Page 61 - Drumul_socialismului_1966_11

Rec).o n
[ H:jncdoar<*.ruv.(,
PROiETARl DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA 1
Delegaţia Partidului Comunist
PAGINA 2 din Suedia a părăsit Capitala

fost compusă din tovarăşii Fritjof La-
Joi dimineaţă a părăsit Capitala,
Ancorafi în viafa îndreptîndu-se spre patrie, delegaţia ger, membru al Comitetului Execu-
Partidului Comunist din Suedia, ca­ liv al Conducerii Partidului Comu­
satului re, la invitaţia Comitetului Central nist din Suedia şi Ake PeUersson,
al Partidului Comunist Român, a fă­
membru al Comitetului regional Bo-
cut o vizită în ţara noastră pentru huslan al PC. din Suedia.
schimb de experienţă. Delegaţia a (Agerpres)
PAGINA 3

AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CR Şl AL STATULUI POPULAR REGIONAL I n f o r m a ţ i e
Rezultatele din pro­
ducţie - reflectare a Prin decret al Consiliului de Stat La şedinţă au participai tovarăşii
al Republicii Socialiste România, to­ Emil Bodnaraş, Petre Blajovici si Ma­
muncii politice varăşul Petre Lupu a fost numit in nea Măneseii.
ANUL XVIII. NR. 3696 VINERI fB NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI funcţia de preşedinte al Comitetului ★
de Stat penlru problemele de muncă Prin decret al Consiliului de Stat
şl salarii. al Republicii Socialiste România, tov.
In ziua de 17 noiembrie a avut loc Ţaigăr Siraton a fost revocat din func­
o şedinţă a cadrelor de conducere din ţia de preşedinte al Comitetului de
Comitetul de Stat pentru problemele Stal pentru problemele de muncă si
de muncă si salarii în legătură cu In­ salarii, primind alte însărcinări.
stalarea noului preşedinte. (Agerpres)

Consfătuirea pe ţară

a pomicultorilor

Analiza rezultatelor obţinute în rilor valoroase, deficitare In trecut i
dezvoltarea pomiculturii şi stabilirea ;n iiveziîs tinere, m < il ;i p
pe această bază a celor mai potrivite rul deţin la un loc aproape 40 la sută.
măsuri in vederea realizării sarcinilor Vorbitorul a înfăţişai în continuare,
de creştere a producţiei de fructe si pc baza analizei realizărilor obţinute,
îmbunătăţirea calităţii acestora con­ cît si a neajunsurilor ce s-au mani­
stituie scopul primei consfătuiri pe festat în acest domeniu, principalele
tară a pomicultorilor, organizată de direcţii de dezvoltare a pomiculturii
Consiliul Superior al Agriculturii şi în următorii ani, precum şi măsurile
Uniunea Naţională o Cooperativelor ce trebuie adoptate în vederea pu­
Agricole de Producţie. Lucrările au nerii în valoare a posibilităţilor de
început joi la Piteşti, centrul unei creştere a producţiei de fructe şi mai
regiuni vestite prin livezile sale. ales pentru îmbunătăţirea calităţii lor.
La consfătuire participă tovarăşii In acest sens s-au amintit printre al­
losif Banc, vicepreşedinte al Consiliu­ tele măsurile privind extinderea cu
lui de Miniştri, Vasile Vîlcu, preşe- , încă 80.000 ha a patrimoniului pomi­
dintele Uniunii Naţionale a Coopera­ col, punîndu-se accent pe organiza­
tivelor Agricole de Producţie, cadre rea ■ livezilor intensive. In acest con­
de conducere din ministere şi orga­ text s-au subliniat necesitatea punerii
nizaţii economice centrale, oameni de pe rod, la întregul potenţial produc­
ştiinţă şi -cercetători din instituţii de tiv, a livezilor plantate în ultimii ani,
specialitate si din invăţăminlul su­ a îmbunătăţirii agrotehnicii si folo­
perior, specialişti de Ia consiliile n- , siţii unor cantităţi mai mari de îngră­
gricole şi. lucrători ai uniunilor coo­ şăminte organice şi chimice în li­
peratiste regionale si raionale, pomi- vezi. Îmbunătăţirea condiţiilor de de­
cultori din întreaga ţară. pozitare, transport în livezi si valori­
INVESTIŢIILOR ANULUI 1967 giunil noastre. Nicolae Giosan, preşedintele Consiliu- , semenea ca o măsură de o deosebită
ficare a fructelor se va impune de a-
In referatul, prezentat de tovarăşul
Din peisajul Industrial al re*
necesitate.
