Page 63 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3*A
DPWfiOL SOCIALISMULUI

Rezultatele din producţie lă a ţăranilor cooperatori peratorilor, nu ne-am re­ carea retribuţiei. Intrucît va din Simerla 7
Cointeresarea materia­
recoltatul depinde şl apli­
Contabila acestei uni­
zumat doar la atît. Am
tăţi,
constituie unul din m ij­
tovarăşa
pă el de întreţinerea cul­
tatul gr?Dlul s-a făcut in
loacele Importante pen­ urm ărit cum se preocu­ în unitatea noastră recol­ Nicula. a arătat i Vlrglnla
proporţie de 90 la sută
tru sporirea producţiei a-
turilor. Pentru a face un
— In prim ul rind am
reflectare a muncii gricole. Ţinînd seama de control eficient, la Indica­ mecanizat, nu am atri­ vidente precise a supra­
urmărit tinerea unei e-
acest lucru, consiliul de
ţia com itetului de partid,
buit nimic din sporul de
conducere al cooperati­ consiliul de conducere a producţie realizat, consi- feţelor atribuite pe fami­
vei agricole de produc­ alcătuit la nivelul fiecă­ derînd că membrii coope­ lii. S-a verificat apoi mo­
politice ţie din Simerla. sprijinit rei brigăzi comisii de re­ ratori au contribuit în dul de întreţinere a cul­
cepţie în care au fost cu­
turilor pentru a se face
de comitetul de
mică măsură la depăşirea
partid
din cadrul unităţii, a des­
prinşi secretarii organiza­
ce se cuveneau coopera­
vom acorda insă şl
noi
făşurat o activitate sus­ ţiilo r de bază, brigadieri, recoltei. Pentru viito r calcularea zilelor-muncă
In perioada care ă trecut de Ia u l­ sporile ce ne revin din prevederile ţinută pentru aplicarea torilor. La recoltarea cul­
tima conferinţa de partid colectivul planului cincinal. Producţia de mase principiului retribuţiei turilor fiecare membru a
Fabricii chimice din ©râştie a făcut plastice, de pildă, se va dubla, pre(u! suplimentare predat produsele pe baza
noi paşi pc calea înfăptuirii sarcini­ de cost va scădea cu 9,2 la sută, iar 0 experienţă valoroasă bonurilor de intrare şi a-
lor ce i*au revenit. In timpul ce s-a productivitatea muncii va creşle cu Drept rezultat, la ma­ poi s-a întocmit un bor­
scurs din acest an, la slîrşitul celor 50 la sută. încă din acest an, noi am joritatea culturilor s-au privind aplicarea derou In care s-au trecut
10 luni, colectivul fabricii se prezin­ prim it o serie de maşini de mare înregistrat producţii spo­ sporurile de producţie
tă cu planul realizat la toti Indicatorii; productivitate. In anul viilo r se vor rile. Bunăoară, la grîu cuvenite. Ţinînd o e vi­
planul producţiei globale şl marfă a invesll încă 5 milioane de lei pcnlru produclia medie la hec­ dentă precisă, nu am a-
fost îndeplinit în proporţie de 104.-4 procurări de utilaje, ceea ce va per­ tar a fost de peste 2 100 RETRIBUŢIEI SUPLIMENTARE vut dificultăţi, Iar coope­
la sută. produclia marfă vîndută şl mite ca aproximativ 80 la sută din kg, la porumb s-au obţi­ ratorilor 11 s-au reparti­
încasată s-a realizat într-un procent întregul spor de producţie să se rea­ nut 3.000 kg boabe, Iar zat operativ produsele
de 108,3 la sulă, beneficiile şl econo­ lizeze pe seama creşterii productivi­ de pe fiecare hectar cul­ socotitori şt cooperatori. cuvenite pentru depăşi­
tăţii muncii. tivat cu sfeclă dc zahăr 15 la sută din depăşire,
miile contabilizate peste plan depă­ s-au recoltat aproape Verificind minuţios fie­ aşa cum prevede statu­ rea producţiei planificate.
