Page 60 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 60
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3695
VIATA INTERNAŢIONALĂ
ŞTIRI IN FO R M A Ţ II C O M EN TA R II • • ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII •
A Festivalul internaţional
i u t fumării eenerale a 0. II. II. In Comitetul al filmului din Mexic Congresul al IX -lea al
economic şi social preş). — Partidului Comunist B u lgar
CIUDAD DE MEXICO 16 (Ager-
SOFfA 16. — Trimişii speciali A- mitetului de partid al Uzinei con
Marti seara la Acapulco (Mexic)
NEW YORK 16 — Trimisul spe s-a deschis Festivalul internaţional gerpres, C. Prisăcaru si C. Linte, structoare de vagoane din Dreanovo,
Cuvîntarea şefului delegaţiei cial Agerpres, Nicolae Ionescu, trans al filmului. La ediţia din acest an — transmit: Miercuri la Sofia au conti Todor Stoicev, prim-secretar al Co-
nuat lucrările Congresului al JX-lea
mitelului regional Vama al P.C.B.,
mite:
Sesiunea Consiliului economic şi a noua — a festivalului, participă ci al Partidului Comunist Bulgar. Todor Kolev, Erou al muncii socia
neaşti de pc două continente, Ame
Tn cadrul discuţiilor pe marginea
liste, brigadier Ia cooperativa agri
romane, în problema dezarmării generale social al ONU. şi-a continuat rica şi Europa, printre care şi ci rapoartelor au hiat cuvîntul Ţveta colă de muncă din satul Obedinenie,
miercuri lucrările
sub conducerea
noastre
neaşti români. Studiourile
ambasadorului Coslin Murgescu, voi prezenta filmul lui Lucian Pin- Ghiuleva, secretarul Comitetului o- regiunea Veliko Tirnovo.
Congresul a fost salutat de repre
NEW YORK IC Trimisul special numai că nu trebuie abandonate c- angajamentul statelor nucleare de prim-vicepreşedinle al consiliului. lilie „Duminică la ora 6" şi filmul răşenesc Kird.jali al P.C.B.. Alanas zentanţii unor partide comuniste şi
Pirvanov, preşedintele S f a t u l u i
Agerpres, Nicolae lonescu. transmite: forlurile pcnliu dezarmare generală, «o iui folosi niciodată arma atomică Deschizând lucrările. Coslin Mur „Liniorii" de Dumitru Done. popular regional Mihailovgrad, ingi muncitoreşti.
In Comitetul politic a! Adunării dar ele trebuie continuate cu convin împotriva ţărilor nenucleare, ar con gescu a informat consiliul despre in ner Boian Djorjinov, secretar al Co Lucrările Congresului continuă.
Generale continuă dezbaterile pe gere şi energic, căci tocmai aceaslă stitui o măsură tranzitorie, utilă în cendiul care in noaptea de marţi spre
marginea problemei dezarmării ge cale oferă răspunsul cel mai adecvat direcţia dezarmării nucleare, Româ miercuri a distrus o parte din clădi
nerale şi totale, cate este examinată problemelor dezarmării. nia s-a pronunţai în favoarea creă rile de la Geneva ale Organizaţiei
pe baza raportului Comitetului ce Delegaţia română consideră că. rii unor asemenea zone în Europa, Intei naţionale o Muncii, provocând
lor 10 de la Geneva Participanţilor parale] cu eforturile îndreptate spre în Africa, în America Latină şi în pagube considerabile, si a exprimat
la lucrări le-au fost prezentate pînâ încheierea unui acord de dezarmare alte regiuni din lume. întreaga simpatie a consiliului pen
acum mai multe proiecte de rezolu generală, trebuie să se continue tra In ceea ce o priveşte, tara noastră, tru O.l.M şi conducerea sa Repre
ţie in care se recomandă secretarului tativele privind măsurile colaterale însufleţită de dorinţa de a-şi aduce zentantul O.l.M a mulţumii amba
general să întocmească un raport a- menite să instaureze un climat de contribuţia sa proprie la promovarea sadorului român pentru declaraţia sa
supra consecinţelor posibile ale unei destindere în relaţiile internaţionale aceslei idei, si-a prezentat propune şi a informat consiliul despre măsu
eventuale folosiri a armelor nuclen- şi de încredere între slate şi popoare rile binecunoscute privind transfor rile luate dc conducerea O.l.M. in si
re, se cere respectarea strictă a'pre si să înlesnească realizarea obiecti marea Balcanilor într-o zonă a pă tuaţia creată.