- »
lui Superior al Agriculturii, se subli­
Foto: N. MOLDOVEANU
niază, printre altele că in prezent li­
Acad. prof. Th. Bordeanu a prezen­
vezile ocupă o suprafolă de 340.000
ha — peste 75 la sută reprezentind tat apoi un referat despre aportul cer­
cetărilor ştiinţifice în dezvoltarea po­
terenuri în pantă improprii culturilor miculturii.
cerealiere — depăşindu-se astfel cu Au început apoi dezbaterile pe mar­
SE AFLA PE BANCA BENEFICIARULUI vul Teatrului de stat circa 40.000 ha prevederile iniţiale de ginea referatelor prezentate,
plantare. Ritmul susţinut de plantări
din Sibiu a organizat
un turneu im regiunea a determinat schimbarea structurii li- . Lucrările consfătuirii continuă.
E un adevăr confirmat de nenumă­ • Trăgînd învăţăminte din experien­ mentaţia în proporţie de. 90 la sută, Colectivul Teatrului Hunedoara. La întreprinderea vezilor în favoarea speciilor şi soiu­ (Agerpres)
rate oii în practică: beneficiarul este ţa anilor trecuţi, .cînd am întîmpinat îar la lucrările de corectare a toren­ popular din Cugir şi-a Tot ieri, la Clubul forestieră din Haţeg
acela care dă tonul începerii orică­ greutăţi atît in faza de execuţie, cit ţilor de 50 la sută. Mai râu se stă in pri­ deschis noua slagiune sindicatelor din ora­ a intrat în producţie
rei lucrări, punîrid la dispoziţie pri­ şi de montaj a utilajelor, ne-am în­ vinţa asigurării cu documentaţii la cu piesa „Muşcata din şul Petrila, O.S.T.A. a un nou bazin foresti­
mele „piese" necesare execuţiei: pro­ dreptat din timp atenţia spre asigura­ construcţiile de locuinţe, instalaţiile fereastră" de Victor prezentat un specta­ er. După cum ni s-a Omologarea unor noi utilaje
iecte, documentaţii, amplasamente, rea cu documentaţii a tuturor lucră­ de scos-apropiat, staţia de întreţine­ Ion Popa. col de muzică uşoară relatat, din noul ba­
utilaje tehnologice. rilor din obiectivele cuprinse în plan. re auto (unde proiectele se găsesc în In sala de spectaco­ sub conducerea lui zin, situat în punctul
Au pregătit beneficiarii dc inves­ Pinâ la dala de 31 octombrie avem faza de delinitivare). Oricare ar fi le a clubului au fost Horia Moculescu. Cu forestier Nucşoara, pentru industria minieră
tiţii din regiune condiţiile pentru în­ asigurată documentaţia pentru 143 motivele invocate, penlru argumenta­ prezenţi cu acest pri­ programul de ieri sea­ vor îi puse în valoa­
ceperea la timp a lucrărilor planifi­ de poziţii. rea acestei stări de fapt, concluzia lej numeroşi locuitori re circa 300.000 m c,
cate pentru anul 1967? Întrebarea Consider că in acest, an am reuşii este că neurgentarea elaborării do­ ai oraşului, care au ra, formaţia de muzi­ masă lemnoasă. Buletinul de informaţii tehnice şini de la Uzinele „Independenta"
am adresat-o mai multor factori cu să obţinem proiecte de calitate, pe cumentaţiilor va duce la perturbări ţinut să iâ parte la‘ că uşoară a înscris al In vederea - desfă­ a) Ministerului Industriei Con­ din Sibiu.