Condiţii pentru a atinge încă în
şesc suma de 0,5 şl respectiv 0,6 m i­ această perioadă indicatorii prevă­ 28.000 kg. rădăcini. care parcelă, s-a consta­ tul cooperativet agrico­ ir
lioane de lei. Succesele obţinute, aşa zut! pentru 1967 există — arătau to­ Pentru o cunoaşte mal tat că pe 10 hectare o- le. In schimb ia cu ltu ri­ Din cele relatate rezul­
cum s-a-’ remarcat varăşii Nicolac îndeaproape cum s-a pro­ cupote cu grîu apartlnînd le de porumb şi sfeclă, tă că la cooperativa a-
şi în cadrul lu ­ IVIarcu, secretar al cedai la această unitate echipei conduse de Ele­ unde contribuţia coopera­ grlcolă din Simeria s-au
c ră rilo r conferin­ organizaţiei de ba­ in vederea aplicării re tri­ na Vinţan. din brigada torilor a fost mai mare oblinut unele rezultate
ţei, sint» rodul ză de la secţia m a­ buţiei suplimentare, am Biscaria. îngrijirea cultu­ şi unde recoltatul s-a fă­ bune în ce priveşte apli­ m a g a z in e le c o o pe r aţiei de c o n s u m din REGIUNEjj
creşterii ro lu lu i Conferinţa se plastice, Ioan organizat o disculie cu rii nu s-a făcut corespun­ cut normal, om atribuit carea retribuţiei supli­ VĂ OFERĂ UN BOGAT SORTIMENT DE PRODUSE
organizaţiei de Şutou, organizator cadre de conducere ale zător. De aceea, comisia cooperatorilor 40 la sută mentare. In total la uni­
partid în viaţa co­ de grupă de partid cooperativei Iată ce ne-a de recepţie a recomandat din depăşire. Munca a tatea amintită au fost re ZAHAROASE
lectivului, al pasi­ organizaţiei de partid la sculărie. ălaria relatat tovarăşul Păun cooperatorilor să refacă (ost organizată tn aşa partizale cooperatorilor,
unii cu care s-a Popa, controlor do Răvaş, preşedintele coo­ lucrarea. fel ca recoltatul să se fa­ ca retribuţie suplimenta­
m uncit pentru în­ calitate şi a lţii. perativei agricole După cum se ştie, pen­ că separat de fiecare ră pentru depăşirea pro­
făptuirea sarcini­ de ia Fabrica Im portant este ca tru aplicarea în condi- membru Intrucît se rid i­ ducţiei planificate. 115
lo r încredinţate. organizaţia de — Avind in vedere tiunl corespunzătoare a ca problema însămînţă- tone porumb, Iar de la
D rum ul spre a- partid să exercite faptul că sporirea pro- retribuţiei suplimentare rii grabnice a unor su­ sfecla de zahăr 14000 A,
ceste rezultate — chimică din Orăştie un control tem ei­ ducliei agricole depinde nu a fost suficientă doar prafeţe destinate culturii lei Acest lucru a contri­
subliniau tovarăşii nic, operaliv şi in marc măsură de fe­ îngrijirea culturilor sepa­ griului,, cooperatorii s-au buit la sporirea interesu­ întreprinderea forestierii Petroşani
lo s if Rusu, m aistru m ultilateral asupra lul cum sint cointeresat» rat de către fiecare coo­ intrajutorat la culesul lui cooperatorilor pentru
la secţia mase plas­ în d e p lin irii sarci­ cooperatorii, ne-am o ri­ perator, ci a trebuit să ştiuletilor şi tăiatul coce­ obţinerea unor recolte
tice, Ioan La zar, nilor. entat încă de ta începu­ fie efectuată şi recolta­ nilor. bune. A mai rămas loc
şeful serviciului aprovizionare, Viorel îmbunătăţirea întregii munci de tul anului să repartizăm rea tot in acest mod Respectarea cu stricte­ însă şi pentru perfecţio­ strada 6 Martie ur. 36
Munteanu, secretar el organizatei de partid — suhliniau tovarăşii Vasilc toate suprafeţele însă- Cum s a organizat mun­ ţe a principiului cointe­ narea în continuare a a-
bază la presăturl metalice — nu a lost Coţ, secretar al organizaţiei de bază mintate cu cereale pă- ca ? resării materiale presu­ plîcării retribuţiei supli­