vederi lor prolocolulvii semnat la Ge vului principal După părerea noas cii, lipsilâ dc arme nucleare. In cursul lucrărilor sale. Consiliul
neva in anul 1925 cu privire la in tră, iniei zicerea folosirii armelor nu Orice măsură şi orice acord de de economic si social a adoptat o serie
terzicerea folosirii armelor chimice cleare, ca prim pas spre eliminarea zarmare apar ca un raport juridic de hotărâri privind regulamentul vii
si bacteriologice, se atrage alentia lor loială, se impune ca o măsură de înlrc membrii comunităţii interna torului colocviu mondial consacrat
asupra pericolului pc care îl repre cea mai mare importantă, avînd ţionale — state suverane şi egale în industrializării, crearea unui institut
zintă zborurile avioanelor cu arme multiple implicaţii asupra ansamblu drepturi — şi, ca atare, trebuie să de documentare în domeniul locuin
nucleare la bord dincolo de frontie lui problemelor dezarmării şi reper se întemeieze pe respectul şi obser ţelor, construcţiilor şi planificării,
rele naţionale. cusiuni favorabile asupra rezultatelor varea strictă o normelor fundamen prezentarea în fala Adunării Gene
In şedinţa de mărfi au luat cuvin- eforturilor menite să înlăture riscul tale ale dreptului internaţional. rale a unui raport asupra creării fon
tul, pentru a expune poziţia ţărilor unui nou război După părerea delegaţiei române, dului de echipament al Naţiunilor
lor fată de problema dezarmării ge Experienţa de după război dove orice problemă privind dezarmarea Unite De asemenea, consiliul a în
nerale, reprezentanţii României, Tu deşte că una clin sursele încordării trebuie abordată de o asemenea ma ceput examinarea problemelor le
nisiei, Marii Britanii. Bulgariei, O- internaţionale, a neîncrederii înlrc nieră incit soluţia sa să reprezinte o gale de componenţa şi mandatul Co
landej şi ai altoi tari slate o constituie existenta bazelor contribuţie la asigurarea unei păci mitetului pentru programe şî coor
In intervenţia sa. Mircea Maliţa. militare şi prezenta foitelor armate trainice in lume. în care toate po donare al ECOSOC.
adjunct al ministrului afacerilor ex străine pe teritoriul altoi state, care poarele sint deopotrivă interesate, să
terne, şeful delegaţiei române la lu reprezintă lot alîtea ameninţări pen constituie un nou pas în direcţia în
crările actualei sesiuni . a Adunării tru pace şi peniru securitatea inter tăririi legalităţii internaţionale. Con
Generale, a spus: naţională. consiituind o încălcate siderăm că este necesar ca in orice Declaraţia R.P. BULGARIA. — A fosl terminata construcţia noii fabricii de sticlă — ambalaj din oraşul l ’lcveii.
După cum am mai avut ocazia să gravă a suveranităţii şi independen acord de dezarmare să se reflecte Noua fabuca, care a şi început sa lucreze, va produce 266.000 borcane de sticlă.