munci de răspundere de la Combina­ care le vom putea pune la dispoziţia în -realizarea planului de investiţii. deschiderea festivă a patrulea spectacol or­ şurării producţiei în strucţiilor de Maşini consemnează Tot la aceste,uzine au fost rea­
tul carbonifer Valea Jiului, între­ constructorului o dală cu începerea Tema am pus-o şi în discuţia con­ stagiunii şi la premie­ ganizat în Valea Jiu­ mod corespunzător, omologarea unor utilaje noi pen­ lizate trei tipuri ndKde ciocane
prinderea de construcţii siderurgice anului 1967. De altfel constructorul structorului. Răspunzîndu-ne, tovară­ ra piesei. Horia Băr­ în noul bazin s-au lru industria minieră.'Este vorba pneumatice de abataj, cu puteri
Hunedoara, Trustul regional de con­ a şi'luat cunoştinţă do ele, iar noi şul ing. Ion Raşcă, şeful serviciului bii. directorul clubu- lui. construit şi urmează de un ciocan perforator portativ diferite, în funcţia de condiţiile
strucţii,. Direcţia regională a Econo­ ne-am făcut’ observaţiile, care, în reiaţiî’-devize de la întreprinderea de care se utilizează în mine la per­ de zăcâmînt din mine. Ele se fo­
miei forestiere‘ şi’ întreprinderea mi­ bună parte, 'ău“ fbŞt* remediăl'e ' de fonştrucţii siderurgici; Hunedoara, forarea găurilor de puscare în roci losesc Io dislocarea diferitelor roci
nieră Hunedoara. ‘proiectant:.' ’ 1 ' ■’ 1 -> nu şi-a pultif dscuncle ' îngrijorarea ACTUALITĂŢI HUNEDORENE dure şi semidure. Sensibilitatea şi a cărbunelui din subteran sau
— •iLa'l întreprindere^' minieră Hu- faţă.'de situaţia existentă la dala/ac­ mecanismului de distribuţie a co­ de la suprafaţă — in carierele
Răspunsuri diferite - nedoara — .ne - spune-inginerul, Mir-, tuală,... menzilor asigură noului utilaj o «Ia zi". Noile ciocane au randa­
— Ca să vă daţi seama cit sintein
cea Popescu, de la serviciul de in­
vestiţii — vom avea de executat in de neliniştiţi, vă ofer o cifră, cred, Iui! a vorbit celor pre­ să se mai construiască funcţionare sigură şi cu randament mente cuprinse între 600—1.100
sporit fată de alte instalaţii de a-
bătăi pe minut, sint de gabarite
o singură 1967 o seamă de lucrări care .vizează * plină de semnificaţii. Planul între­ zenţi despre activita­ drumuri auto.foresti­ cest fel realizate pînă acum. El şi greutăţi reduse.
prinderii pe anul viitor cu proiecte
dezvoltarea capacităţilor de producţie
tea de perspectivă a
ale minelor şi crearea unor condiţii şi documentaţii de execuţie este a- teatrului, despre spri­ In cursul acestui ere, drumuri pentru este creaţia constructorilor de ma­ (Agerpres)
tractoare,
instalaţii
întrebare mai bune de întreţinere şi reparaţie coperit doar în proporţie de aproxi­ jinul acordat acestui an, la Uzinele „30 pentru scos-apropiat
mativ 30 la sulă. Pentru principalul
a utilajelor. Printre aceste lucrări a-
mintesc : lucrările de la exploatările beneficiar — Combinatul siderurgic inimos colectiv de că­ Decembrie" Cugir s-au lemnul, c a b a n e
tre organele locale de
aplicat' 38 de inova­
Un prim răspuns la tema pusă în Ghelar, Teliuc şi uzina de preparare Hunedoara — ne lipsesc cele nece­ ş.a.m.d. Parchetele din COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI
discuţie,'l-am primit de la ing. pentru atingerea capacităţilor de pro­ sare construirii blumingului de 1300 partid şi’ de stat. ţii. Dintre cele mai care se creează sto­
Gheorghe Davidescu, director tehnic fil, cele pentru deschiderea şi pu­ mm (remarcaţi, vă rog. că numai Spectacolul prezen­ importante inovaţii curi de lemn pentru
cu probleme de investiţii la Combina­ nerea in exploatare a zâeâmîntului planul trimestrului I pentru acest tat ! s-a bucurat de amintim ■ „Schimbarea producţia anului 1967 POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA
tul carbonifer Valea Jiului: de dolomită metalurgică de. la Crâ- mare obiectiv. în valoare de 91 mi­ mult succes. tehnologiei de execu­ au fost înzestrate cu
— In anul 1967, în unităţile noas­ ciuneasa, construirea unui atelier lioane lei. este descoperit pentru cir­ T. VALENTIN ţie la şasiul maşinii mecanisme moderne.
