Page 65 - Drumul_socialismului_1966_11

]— w u i » " ” — r
PPOIETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VÂ 1
încheierea consfătuirii
P A G I N A 2
pe ţară a pomicultorilor

V ineri au luat sfîrşit lucrările con­ In cea de-a doua zi a consfătuirii
P e e c r a n e ^ : sfă tu irii pe ţară a pom icultorilor. au luat cuvîntul tovarăşii Vasile V îl-
Cu acest p rile j s-au dezbătut d ife ­ cu, preşedintele U niunii Naţionale a
rite aspecte ale dezvoltării pom icul- Cooperativelor Agricole de Produc­
F I L M U L tu rii şi spo ririi producţiei de fructe, ţie, si Ştefan Matei, sef de secţie Ja
făcînd numeroase propuneri care au C.C. al P.C.R.
fost concretizate într-un plan de mă­ In încheieiea lu cră rilo r a luat eu-
R O M Â N E S C suri. V orbitorii s-au referit la necesi­ vin tu l tovarăşul losif Banc, vicepre­
tatea folo sirii mai chibzuile a tere­ şedinte al C onsiliului de M iniştri.
n u rilo r destinate livezilor, a extinde­ Apoi tovarăşul Nicolae Giosan,
VREMEA rii în continuare a speciilor şi soiu­ preşedintele C onsiliului Superior al
A g ricu ltu rii, a înm înat diplom e de
rilo r de fructe de mare valoare eco­
nomică. In vederea pregătirii mate­ autor pentru noi soiuri de pomi fruc­
ria lu lu i sâditor, ei au arătat că este tife ri — creaţii ale specialiştilor; Ru-
ZĂPEZILOR bine să se stabilească a lît suprafe­ dolf Palocsay şi Şl’efan'O prea,'de la
A N U L X V III. NR. 3697 SIlVIBATA 19 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI ţele cît şi soiurile cu cîţiva ani îna­ Staţiunea experim entală pomicolă
inte. Dat fiin d dezvoltarea in per­ C luj, Vasile Cociu şi P orfirie ‘ Popa,
spectivă a p om icullurii în ţara noas­ de la ÎCHV, şi Gheorghe 'M oruju, de
tră, se impune luarea unor măsuri la Staţiunea experim entală Voineşti,
pentru asigurarea co n d iţiilo r de regiunea Ploieşti.
păstrare a fructelor. (Agerpres)
Cu planul anual îndeplinit
I K 1 -i Importante investiţii pentru industria
M uncitorii din cadn.il secţiei centrale electrice Hunedoara au în ­
registrat zilele trecute un succes de seamă; îndeplinirea cu 50 de zile
constructoare de maşini
înainte de termen a planului anual de energie termică.
Această realizare este rezultatul efortului depus de întregul colec­
Şl S-O FOLOSIM i r i f. ■ I tiv pentru întreţinerea în bune condiţiuni a suprafeţelor de încălzire şi stru cţie — fabricile de elemente pen­ tria regiunii Oltenia va fi,co m p le ta ­
A lă tu ri de noile obiective în con­
tă cu o fabrică de osii montate cu
A LD EA STAN
a agregatelor.
tru automatizare din Bucureşti şi de roţi monobloc, o întreprindere de ma­
V IR G IL LUPŞA motoare electrice din Piteşti — in ­ şini agricole şi un atelier central de
corespondenţi dustria noastră constructoare de ma­ reparat locomotive Diesel-electrice şi
La Comitetul regional de partid Hunedoara s-a ana­ şini îşi sporeşte sim ţito r capacitatea Diesel-hidraulice. Pentru dezvoltarea
lizat recent activitatea unităţilor energetice şi măsuri­ de producţie în actualul cincinal alo- în continuare a industriei electroteh­
le ce se impun a fi luate pentru alimentarea în deplină cîndu-se în acest scop fonduri de in­ nice si electronice, in regiunea Iaşi
siguranţă a consumatorilor şi utilizarea raţională a e- vestiţii importante. In regiunea A r­ se va construi o fabrică de cinescoa­
nergiei. La şedinţă au participat secretari cu probleme­ geş, de exemplu, se prevede construi­ pe. Iar la Bucureşti o uzină de elec­
le economice ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de ACTUALITĂŢI HUNEDORENE rea uzinei de autoturism e — Piteşti tronică industrială.
partid, directori, şefii serviciilor mecano-energetice din şi a unei fabrici de frigidere. Indus­ (Agerpres)
principalele unităţi industriale, lucrători ai Inspecţiei
energetice regionale, de la Inspectoratul regional de
stat pentru protecţia muncii, conducerile U.R.C.A.P.,
Gostat şi U.R.C.M. Au luat parte tovarăşii MIHAI FLO La Teliuc produce a cincea linie tehnologică Studii despre provincia Dacia
RESCU, membru al C.C. al P.C.R., sef de secţie la C.C.