declarăm, delegaţia română conside ţei naţionale şi cxercitind o influ dreptul egal la securitate al tuturor In foto: Noua fabrică de sticlă — ambalaj din Pleven
ră că, pentru a aborda în mod rea entă negativă asupra relaţiilor din statelor şi a fiecăruia în parte, nece lui M. Reimann
list pioblemele multiple şi complexe tre state sitatea stabilirii unui echilibru al
ale dezarmării, trebuie să se aibă în Consolidai ea păcii şi eliminarea tu obligaţiilor părţilor. Orice măsură DUSSELDORE 16 (Agerpres). —
vedere, înainte de toate, că primej turor formelor cin amestec în aface sau acord in domeniul dezarmării, in Mex Reimann, prim-secretar al Primele rezultate
dia vitală pentru omenire o conslL rile interne ale ailor popoare cer. ca clusiv măsurile colaterale, trebuie C.C. al Partidului Comunist din LUPTELE DIN VIETNAM
tme cursa înarmărilor nucleare, e- măsuri uigenle, lichidarea bazelor supuse in mod necesar unei exami Germania, a cerut miercuri dizol
xislenţa şi puterea de distrugere fără militare străine, retragerea tuturor nări care să demonstreze că ele sinL varea Bundestagului, „care nu mai ale alegerilor SAfGON 16 (Agerpres) — preşedintele IU). Vieinam, Ho >Ji
precedent a armelor nucleare trupelor în limitele frontierelor lor conforme acestui criteriu fundamen corespunde voinţei populaţiei", şi Unităţile partizanilor sud-vietna- Mim a salutai victoriile repurtate .le
Cursa înarmărilor, şi în primul naţionale. tal. organizarea de noi alegeri. El a mezi au continuat marţi noaploa o- acestea la 11 noiembrie, zi in rare
rind pericolul nuclear pe care aceas După părerea delegaţiei române, din Brazilia peraţiunile de hărţuire împotriva au fosl doborile şase avioane inami
ta il generează afectează in egală însănătoşirea situaţiei internaţionale Tn epoca noastră, caracterizată subliniat necesitatea unor acţiuni forţelor militare americane, staţiona ce şi capturaţi numeroşi piloţi ameri
măsură siguranţa, dreptul de viată şi neccsiialea eliminării surselor de prin apariţia şi consolidarea unui comune ale tutu roi forţelor demo RIO DE JANEIRO 16 (Agerpres). te în imediata apropiere a Saîgomi- cani. Preşedintele Ho Şi Min a rele
al tuturor popoarelor. Această reali încordare internaţională, care frineu- marc număr de state independente, cratice în vederea înfăptuirii unei Primele rezultate ale alegerilor le lui, relatează agenţia France Presse. vat. totodată, succesele obţinute dc
tate. care impune pe prim plan de ză stabilirea de relaţii normale, să pacea şi securitatea generală nu pot noi politici. gislative desfăşurate marii în Bra O unitate a primei divizii de infante această legiune în domeniul produc
zarmarea generală, determină prio nătoase. între slate suverane, impun fi clădite decîl. pc stricta respectare zilia confirmă pronosticurile obser rie americană a fosl bombardată cu ţiei. comunicaţiilor si transporturilor,
ritatea absolulă a dezarmării nuclea nu perpetuarea, ci, dimpotrivă, lichi a independentei şi suveranităţii sta vatorilor Cu toate că nu au devenit nioiTiere. în mai multe rânduri, su în lupta împotriva piraţilor aerului,
re. O alare concluzie s-a impus încă darea sistemului anacronic al împăr telor, pe egalitatea în drepturi şi încă cunoscute cifre oficiale, opoziţia ferind pierderi. In provincia Tay precum şi în ceea ce priveşte menţi
de la începutul activităţii O.N U. ţirii lumii în blocuri militare neamestecul în treburile lor interne, reprezentată de Mişcarea democrati Ninli, trei elicoptere americane, atin nerea ordinci si securităţii publice.