tre se va executa un volum mare de mecanic central etc. ca 89 milioane lei), pentru mărirea corespondent de spălat rufe", „Dis­ In toate parchetele In temeiul legii de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare, I
investiţii care vizează dezvoltarea Din volumul total al lucrărilor de capacităţii cuptorului 2 de la oţelă- pozitiv semiautomat munca este organiza­
minelor existente, continuarea activi­ investiţii prevăzute pentru anul vii­ pentru îiletarea piu­ tă în brigăzi cu plata DECIDE i
tăţii de extindere a minelor Dîlja şi tor, pinâ la această dată avem do­ (Continuare în pag. a 3-a) liţelor" şi altele care în acord global, îar ca i
Paroşeni, precum şi deschiderea mi­ cumentaţii asigurate penlru 96 la metodă de exploata­ Articol unic. Pentru ziua de 29 noiembrie 1966 orele 9, se convoacă
nelor Livezeni şi Bârbăteni. Ca notă sută din obiectivele stabilite, cele­ Ieri, Casa raională au dus la realizarea re se foloseşte fasona­ Sfatul popular al regiunii Hunedoara în cea de a IX-a sesiune, cu urmă­
dominantă a activităţii de investiţii lalte urmind să ne sosească, conform de »culturâ din’ Sebeş unor însemnate eco­ rea lemnului în trun­ toarea ordine de zi :
pentru anul viitor, relev o serie în­ planului de proiectări, pînâ la data Anchetă realizată de : a găzduit spectacolul nomii. chiuri, metodă care
treagă de lucrări de modernizare de 31 decembrie. S. POP, A. OARGÂ, dramatic: „Ploaia", ALEX. EPURE asigură o productivi­ Raportul comitetului executiv privind starea de sănătate a populaţiei
planificate pentru toate exploatările , Adresindu-ne tovarăşului loan I- piesă cu care colecti- corespondent tate ridicată. şi îmbunătăţirea asistenţei sanitare.
bazinului carbonifer Valea Jiului. rimic, inginer şef cu probleme de L DEMETER, I. CIOBANU PREŞEDINTE, SECRETAR,
Vom avea de executat lucrări de con- investiţii la Direcţia regională a e- DEJEU DUMITRU ROŞ IOAN
strucţii-montaj. geologice, de amena­ conotniei forestiere Hunedoara, am
jare a incintelor exploatărilor. Pla­ aflat că şi aici se execută in anul vi­
nul de investiţii însumează penlru ilor un volum mare de lucrări de
anul viitor 186 de obiective noi, cum inveştiţii. Sint prevăzute construcţii
sînt: incintele Est şi Vest Uricani. in­ de drumuri în toate întreprinderile 1. C în d baciul îşi cu n o aşte
cinta principală şî putui auxiliar de forestiere, de locuinţe, instalaţii de B R IN Z A B U N A
extracţie nr. 2 Livezeni, incinta Bâr- scos-apropiat, o staţie de întreţinere
bâteni, funîcularul de steril, ramura a mijloacelor auto, un depozit final Raid-anchetă prin m eseria 2. L a prim a o râ
2 Coroeştî şi altele la suprafaţa mi­ modern utilat, dezvoltarea şi reuti-
nelor, precum şi un volum tnare de larea fabricilor de cherestea, precum unităţile de 3. C e face C .T . C.-ul? 4. Eti­
lucrări miniere în regie proprie, la şi lucrări de corectare a torenţilor. ÎN BURDUFUL...
