 0
din părţi, una în stil romanic, a doua nentă spre pămîntul natal, ca o bine Constantin C. Frena
fu stil gotic, de înălţimi foarte inega Versuri pentru copii
le, dar frumos răzbunate dc un turn facere : e
mîndru, cit vîrf ascuţit, jucăuş, flan „Sat al meu ce porţi în nume
cat de alte patru minuscule turnule Sunetele lacrirael... HUNEDOARA
ţe. Ne minunam în faţa vltraliilor o- Spre tine cine m-a-ndrumat de Ion Marinescu
glvalc cu răsfrîngerl multicolore şi a Din străfund de veac,
porţilor pline de inscripţii în graiul In tine cine m-a chemat Aici
latinesc al umaniştilor". Fie binecuvintat FU N IG EII BRUMA
Iar mai departe : Sat dc lacrimi fără leac". © ofelu-i loc
„Şcoala însăşi era o zidire mai re SILVIA LEIBLI şi cl : Toamna prin livezi anină Ce păcat 1 Pe tufăncle
centă de pe la mijlocul secolului al IULIAN IONAŞ oţel ; Firişoare dc lumină Bruma si-a întins dantele
Cosa în care a locuit poetul, în timp ce era elev Ia Sebeş. (Fotogra XlX-lea (1865). Pe frontispiciu sc ci 0 iar zmeii Şi le printlc-n bumbi de rouă Şi-a desprins, cu-n zbor dc graur,
Pomilor beteală nouă.
Frunzele cu stropi de aur.
fie inedita). tea ca pe un pergament deschis, gala coc
de a se aduna sul, dacă ţi-ar fi scăpat Nota redacţiei : Autorii ma plini mari
terialului ne-au mai trimis ur 0 de fier, * HORNUL
mătoarele materiale inedite le dlnd Ţării Sus pe casă, sprijinit,
gate de activitatea lui Lucian loc
Blaga : Şacle moşul rebegit.
0 de mare rang Trage straşnic din lulea
1 O fotografie reprezentind printre Puteri Oţărît pc vremea rea.
pe soţia si fiica poetului aflate
la Esloril, 1938.
2. O altă fotografie reprezen Maria Dinca
tind pe fiica poetului, Dorii Bla- Gheorghe Constantin
\ ga, aflată in Portugalia. Pe a-
ceste două fotografii există în
tqVCTGft/V semnări făcute de mina poetu
..Vrk Apus în pădure
lui. Meditaţie pe un imprimeu
r
L YL - Sl. ’. • O
'
0. O fotografie reprezentind
centrul oraşului Sebeş, aşa cum Pe Irunzcle pădurii Poate că toamna o să-şi aibă-nceputul
im W Wm arăta el în perioada vieţii poe bal umbre de vitralii, din umerii tăi...
■ R r i i i a J b m S ; ( ? 1 i v w - tului. © cu fiecare rază ce moare-n asfinţii : Dc tremurul sinilor ca două gutui
•
cind ruginiu, clnd verde,
înrourate
# fir 4. Două fotocopii de pe foile cind galbenul de ceară, sc va stîrni în faldurile rochiei, vîntul,
cmd stacojiu, ca cerul aprins
I matricole ale poetului din tim peste zenit. şi frunzele vor curge în ncsfîrşitc viguri
în urma paşilor porniţi departe,
pul cît era elev la Sebeş.
0 de unde dragostea ta-îşi va trimite
scrisorile —
Nicolae Drăgan noianuri dc frunze timbrale...
• “ ---------------------
Şcoala în care a invăţat poetul Silvia Faur
la Sebeş,. La adăposteşte astăzi li . Autumnală
ceul din localitate. (Fotografie i-
ncdi(u).
Iar toamna îşi resfiră culorile prin tară Cu toamna în poală
© Dc-atîta rod pămîntul a devenit mai
Ai auzit foşnind vreodată
Şi tremuiTi-n adîncuri, în fiecare scară chemarea frunzelor ce mor,
Cind fructe calele^— despicînd tăcerea — cînd toată vraja de-altădată
Cu-n ţipăt scurt în pulbere mai cad. şi toate foşnetele dor ?
IOSIF LUPULESCU Iubito, Ai auzit ce spun copacii
cînd şoapta vîntului le ia
Nc cheamă anotimpul cu flăcările sale
mantia arsă dc rugină
Rug ruginiu-' nestins, mi-c jarul dîn şi pleacă pe pîrîu cu ea ?
priviri
STELUŢA 'mă trezesc pe limbă cu întrebarea „ei Miresme rîsipi-vom în cele palru vinturi Ai auzit cum cînlă dealul
perdelei o creangă căruntă şi din nou
din tulnicul pădurii sale
şi ce culori s-aprind aluneca
şi V „poale că“ ?...
Gest ultim —
şi cîte străluciri pc vale ?
— Frumoasă tatu I — o aud
mama. pc Jcrttă închinată celei dintîi iubiri, Lumina plină de azur
şi palul ierbii Ic-ai zărit ?
înfioraţi noi fructul să-nccpem a-1 Âi respirat ozonul tare,
Ştiu despre c!nc-i vorba, dar tac.
- S C H I Ţ A Aş vrea să-i slrir/ mamei: „c n stelu culege înviorat si fericit ?
ţă lulg". Dar tac. N-ar înţelege, ar fmprumutînd căldura ascunselor rodiri Atuncea ştii ce-nseamnă toamna
Mi-am slcrs fruntea cu dosul miinii. uşesc. Poale că... aceasta c o altă în pune alte întrebări, şi de aceei&tac.. Ca astfel anotimpul sufletul să ni l lege cu tot tezauru-i de iad
Era udă si caldă. Venind de la cămin, trebare. care a-nccpul să mă sicile. şi de rubine plutitoare
cile steluţe albe s-nu aşezai pe ea. Pac toate elorturjlc să mu trezesc, să „O steluţă lulg" I Datornici să rămîncm doritei împliniri. al frunzelor ce-n poală-mi cad.