In ce o priveşte, România s-a pro )n cadrul O.N.U, precum şi in ca întreaga experienţă a vieţii interna După amerizarea că braziliană deţine potrivit agenţiei se de tirul armelor de foc ale patrio
nunţat în mod consecvent şi fără e- drul Comitetului celor 18 state s-au ţionale dovedeşlc că suit trainice nu France Presse un oarecare avantaj în ţilor sud-vielnamezi. au aterizat for SAfGON 16 (Agerpres). —
cluvoc în favoarea dezarmării gene făcui propuneri venind din partea a mai acele acorduri care au la teme marile centre urbane de pe coasta ţat şi au putut fi salvate numai în Acţiunile agresive ale S.U.A.. a(U
rale ca o cale sigură de înlăturare numeroase state. în vederea creării lia lor principiile fundamentale ale navei ,,Gemini-12“ Atlanticului, iar candidaţii guverna urma intervenţiei aparatelor ee iau în Vietnamul de sud. cit şi împotri
2 ameninţării de război şi de asie» de zone denueleat izate în diferiIe re dreptului internaţional contempo mentali conduc în zonele rurale din parte la operaţiunea cunoscută sub va R.D Vietnam s-au inteusIîh'îO in
rare” (âl unei securităţi egale peni iu giuni ale globului ran. Cu atit mai mult se impune res CAPE KENNEDY 16 (Agerpres). interiorul ţării. numele de „Allleboro". începută în uliimut timp. fapt confirmat imerC'dn
pectarea acestor principii in cazul
toţi. Plecând de la premisa că stabilirea acordurilor si măsurilor de dezar Cosmonauţii James Lovell si urmă cu o sâplăminâ de comanda şi de amiralul Roy Johnson, coman
După părerea delegaţiei noastre, nu de zone denuclearizalc, întărită de Edvvin Aldrin, care au efectuat la Potrivit observatorilor procentul mentul american. Agenţia citată sem
mare, care afectează atât de profund buletinelor de vot anulate şi ai ale dantul sef al fiolei americane dîn
inleresele vitale ale statelor. bordul navei „Gemini-I2“ un zbor gătorilor care nu s-au prezentat la nalează, de asemenea, că un punct Pacific. Participând, alături dc gene
dc comandă al armatei saigoneze, la
rie 4 zile, au sosit miercuri pc ca
ralul Ky, şeful juntei militare dc la
Războiul purtat de Statele Unite
Informarea făcută de U hani împotriva poporului vietnamez, pli lea aerului la Cape Kennedy. urne se situează în jurul a aproxima 50 km sud-vcsl de capitală, a fost Snigon, la o iiililnirc la care a fo>!
tiv 20 la sută din corpul electoral
nind în pericol pacea şi securitatea Zborul navei „Gcmini-12" a mar brazilian In uncie slale, ca de exem bombardat marţi dimineaţa Explo invitat şi corpul diplomatic. Roy
popoarelor din zona geografică res cat încheierea programului spaţial plu, Mi nas Gerais, procentul celor ce zia obuzelor a rănit mai multe per Johnson a confirmai că submarine
în Consiliul de Securitate pectivă. ameninţând pacea în lumea american cunoscut sub numele de s-au abţinut de la vot a atins 30 la soane. nucleare americane navighează în
întreagă, creează piedici serioase în „Gemini". Acest program a lost e- sută. Subliniind că opoziţia s-ar pu ★ prezent în golful Tonkim efecluind
Agenţia de presă „Eliberarea" a-
NEW YORK 16 (Agerpres). — ne au luat sfirşit la 18 octombrie şi calea găsirii de soluţii în domeniul x.ecutat în 20 de luni si, in esen tea sâ obţină un număr de 40 de noi nunlâ câ în timpul luptelor angajate operaţiuni de patrulare, supraveghe
dezarmării, ca şi în rezolvarea altor
Secretarul general al ON U., U că pină Iii prezent nu s-a primit nici probleme internaţionale actuale. ţă, a demonstrat că omul este ca mandate în Camera Deputaţilor, în legiunea Tain Ku detaşamente ale re. precum şi „alte activităţi". El a
Thant. a informai luni Consiliul de o informare din parlen ministrului de pabil să construiască şi să piloteze cercurile politice din Rio de Janei- patrioţilor sud-vietnamezi au zădăr amintit, de asemenea, si de rolul va
Secui ilale despre stadiul convorbiri- externe al Portugaliei sau a misiunii încetarea imediată, necondiţionată vehicule spaţiale perlecl manevra ro consideră câ partidul dc guvernă nicit o mare operaţiune de curăţire a selor de suprafaţă in această, regi;*