toate unităţile, care totalizează peste Penlru execuţia drumurilor fores­ desfacere a laptelui
200 milioane lei. tiere s-a asigurat pinâ acum docu­ ch etele 5. N -a v e m b o rcan e
şi produselor lactate 6. T e le m e a şi cartofi
Legumele pe cîmp şi... — Am dori o cafea cu N E G L IJ E N T E I
lapte tâţile nr. 31 şi bufetul căutate de cetăţeni. De
ce ? Pentru câ în ultima
laeto din Hunedoara se
— Imediat. îngrijesc de buna apro­ vreme, maşina IC.I.L.
— E proaspăt laptele?
cămara goală tea nr. 64 cofetărie Brad vizionare a magazinelor vine în jurul orei 8, în © —
Vînzătoarea din unita­
loc de 5,30-6, deci mult
în care lucrează. In aces­
după deschiderea maga­
ne studiază un moment,
Din discuţiile purtate
apoi ne răspunde : te unităţi găseşti întot­ zinului". cu numeroşi cetăţeni şi
deauna o gamă variată
Irina Raţec de la uni­
Situată între rîurile Tîrnava şi Mu­ tovarăşul Emil Breazu, preşedintele — Ştiţi, astăzi nu a ve­ de sortimente proaspete, tatea nr 32 lacto-bar Pe­ lucrători din reţeaua co­
reş, grădina de legume a cooperato­ cooperativei — prin discuţii directe, nit maşina. Avem insă troşani : „Nu primim mercială. am aflat câ
rilor din Mihalţ a fost în acest an note telefonice şi chiar prin lelegra- lapte praf. prezentate plăcut, desfă­ brînzâ de vaci de circa deseori calitatea laptelui
foarte bogată în produse. La cartofi, me dai... „vina este a cooperativei că Ne uităm la ceas E cute intr-un mod civili­ 2 săptămîni, cu toate câ şi produselor lactate lasă
varză, morcovi, sfeclă roşie, ardei, la a produs mai mult decîl prevede ora 10. zat. există un contract intre de dorit. De cele mai
celelalte culturi, prevederile s-au de­ contractul" a găsit de cuviinţă să ne Pornind de aici, de la — Principala grijă este multe ori, iaurtul nu e
păşit simţitor. răspundă conducerea O.R V.L.F. Al­ această cafea cu lapte, O.C.L şi fabrică. Avem prins bine (unităţile nr.
Potrivit contractului încheiat, în­ ba. Şi, parcă penlru a trece sub tă­ am început raidul nos­ ca cetăţeanul care soli­ greutăţi şi cu respecta­ 21,131,32 Petroşani, nr.
treaga producţie de pe cele 85 de cere această neglijenţă, O.R.V.L.F. tru prin cileva unităţi de cită serviciile unităţii rea graficului. In loc sâ 4 Alimentara Deva, nr.
hectare destinate grădinăritului tre­ Alba ne-a înmînat un drapel de frun­ desfacere a laptelui şi noastre să tic întotdea­ fim aprovizionaţi cu 8G Hunedoara, nr. 83
buie să fie preluată şi valorificată de taşi în livrarea legumelor. Despre ce produselor lactate din una mulţumit — ne spu­ Uricani etc.), brînzâ are
către O.R.V L.F. Alba. frunlăşie poate fi vorba cînd din lip­ regiunea noastră. nea tovarăşul loan Ma­ lapte dulce la ora 5,30, îl un miros neplăcut (ma­
gazinul nr. 79 Uricani şi
Despre lipsa de operativitate a a- sa de preocupare a acestei instituţii primim după ora 7".