întotdeauna neted. Dar colectivul. în de la seclia a fI-o chimică, Vasile ioase şi prăsitoare pe Abordînd această pro­ pune o evidentă clară a mentare. Vor trebui luate angajează:
frunte cu comuniştii, a învins greu­ Homororicanu, membru în biroul or­ brigăzi şi echipe La po­ blemă, tovarăşul Candian muncii, cit şi a rezulta­ măsuri ca la toate cultu­
tăţile. a soluţionat operativ proble­ ganizaţiei de bază de la secţia me­ rumb, cartofi şi sleclă te­ Brinză. Inginerul coope­ telor fiecărui cooperator, rile de păioase să se apli­ — trei maiştri cu pregătire In domeniul forestier, pentru cx-
mele care s-au Iv it în lupta pentru canic şei — este posibilă prinlr un renul a lost împărţit pe rativei, a precizat : echipă $1 brigada în par­ ce această prevedere sta­
înlăpluirea planului de producţie. control mai sistematic asupra mo­ (amilii. Deşi soarta reeol ploatărilc din cadrul întreprinderii.
— De bună seamă că te. Curo s-a procedat in tutară
Comitetul de partid nu s-o rezu­ dulul în care se traduc în vla|ă pro­ telor s-a încredintot coo de felul în care se face acest sens la cooperati­ Ing. A. POTOPEA
mat numai la a cere conducerii fa­ punerile făcute. Cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din I.F. Pe-
bricii să înlăture lipsurile, cl prin In conferinţă s-a bucurat de o bu­
organizaţiile de bază, prin organiza­ nă apreciere ideea ca sarcinile de troşani.
ţiile de masă a desfăşurat o largă plan ce revin fiecărei secţii să fie i
muncă polilică-educalivă pentru re­ defalcate şi făcute cunoscute cu ze­
dresarea situaţiei. S-au aplicat unele ce zile înainte de perioada planifi­ Cînd îşi dau mîna
măsuri de repartizare mai judicioasă cată, să se asigure un decalaj co­
a forţelor, s-a lă rg it sfera de respunzător între producţia atelieru­
cuprindere a m uncii politice de lui de turnătorie şl cel dc prelucrare,
masă, au fost extinse norme­ între operaţiile de subasamblărl me­
le cu m olivare tehnică la opera­ canice şi asamblarea produsului fin it falsul şi necinstea
ţiile de debavurorc. la presăturl me­ să se desfăşoare o suslinută muncă
talice, la atelierele de Injecţii, s-a în­ politică dc masă pentru înfăptuirea Trustuî regional de eonstrucţii Banat
tărit controlul asupra folosirii timpu­ ritmică a sarcinilor economice.
lui de muncă etc. Ansamblul de mă­ La succesele oblinute, muncitorii. O sută douăzeci de construc­ contralovilură, In 15, 16, 17,
tori sînt numai ochi şi urechi.
suri politico-organlzatorice luate s-au Inginerii şi tehnicienii de la Fabrica In faţa lo r se dezbate procesul 22 şi 23 septembrie a expediat
reflectat pozitiv in realizarea ritmică chimică din Orăştie sint hotărîti să prin mandate poştale muncito­
inculpatului
Petru
Horvath
a prevederilor planului de producţie. adauge alte înfăptuiri valoroase, care Instanţa judecătorească depla­ rilor cărora le furase drepturile
Organizarea mol bună a produc­ să ridice bunul renume şi prestigiul sată la faţa locului ascultă cuvenite, suma de 8.793 lei. iar angajează Imediat pentru întreprinderile sale de construcţii
ţie» şl a muncii — spunea tovarăşul colectivului pc o treaptă mai înaltă. cuvîntul procurorului acuza­ alţi 1.193 lei i-a depus pc bază
Glieorghe Vaier, directorul fabricii — tor, audiază cu râhdare m ar­ de chitanţă la easeria şantie­ din oraşele Arad, Lugol sl Timişoara, ingineri pentru funcţiile dc
este posibilă şl cerută de sarcinile A. NAGY torii. rului.