loi sale cu ministrul de externe al permanente portugheze la ONU. in şi pentru totdeauna a bombardamen bile, că manevra dc întîlnire spa mânt „Arena" va continua toi uşi să trupelor inlervenţionisle, la care au ne in acţiunile de război iniţiale u^'
Portugaliei, Franco Nogueira eu pri problema menţionată telor efectuate dc către S.U.A. împo ţială nu prezintă dificultăţi prea deţină majoritatea. participat cîteva batalioane. Atacu S U A
vire la teritoriile portugheze din A- Problema teritoriilor africane stâ- triva R D. Vietnam, încetarea agre mari şi că tehnica modernă poale Ziua alegerilor a fost marcată dc rile prin surprindere, lansate de pa
frica El a anuntat membrii consi pînite de Portugalia urmează să fie siunii şi retragerea trupelor străine realiza joncţiunea a două nave unele incidente cărora autorităţile trioţi, au provocat pierderi grele ina
liului că în ultimul schimb de seri luată în dezbatere de Comitetul pen inlerventionislc, recunoaşterea drep cosmice Totodată, experienţele e- guvernamentale caută sâ nu le dea micului. Un balalion saigonez a fost
sori avut în luna iulie cu Nogueiro. tru teritoriile sub tutelă şi neautono tului sacru al poporului vietnamez fecluate in cadrul acestui program un caracter politic. In localitatea Rio decimat. Patrioţii au capturat o mare
acesta a sugerat ideea „posibilităţii me în cursul săptămânii viitoare. In de a-şt hotărî singur soarta, in con au arătat că omul poate trăi în Cuao-du Pacuipe (statul Bahia) pa canlilale dc armament. GENEVA. — La Geneva si-a
iniţierii de consultări după încheie formarea făcută de U Thant Consi formitate cu voinţa si aspiraţiile sale, slare de imponderabilitate perioa trii persoane au fost ucise ş: trei ră deschis lucrările sesiunea de
★
rea dezbaterilor generale ale actualei liului de Securitate răspunde şi ce se impun ca cerinţe de primordială de lungi. In acelaşi timp, specia nite in cursul unei ciocniri caic a a- Inlr-o scrisoare adresată forţelor toamnă a Consiliului administra-
sesiuni a Adunării Genei ale, la o da rerilor Comitetului menţionat, care însemnătate. vul Ioc la un birou de vot. armate şi populaţiei din regiunea tiv al Organizaţiei International»
va ridica din nou problema respec Delegaţia română consideră că în liştii apreciază că trebuie depuse a Muncii. Consiliul urmează să
tă care va fi fixată in raport de cir tării de către Portugalia a hotărâri interesul dezarmării este absolut ne eforturi în continuare pentru stu Vinh Linh (provincia Quang Tri), elaboreze ordinea de zi a celei
cumstanţele create" Tn raportul pre
lor O.N.U care recomandă acordarea cesar ca toate părţile participante la dierea condiţiilor de muncă în Cos de-a 52-a Conferinţe generale a
zentat, U Thanl a subliniat că dez imediată a independenţei acestor te tratative să-şi arate dorinţa de a se mos şi pentru perfecţionarea echi Organizaţiei Internationale , a
baterile generale din actuala sesiu ritorii. angaja în înfăptuirea unor măsuri pamentului care să permită cosmo Sesiunea preliminară a tribunalului Muncii, care va avea loc la Gene
eficiente promovînd pl in conduita lor nauţilor să devină adevăraţi va in anul 1968.
m internaţională respectul pentru lega „muncitori cosmici'1. •
litate şi pentru principiile de bază
SANTIAGO DE CHILE — La
ale relaţiilor dintre state. pentru judecarea crimelor 26 noiembrie, in capitala Repu
T V. de război din Vietnam 1 blicii Chile, vor incepe lucrările
celei de-a 59-a conferinţe gene
l !S Dezbaterile generale de spilale, I de aeronautică La lucrări vor
rale a Federaţiei Internationale
m M jfe r r 1 la Londra sesiunea preliminară a calele): 3) bombardări I participa aproximativ 130 de de*
LONDRA 16 (Agerpres). —
Intre 13 şi 15 noiembrie a avut loc
şcoli, baraje şi alte obiective cu ca
ÎJ
j 1
legaţi. Aceasta va fi prima confe-
racter civil; 4) torturarea şi mutila
din cadrul U.N.E.S.C.O. Tribunalului pentru judecarea crime rea prizonierilor; 5) metode de geno I rinfă a Federaţiei Internationale
de aeronautică care se va desf<U
lor de război din Vietnam, organizat
cid (lagăre de muncă forţată, execu
din iniţiativa Fundaţiei pentru pace ţii în masă ele) sura In America Latină.