cestui oficiu în preluarea legumelor noi mai avem pe cîmp legume în va­ ri nică. Maria Pană de la uni­ 69 Autoservire Deva),
laptele este acidulat, ori
contractate de la cooperativa agrico­ loare de peste 100.000 lei ? © tatea nr. 21, produse lac­ cu impurităţi în el
lă din Mihalţ s-a mai scris în ziarul Graficele de preluare a legumelor tate, Aeroport, Petroşani: (Sebeş, Alba lulia, Deva,
nostru dar, practic, nu s-a întreprins nu au fost respectate niciodată, iar
nimic pentru înlăturarea deficienţe­ atunci cînd tovarăşii de la O R.V.L.F. Am asemuit pe omul O „De circa o sâptămînâ Petroşani, Hunedoara).
Oamenii se întreabă pe
lor semnalate. Altfel, nu se explică Alba s-au prezentai la Mihalţ au de la tejghea, îmbrăcat nu avem unt. I.C.R.A. se
de ce şi în prezent stau pe cîmp 160 luat produsele după preferinţe Este în halat alb, cu baciul spală pe mîini spunîn- bună dreptate : „Ce face
tone de varză, 130 tone de cartofi re­ cazul la varză, unde se preiau numai priceput în ale laptelui. Am vrut sâ ne con­ du-ne câ nu are maşină controlul tehnic de ca­
coltaţi încă din luna septembrie. 70 căpăţînile de peste 3 kg. deşi con­ In multe unităţi vizitate vingem de felul cum se litate ( CTC) din fabri­
tone de morcovi, 7 tone de ridichi de tractul nu prevede o asemenea clau­ ne-am dat seama că la respectă prima orâ în pentru transport. Din a- că şi din depozitele
iarnă, 40 tone de sfeclă roşie ete. ză.. Pe parcurs graficele au început aceştia, cunoştinţele pe unităţile lacto, cu alte ceeaşi cauză, în momen­
Numai enumerarea acestor cantităţi să fie înlocuite cu unele „minute" care le au, corectitudi­ cuvinte să vedem dacă tul de faţă ne lipsesc I.C.R.A. ? De ce nu re­
denotă rîlâ lipsă de preocupare poa­ încheiate între cooperativa agricolă nea şi solicitudinea sînt furnizorul ţine seama de alte 10 sortimente de cepţionează cu toată
te să existe din partea oficiului, a că­ şi O R.V.L.F. Dar nici acestea nu sint atribute esenţiale. graficul întocmit. răspunderea produsele
rui sarcină principală este să valo­ respectate, lucru reflectat şi de faptul loan Marinicâ, respon­ Florica Iovan de la u- derivate lactate". care pleacă pe reţea pen­
rifice toate cantităţile de legume pen­ că legumele continuă să se afle in sabilul unităţii lacto-ve- nitatea nr. 68 Deva : Din constatările noas­
tru buna aprovizionare a populaţiei. cîmp. De aceea considerăm că îm­ getarian, Georgeta Bar- „Astăzi (15 noiembrie tre ne-am convins câ şi tru consum ? Conside-
In timp ce legumele stau pe cîmp, potriva celor care se fac vinovaţi de n.n.) nu avem în maga­ Ia alte unităţi nu se res­
chiar în oraşul Alba lulia, unităţile tărăgănarea preluării legumelor de dac, responsabila unită­ zin decit lapte dulce,
de desfacere nu dispun de produsele la cooperativa agricolă din Mihalţ să ţii nr. 5, lactate, din De­ smîntinâ şi brînzâ „Fă­ pectă graficul întocmit I C I.L. Simeria. La rezultatele bune ce le obţine colectivul secţiei în
necesare. fie luate măsuri, astfel îneît pe vi­ va, Mana Beldeanu şi găraş". Ne lipsesc iaur­ intre furnizor Şi benefi­ (Contlnuare în care se recepţionează materia primă o contribuţie importantă şi-o aduce
— Noi am tot insistat — spunea itor asemenea situaţii să fie evitate. Viorica Varga de la uni- tul, laptele bătut, foarte ciar. pag. a 2-a) şi tînărul I. Cindroiu din fotografia de mai sus.