Sesizate, organele de stat au şefi serviciu, ingineri şefi adjuncţi şi ingineri principali.
Vom derula film u l eveni­ in tra t în acţiune. Cercetări
înserate în volum i­
m entelor
Furaje îndestulătoare nosul dosar 495 al Tribuna­ costisitoare, cheltuială de timp, Se asigură locuinţă.
oameni din Beiuş, Deta, U rzi-
lu lu i popular al oraşului Deva
ceni. Oradea, Sibiu, Zimniceo
H orvath
Petru s-a angajat
şa de Siuiiă ealitate în urmă eu cîţiva ani la gru­ au fost puşi pe drum uri, lată Cei care doresc să sc angajeze se vor adresa centralei trustului
b ilanţul a titu d in ii necinstite a
pul de şantiere nr 1 din Deva
al T.R.C.H. in funcţia de con­ lui H orvath Petru,
tabil şef. De la un tim p, omul Ajuns pe banca acuzaţilor, din Timişoara, Pia(a Unirii nr. 3, telefon 1.42.78 — 79 — 80.
Sporirea continuă a producţiei n- tul că din cele 3 037 tone necesare pentru fals în acte publice şi
nimaliere depinde în cea mai mare s-au asigurat abia I 300 tone de siloz. îm puternicit să vegheze la res­ delapidare din avutul obştesc,
măsură de asigurarea unor- cantităţi Pentru a completa deficitul la acest pectarea disciplinei financiare, el a căutat să se eschiveze,
îndestulătoare de furaje de bună ca­ sortiment, acţiunea de însilozare a nu­ s-a gîndit eă-şi putea întregi m otivînd că întreprinderea n-a
litate. Ţinînd seama de acest lucru, treţurilor continuă. Cu ajutorul a cîştigut şi pe alte căi. fost păgubită cu nim ic deoa­
In iunie 1965 a ajuns in po­
cooperatorii din Mihalţ, raionul Alba, două combine se execută recoltatul sesia unui borderou în care e- rece sumele respective fusese­
au desfăşurat o activitate susţinută porum bului şi al ierbii de Sudan din rau trecuţi cinci foşti anga­ ră recuperate. Intr-adevăr, în­
pentru stringerea la timp a nutreţu­ cultură dublă de pe ultimele hectare. ja ţi ai şantierului Suma ce re­ treprinderea n-a avut de su­
rilor. Recoltarea fîneţelor naturale s-a Trebuie precizat apoi că pe suprafaţa venea m u ncitorilor respectivi ferit în final nici un p rejudi­
făcut la timp pe întreaga suprafaţă de 45 hectare cultivată cu sfeclă de (2.338 lei), a fost transferată, ciu. Dar cei 18 m uncitori care
de 167 heclare. De asemenea, s-a a- zahăr au fost strînse frunzele şi co- pe baza unor semnături fic ti­ au aşteptat zadarnic prim irea 0 . 0 . L. Produse industriale Deva
cordat o mare atentie uscării şi trans­ letele care se insllozează în amestea ve. In propriul său buzunar. d repturilo r lor cuvenite pcnlru
portului finului. Depozitarea Iul s-a cu iarba de Sudan Suculentele vor fi Falsul a ţinut. La numai citeva munca prestată (şi puteau aş­
făcut în şire bine clădite în apropie­ completate cu sfecla de furaj de pe 6 zile (în 1 Iulie), a măsluit o tepta m ult şi bine dacă nu ac­
rea fermelor de bovine şi ovine. hectare. In afara acestora, unitatea cerere în numele muncitoru­ ţiona controlul financiar in ­ aduce la cunoştinţa cumpărătorilor că în cadrul magazinului
Acum. în prag de Iarnă, cînd fieca­ mai beneficiază de circa 400 tone lui Lucskal Ludovic prin care tern), dar tim pul pierdut de
re gospodar îşi verifeă şl completea- borhot de sfeclă ce se va primi de la solicita achitarea sumei de 1111 organele m iliţie i, procuratu­ „ELEGANT" din Deva s-a deschis un raion specializat devinzarea
ză balanţa furajeră, cooperatorii din Fabrica de zahăr din Luduş. Fâcind lei, drepturi băneşti cuvenite rii, trib u n a lu lu i pentru a face
Mihalţ au ajuns la concluzia că, fotă un calcul rezultă că şi (a suculente după ce muncitorul respectiv lum ină în această problemă, confecţiilor pentru bărbaţi la ultima probă.