>-w 4a „Berlrand Russel" In cadrul aceslei Tribunalul se va întruni in primă I #
sesiuni au fost definite în detaliu o- vara anului viitor la Paris, unde îşi PARIS. — Preşedintele Franţei,
Intervenţia delegatului roman biectivele tribunalului, a fost stabili va desfăşura lucrările timp trei Charles de Gaulle l-a prim it pe
In conferinţa de presă ţinută la în I
tă structura acestuia şi programul luni. prim ul ministru al Voltei SuperU
său de lucru Cunoscutul filozof bri oare, S. Lamiz&ia, care se află
PARIS 16. — Corespondentul Ager UN ES CO., precum şi statele mem tanic şi iniţiatorul acestei acţiuni,
pres, Al. Gheorglnu, transmite : De bre, în larga popularizare a principa Berlrand Russel, în virslă de 94 dc cheierea sesiunii preliminare a tri într-o vizită la Paris. In cadrul
legatul român, Alexandru Bălăci, pre lelor sarcini pe care şî le propune ani, a fosl desemnat preşedinte de bunalului, Berlrand Russel a subli I convorbirii au fost examinate pro
şedintele subcomisiei I a programului U.N.ES.C.O. în următorii doi ani în onoare al tribunalului Preşedinte e- niat că vor fi furnizate toate garan bleme ale situaţiei economice dir%
pentru educaţie şi informaţie a domeniul educaţiei, ştiinţei şi cul xecutiv a fosl ales scriitorul francez ţiile juridice pentru a exista sigu Volta Superioară. Lamizana a fosl
ranţa că documentele care vor
fi
U N ESCO, a luat cuvîntul în cursul turii. Jean Paul Sarlre. studiate în mod amănunţit, fiind su I prim it, de asemenea, de prim ul
dezbaterilor generale, referitoare la Delegatul român a arătat că este S-a stabilit ca tribunalul sâ func puse la dispoziţia tribunalului vor fi
capitolul informatici din Proiectul de necesar ca în activitatea sa de viitor, ţioneze după modelul unei comisii puse unor probe de expertiză ştiin dou4 ministru francez, Georges Pompt*
program şi buget al U.N.E S C.O. pe U.N.ES.C.O. să acorde o atenlic mai de anchetă, iar datele care îi vor fi ţifică. Sînlem îndreptăţiţi sâ credem,
mare conţinutului informaţiilor pc supuse de câlre comisiile din subor-
1967—1968 Delegatul român a subli dinea lui să fie analizate in mod sis a spus Russel, în necesitatea convo
care le difuzează şi să asigure o pre
fc'LVh'i'lA — Clădirea sediului Uniunii înternnlionale a telecomuni niat rolul pe care-l pol avea mijloa tematic. Dovezile şi mărturiile vor cării unui asemenea tribunal şi în
caţiilor (IT.U.) de la Geneva. cele de informaţii de care dispune zentare obiectivă, corectă şi completa privi următoarele cinci domenii: 1) contribuţiei pe cai^e personalităţi pro
a faptelor. Alex. Bălăci a menţionai, agresiune si implicit violare a trata eminenţe din diverse ţări ale lumii
de asemenea. împortanla pe care o telor şi convenţiilor între stale: 2) o pol aduce la apărarea civilizaţiei
arme experimentale (gazele şi chimi
umane.