Iară să bănuiască cu vor rămine fără liu lucid şi nu pot. Mă ameţeşte mi
aripi ? Da, slelulc. Nisle slelulc lulg. rosul de răşină Peste lot miros dc
Dc ce n-as boteza cu acest nume fu l răşină Alături e clasa Iml trec prin
gii ? Fiecare poale să le spună cum cap crimpcie rle lecţii, ori discuţii şi Constantin Dcveanu — Deva. In
vrea, eu aşa le spun. Ei vin de departe iar se reîntoarce „ei ş i ?, „poate ..Eu. într-o scară dc vară am Sau r n.n.). Versurile dumneavoastră, ca
şi mie-mi plac depărtările. cu"...? privinţa versurilor, remarcam ima Ieşit „Ce frumoasă este iarna ; de altfel şi scrisoorea de însoţire,
ginile frumoase, metaforele inteli ta tine-afară, am lăsat tot luciu nu sînt allcevo decît însăilarea, fă
Am prins minerul de la uşă In mină — Cum a fost mă inlreabă mama. gent şi expresiv construite de o cu anotimp friguros,
Si l-am strlns îndelung. Am simţii Inltcbarca el sc referă la serbarea mare forţă sugestivă. In problema baltă pomi acoperiţi pe ramuri ră logică, a unor gînduri şi sim
palma umczindu-sc, apoi răclndu-sc de la cămin. Ridic din umeri, lăru să-t tică însă, lupta eului cu sine însuşi şi m-am repezit deodată să iţi ţăminte personale, fără a con
treptat. Am apăsat, apoi am împins uşn răspund N-am chel de vorbă. Pa tace. („Rădăcinile", „Umbrele", „Ambi spun ceva in şoaptă cu un strat de nea pufos" ţine acea încărcătură emoţio
Încet, cil mai Incel, să nu mu simtă Crede că dorm. oii aşleaplă răspun nală proprie oricărei opere de
mama. E-n camera vecină. In pal, ori sul. Şi iar miros de răşină, şi un ris ţie") nu primeşte întotdeauna o fi arlă, Vă exprimaţi greoi, nu numai
lingă sobă. împleteşte o căclulifâ pen pe care nu ştiu cu cc su-l compar şi nalizare limpede, idece şi mesajul în „versuri", dnr şl în „proză", cum
tru Radu. Am trecut pragul si am îm fruntea caldă, iar In palme, de o par diminuindu-se. Indiciile certe de ta rezultă sl din exemplul ce urmCa
pins uşa la Ioc. te şu de alta a polului, cearşaful se lent, vizibile şi în proza „Vecinii", ză : „Plecînd în concediu Io Manga
ne dau garanţia unor viitoare iz-
Nu voiam să ştie mama cu m-am În umezeşte. bîn2i artistice. P O Ş T A L IT E R A R A lia. care de fapt este prima dată in
tors. M-ar li Întrebat ceva, m-ar li — Ce-o lacc Radu ? — o aud pe Ittliu Preda — Hunedoara O gîn- viata mea, ma (m-a) atras să descriu
chemai să mânînc şi eu voiam su liu mama dire adincă, dublată de o sensibi oceastă apă, văzind-o în realitate"...
singur. *Să ascult inima, vlnlul, stelu Fruntea e rece şi palmele reci, şi etc.
ţele lutg şi pâdutea scuturindu-sc In- nu mai simt mirosul de răşină Aşa-i litate puternică, se fac simţite în Versurile sint stîngace, plate, ba
liorată. Am aşezat scurta pe un scaun mama, nu poate su tacă. li răspund „Cînd privesc ţara", „Despărţire". la urechea ta bronzală" Aurel Simlon — Brad. Ne parc nale, nu comunică nimic nou, demn
şi m-am lungii pe pat. Fruntea şi pal Intorclndu-mă pe o parte : „Trece timpul". Alături de acestea, („Aşa aş vrea să fie") rău. dar nu vă putem îndeplini do de o fi relinut :
mele Imi ardeau. Aş li vrut su des — Poate doarme, sau... şi mu opresc îşi fac loc, cu destulă largheţe, ima Sau : Eşti mare... le-am văzut ai ochii,
rinţa pe care cu alîln patos v-o ex
chid fereastra, să adun stelate lulg. Aprind o ţigară şi-n cameră se vede ginile plate, afirmaţiile făcute în primat» în scrisoarea cc precede Te-am văzul fnlîla oară,
dar nu puteam un punct lucitor. Radu I Şi dc dala grabă, fără o temeinică meditaţie „Doresc firul vieţii laie „descrierea" intitulată „Marea", si La care-şi petreceau cu toţii
întrebările sc alungau. Răspunsul aceasta Imi simt obrajii calzi, grozav asupra lor, multe din poezii menli- să se scurgă lin, îar în el Concedii fn sezon de vară.
nicăieri. Ce su cred ? M-u sărutat. Pu nindu-se la un stadiu superficial de sâ se ascundă, cel mai drăgălaş anume ca aceasta să fie „tipărită" in
rul ei avea miros de răşină. Fi şi t... de calzi. Mu ridic şi bljb li cu mina investigaţie sufletească. Cităm j destin" („Destin") „D. S.\ („Drumul socialismului", I. MfNDRU
aşa zice prietenul meu. Ei şi I... Încerc pe masă pină dau de o sticlă. înghit
să alung această Întrebare, dar nu re dc clleva ori. privesc pc lingă colţul