dc cele 906 tone de f în urî cîte sînt batanta furajeră se va echilibra. A- Işl făcuse lichidarea. Tot el a nu trebuie puse la socoteală ?
necesare pentru lernarea animalelor, ceasla va permite întocmirea unor ra­ semnat şl pentru controlul pre­ în definitiv, unde este cin­
s-au asigurat 951 tone. Acest lucru s-a ţii corespunzătoare pentru fiecare ventiv, insuşindu-şi bineînţeles stea celui ce ocupa postul dc
datorat în primul rînd faptului că specie şi categorie de animale. suma în Întregime. „creier al serviciului finan-
produclia ta hectar a sporit simţitor, La cooperativa agricolă din Mihalţ, H olteiul (greutăţi familiare cîar" pe şantier ?
de pe fiecare hectar ocupat cu fineţe există şi posibilitatea reţîneTil canti­ nu avea pentru că divorţase de Legile statului nostru nu ad­
nalurale reeo)tîndu-se cîte 3 844 kg tăţilor necesare de concentrate. Pină soţie), vâzînd câ-l merge, „a m it să fie încălcate în picioa­
fin Rezultate hune s-au obţinut şl la acum in magaziile unităţii s-au strins atacat frontal" In 3 şi 14 iu ­ re avutul obştesc, cinstea şi o-
cultura de lucernă unde de pe cele 10 tone mazăre, 14 tone ovăz, 150 to­ nie, în 5 şi 2f august alte şl menia întreprinderea de gospodărie
76 hectare s-au strins în total peste ne orz urmînd să fie rezervat şl po­ alte borderourl înserau semnă­
309 tone furaj. întreaga cantitate de rumbul furajer. De asemenea şi Ia turi false. Lui Horvath începu­ Cei 120 de salariaţi ai gru­
linuri rezultată a fost cîntărită la de­ capitolul grosiere prin cantitălile de se sâ-i placă „mierea slrînsâ de pului de şantiere nr. 1 din
Deva al T.R.C.H. prezenţi la
pozitare şl predată brigadierului zoo­ paie de grîu şi orz la care se mai alte albine*'. proces, au fost unanim i în a- orăşenească Orăştie
tehnic pe bază de proces-verbal. In adaugă cocenii de porumb se creează Intre 26 august şl 20 septem­
funcţie dc ealitalea nutrelulul fiecă­ posibilitatea echilibrării balanţei fu­ brie a Intrat în exerciţiul func­ precierea că sentinţa T ribu n a ­ a n g a j e a z ă :
lului popular al oraşului Deva,
rei sire i s-a precizat de pe acum des­ rajere. ţiunii controlul financiar intern.
tinaţia. Astfel fînnrile de lucernă vor Desfâşurînd o susţinută activitate de a condamna pe H o rv a th *
Petru la 3 ani şi 6 luni închi­
fi administrate vacilor cu lapte s( ti­ pentru asigurarea furajelor necesare Pe măsură ce se conturau con­ soare corecţionalâ şi 2 ani in ­ - magazioner de materiale.
neretului taurin. cooperatorii de aici au creat premi­ Sectorul forestier Grădişte. Nî- cluziile, falsificatorul o început
terdicţie corecţională s-a dat
Dacă la capitolul lin u ri balanţa fu­ sele necesare sporirii sim ţitoare a colae M uţiu şi Gheorghc Haiduc să-şi dea seama că ulciorul se pe drept Condiţii de angajare — Şcoala generalâ de 8 (7) ani.