Se va schimba oare are folosirea mijloacelor de informa
ţii in slujba cauzei păcii şi înţele
gerii internaţionale. De asemenea, el
n a tu r a regii franehist ? pentru dezvoltarea ştiinţei, educaţiei şi Relaţii încordate între guvernul
a subliniat importanţa informaţiei
culturii prin utilizarea tehnicii celei iranian şi companiile petroliere străine
MADRID 18 (Agerpres) — a regimului franchisl. Proiectul dc Solvalleln subliniază câ legea din 9 mai moderne, de la radiotelevîziune
La Madrid s-a anunţat că între In lege prevede doar separarea funcţii lebi uane 1939 privind „responsabili pînă la comunicaţiile prin salcliţi arii-
şi 29 decembrie va avea loc in Spa lor şefului statului de cele ale pri tăţile polilice” a fost deja abrogată ficiali. TEHERAN 16 (Agerpres). — încor importantă de venituri pentru dezvol
nia un referendum cu prilejul căruia mului ministru, cumulate în momen prin decretul dm 13 aprilie 1945 Cu darea în reluţiilc dintre guvernul ira tarea economiei iraniene. Consorţiul
poporul spaniol va fi chemat să-şi tul de faţă de Franco toate acestea, după 1945 tribunalele )n încheiere, el s-a relcrit la rolul nian şi companiile petroliere străine a respins însă această cerere, aducînd
spună părerea asupra „proiectului de In acce îşi optică trebuie înţeles şi spaniole au continuat să aplice legea însemnat al documentării în lumea în problema sporirii producţiei de pe o serie de argumente pe care guver
lege organic al statului". Observato decretul publicat la 12 noiembrie cu din 1939. Nou) decret nu face alt contemporană, si a sugerat totodată trol conliimâ sâ fie comentată în nul iranian refuză să le ia în consi
rii din capitala Spaniei subliniază privire Ia amnistierea tuturor delic ceva decît sâ „lichideze ultimele con ca U NESCO, sâ acorde un volum cercurile politice şi în presa din Iran. derare.
că această hotărire, lualâ de gene telor politice din timpul războiului secinţe ale unei legi care prevedea Din surse oliciale, la Teheran s-a aflat Intre guvernul iranian şi consor
ralul Franco, urmăreşte să dea o în civil. în rîndu> cercurilor emigranţi condamnarea retroactivă a persoane mărit de burse pentru pregătirea spe că pentru 21 noiembrie sini în preqă ţiu, afirmă agenda Associated Press,
făţişare mai „europeană" Spaniei în lor spanioli din Paris se subliniază lor care au luat parte la războiul ci cialislilor în acest domeniu, precum lire negocieri la Londra între guver există o almosferă de tensiune. Re-
momentul cînd se pregătesc negocie câ nu se poale vorbi de o amnistie vil". Aşadar, atît timp cît vor rămâne Si o mai justă repartiţie a mijloacelor nul iranian şi reprezentanţii Consor ferindu-se la surse economice oficia
rile cu Piaţa comună. In ce priveşte ci, mai precis, de o „indullo" (măsu în vigoare legile excepţionale, iar ac bugetare, ceea ce ar permite o dez ţiului internaţional al petrolului din le, agenţia remarcă (aptul că „cere
fondul aceslei hotărâri, notează ace ră de graţiere), ceea ce este cu totul tivitatea sindicalelor şî partidelor Iran (Consorţiul este alcătuit din 16 rea lorraulată de şahul Iranului este
altceva. De aceeaşi părere este şi a- voltare a ansamblului activităţilor companii petroliere. îndeosebi ameri logică'1, iar guvernul iranian se men (
iaşi observatori modificările nu voi politice nu va fi liberă, o astfel de ITALIA. — Aspecte din timpul
vocatul spaniol Martin Fuste Sal- U.N.ES C O. dedicate capitolului in cane, britanice şî olandeze). Guver ţine pe poziţia cunoscută, cerînd in inundaţiilor ce au avut loc aici.
fi prea importante şi nici nu vor vattela Intr-un interviu acordat zia „amnistie" s-ar putea sâ nu aibă de- formaţiei în cadrul Programului pen nul iranian a cerul consorţiului să sistent sporirea produclîei de petrol 4 In foto: Pe cunoscutul Canal
schimba fundamental actuala natură rului „Tele-Express" din Barcelona, cit o valoare limitată. tru 1067—1968. sporească producţia dc petrol, o sursă cu 17,5 procente. Grande din Veneţia.
Redaoţiâ Şi administraţia ziarului t str. Dr, Pelru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11 Taxa plâtilă în numerar, conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T R nr. 263 328 dîn 6 noiembrie 1949, Tiparul: întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.063