rajeră este corespunzătoare, la su­ producţiei dc lapte, carne şl lină lucrind la doborit şi secţionat rea­ dogise. A acţionat deci cu o Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii din Orăştie,
culente mal trebuie asigurate încă im ­ lizează lunar cîte 200 m.c. depă­ A. DANUŢ strada Piaţa Republicii nr. 20, telefon 325.
portante cantităţi Ne referim la fap­ P. AUREL şiri.
monstrează şi asigurările date de d i­
rectorul tehnic cu probleme de inves­
 . B. C.-ui investiţiilor anului 1967 tiţii de la Combinatul carbonifer Va­
lea Jiu lu i, care ne declara că se va
lucra intens la întocmirea documen­
ta ţiilo r şi pe măsură ce vor fi ter­
minate vor fi trim ise spre aprobare
se află pe banca beneficiarului prevăzute în plan.
fârâ sâ se mai aştepte
termenele
★
Ancheta întreprinsă la cei cîţiva
constructori şi beneficiari de inves­
(Urmare din pag. I) tru execuţia lui nu avem nici un fel le ce le revin pină Ia sfirşitul anului Prea m u lţu m iţi in această direc­ tiţii a evidenţiat faptul că acolo unde
de proiect. D in cîte sîntem in fo r­ 1966. Situaţia actuală, reflectată prin- ţie nu se declară nici tovarăşii de la pregătirea din tim p a execuţiei a fost
maţi. ni se vor pune la dispoziţie a- tr-un procent extrem de m inor, nu Trustul regional de construcţii Hu­ p liv ită cu răspunderea cuvenită, o-
rîa M a rtin nr. 2, poşta pneumatică, bia în prim a parte a anului 19681 Or, este de loc de natură să hucure. biectivele anului v iito r sînt acope­
lucră rile de dezvoltare a capacităţi­ noi avem plan pentru 19671? Aşa că... nedoara. Pinâ acum, ei nu dispun de rite cu documentaţii lehnice şi e-
lor la oţclâria electrică, execuţia a- amplasamentele necesare construirii conomice, sînt asigurate locurile pc
just.ajului la rece de la laminoarele In anul viitor, Trustul regional de unui număr de aproxim ativ 850 de a- care se va porni construirea lor. O
noi eto. La acestea se mai adaugă un construcţii are o sarcină de execuţie partamente N-au cum să existe dacă mare parte dintre obiective insă nu
procentul de acoperire cu documen­ Locul „startului"
volum de reparaţii capitale de a- de peste 3100 apartamente. Care este ne gîndim că m ajoritatea documen­ au formele legale pentru deschide­
proape 20 m ilioane lei, de asemenea, ta ţiilo r se găsesc la avizare. De aici rea fin a nţă rii, ceea ce va duce Ia in-
nencopcrit cu proiecte. Dacă ne lip ­ taţii? se impune necesitatea ca beneficia­ tirzierea atacării lu c ră rilo r şi im p li­
sesc» proiectele, este de la sine înţeles Din relatările tovarăşilor de Ia e ocupat rii să urgenteze obţinerea aprobări­ cit Ia perturbaţii în execuţie Condu­
lor necesare, astfel in cit constructo­
că nici finanţarea nu este deschisă. trust, am afla t că această valoare nu rii sâ nu fie stînjeniţi în activitatea cerile tehnice ale u n ită ţilo r benefi­
Pentru noul blum ing, beneficiarul are acoperire decit pentru 53,6 la ciare de investiţii trebuie sâ ia mă­
şi proiectantul (In stitu tu l de proiec­ sută. La Deva, Petroşani, Petrila, Lu- Cîţiva dintre interlocutorii noştri lor. suri imediate pentru înaintarea lu ­
tări laminoare Bucureşti), s-au anga­ penl, U ricani şi Sebeş lipsesc proiec­ ne-au relatat că locul lu ă rii startu­ Este adevărat că cea mai mare cră rilo r la bancă, în vederea deschi­
ja t să dea proiectele parţial abia în tele pentru 1154 de apartamente. lui în execuţia unor obiective este o- parte a obiectivelor planificate spre derii fina n ţă rii.
trim estrul 1 al anului 1967, lucru După cum am fost asiguraţi, aceste cupat, amplasamentele fiin d încă ne­ execuţie în anul 1967 in unităţile Deocamdată, proiectele, planurile,
care nu ne poate satisface. O predare proiecte se găseso în stadii de avi­ eliberate. La Com binatul carbonifer C om binatului carbonifer Valea Jiu ­ calculele se află, in cea mai marc
atît, de tîrzle ne va crea greutăţi zare la organele centrale sau se mai Valea Jiulu i, din obiectivele de su­ lui şi ale în trep rinde rii m iniere H u­ parte, la beneficiar; el este acela
m ari în p rivin ţa organizării flu x u lu i află încă pe planşeta proiectanţilor: prafaţă, există amplasamente elibe­ nedoara au locurile declanşării „star­ care trebuie să scrie prim ele litere In
de execuţie, dar mai cu seamă în DS AP.C. Deva şi IS .C .A S Bucu­ rate doar pentru o parte. Pentru 50 tului" lucrărilo r asigurate, fapt ce alfabetul Execuţiei, prin asigurarea
p rivinţa aprovizionării cu materiale. reşti, lucru care, de altfel, nu-i în ­ de obiective, printre care incinta Est va perm ite atacarea lor la tim p. Tot la tim p a docum entaţiilor, amplasa­
AI doilea beneficiar Im portant — călzeşte cu nim ic pe constructori şi Vest Uricani, atelierul electrome­ atît de adevărat este însă şi faptul mentelor şi fin anţării T im pul care
secţiunea de investiţii a Sfatului Este o situaţie care trebuie să dea canic U ricani, incintele principale că pentru alte obiective, destul de a mai rămas pînă la începerea nou­
popular regional — ne creează greu­ de gîndit secţiunii de investiţii a Livezeni şi Bârbâteni, funicularul de m ulte la număr, nu au încă docu­ lui an va trebui insă folosit din plin
tăţi de cu totul altă natură. Pentru Sfatului popular regional, principalul steril ram ura II Coroeşti şi altele, m entaţiile de expropriere întocm ite şi de constructori. Ei au datoria sâ
marea m ajoritate a blocurilor de lo­ beneficiar al lucrărilo r de locuinţe amplasamentele nu sînt asigurate P lanurile stabilite în acest sens pre­ studieze cu atenţie planurile, să sta­
cuinţe pe caic le vom construi in De astă dată, spre deosebire dc anii Parte din docum enlaţiile pentru ex­ văd termene scadente abia în a doua bilească graficele de execuţie pentru
Hunedoara dispunem de proiecte, trecuţi, constructorul speră, doar pe propriere au fost trim ise spre avizare, lună a anului viitor, termen m ult ca obiectivele noi să poată fi puse
dar finanţarea nu este deschisă fiin d ­ baza contractelor de proiectare în­ iar pentru 7 obiective, conform pla­ prea îndepărtat. Ele vor trebui sâ în funcţiune la termenele planificate.
că nu s-au rezolvat încă problemele cheiate, că şi terţii (întreprinderea nului, ele urmează să fie expediate fie revăzute, pentru ca amplasamen­ Acest studiu ii este necesar construc­
p rivind diferenţele de preţuri la o- regională de panificaţie, Direcţia re­ abia în luna februarie a anului v ii­ tele să poată fi puse la tim p la dis­ torului şi pentru întocmirea unor pla­
biectelc sanitare tip FANEM Pro­ gională a economiei forestiere Hune­ tor. Aceasta înseamnă că lucrările nuri judicioase de aprovizionare, care
bleme se ridică şi la hotelul ce va doara, Fabrica «Ardeleana", Fabrica respective nu vor putea fi atacate poziţia constructorului. Că aceste ter­ sâ asigure şantierelor materialele ne­
trebui construit in Hunedoara. Pen­ .Sebeşul") se vor achita de o b lig a ţii­ înainte de începutul lu n ii m artie. mene sînt prea îndepărtate ne de­ cesare.