al P.C.R., GHEORGHE CALIN, membru al C.C. a) La Uzina de prepa­ concentrat cu un con­ capacităţii de produc­
P.C.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid, rare de la Teliuc, un­ ţin u t bogat de metal ţie a uzinei cu 20 la CLUJ. — „V iaţa în Dacia rom ană', piovinciei Dacia, stabilite pînâ acum
VIOREL V1LCIU, adjunct al ministrului energiei elec­ de m inereurile sărace — peste 51 la sulă, n sulă. In prezent se „Romani şi daci în provincia D acia', de istorici, suferă, in urma prelucră­
trice. extrase din adîncuri- in lra t în funcţiune lucrează intens la „Organizarea piovinciei Dacia" sînt rii noilor documente, m odificări e-
In pagina a treia redăm principalele probleme des­ le m unţilor Poiana cea de a cincea linie m ontajul instalaţiilor titlu rile unor studii elaborate recent senţiale. Sînt aduse, de asemenea, noi
prinse din informarea prezentată în cadrul şedinţei de Ruscăi sînt prelucrate celei de a şasea lin ii de prof. di-, docent Mihaî Macrea de argumente, incontestabile, p o triv it
către tovarăşul Nicodim Roşea, secretar al Comitetului tehnologică. Aceasta lehnologice de prăjire la In stitu tu l de istorie şi arheologie cărora dacii, sub slâpinirea romană,
regional de partid, şi din cuvîntul participanţilor la şi transform ate în marchează creşterea a m inereului. din C luj al Academiei. Cunoscutul au contribuit, prin num ărul lo r ma­
discuţii. om de ştiinţă valorifică în aceste lu­ re, prin lim bă şi elemente de c iv ili­
crări, cu ample consideraţii ş tiin ţifi­ zaţie, la alcătuirea rom anităţii din
Creşte numărul depunătorilor ce, o seamă de documente, materiale nordul D unării care a d ă in u it şi s-a
arheologice, îndeosebi epigrafice, des­ dezvoltat în secolele următoare, con­
La Casa orăşeneas­ rioada celor 10 luni depunerilor, a crescut coperite în ţară şi străinătate. Men­
că de economii şi ale anului curent, va­ si soldul general la ţionăm o im portantă inscripţie din stituind baza procesului .etnogenezei
poporului, român.
ARTIŞTII AMATORI - consemnaţiuni Hune­ loarea totală a depu­ Casa orăşenească de despre Dacia inferioară, mai »nulle (Agerpres)
A frica de nord în care se vorbeşte
nerilor faţă de anul
economii
doara, cresc an de an
Hunedoara
cu 36 la sută faţă de
num ărul depunători­
documente scoase la iveală la Gher­
la sulă. Concomitent
lor şi sumele depuse. 1965 a crescut cu 20 aceeaşi perioadă a a- la, Obreja, Caşolt şi în alte locali­
Astfel, numai în pe­ cu creşterea valorilor nului trecut. tăţi în care, în u ltim ii ani, s-au în­
UNEI NOI PERIOADE DE In vederea cu­ pele în organizarea adm inistrativă a
treprins
cercetări arheologice. Eta­
noaşterii calităţilor
seminţelor de plan­
Nc nllăm în pragul unei perioa­ gional care a cuprins cele mai simfonice, formalii de fluieraşi etc. te furajere, a puri-
de cind viala culturală a satelor pregătite form aţii de diferite ge- In repertoriul acestora trebuie să-şi lăţii şi pulcrii lor Şedinţa Consiliului
va cunoaşte un nou impuls, cind ntiri, cei mai talentat» solişti vo­ găsească loc, în mai mare mă­ germinative, la A-
serile vor aduna la căminele cul­ cali şi instrumentişti După mode­ sură, cintecul popular local, ală­ qrosem Orăştie se învăţămintului
turale si biblioteci zeci si sute de lul acestui ansamblu au fost con­ turi de cintecul de masă. Instruc­ execută In prezent
ţărani cooperatori, cind miile de stituite apoi, aproape in toate ra­ torii orchestrelor populare si ai o serie de analize superior
artişti amatori se angajează la ioanele, ansambluri folclorice ra­ form oliilor do fluieraşi au obliga­ In laboratorul în­
treprinderii.
noi întreceri artistice. ionale. ţia să folosească forme noi de pre­ Printre lucrătoa­ La şedinţa Consiliului învăţăm în-
Experienţa eîştîgată în anii care Alegerea repertoriului şi inter­ zentare şi valorificare a folcloru­ rele care depun un lu lu i superior, care s-a desfăşurat v i­
lui. folosind alături de instrumen­
s-au scurs de cînd arta amatorilor pretarea lui fiind o problemă de te şi miei grupuri vocale, recita­ interes deosebit în neri, la Casa U n iversitarilor din Bu­
a devenit o mişcare de inasă ne-a prim ordin în activitatea artistică, tori, solisti vocali sau grupuri de muncă se numără cureşti, s-au discutat măsuri p rivin d
confirmat că în fiecare iarnă, la sa­ socotim necesar ca acum, la în­ solisti- şi tehniciană Ele­ îm bunătăţirea sistemului dc admitere
lo. iau fiinţă noi form alii artisti­ ceputul unei perioade de intensă Exemple bune în această direc­ na Şteldnie, pe ca­ în învăţâm tnlul superior, a examene­
ce. cele care şi-au întrerupt ac­ activitate artistică, să ne oprim ţie constituie form aţiile din Jina. re v-o prezentăm lor de promovare de an şi a exame­
nului de stat.
tivitatea sînt reactivizatc, iar spec­ cu atenlie asupra acestui impor­ Sugag, Daia, Teiuş, Deva, Rapolt, In fologralia dc Şedinţa, la care au participat aca­
tacolele pe scenele căminelor cul­ tant aspect. D irijo rii de coruri Pianul de Jos, Petreşti, Apoldul de lată. demicieni, profesori, conferenţiari şi
turale sporesc. vor trebui să introducă în reper­
toriul form aţiilor corale, in primul Jos care, folosind noi forme de delegaţi ai m inisterelor interesate, a
Există în prezent în regiunea expresie artistică, au valorificat cu fost condusă de acad. Ştefan Bălan,
rînd cintecul de masă închinat pa­
noastră, numai la safe, peste 8.000 triei şi partidului, muncii avînta- mult succes creaţiile apărute în m inistrul învăţăm intului.
de artişti amatori, care îşi desfă­ te din uzine şi de pe ogoare, vie- folclorul local. (Agerpres)
şoară activitatea în aproape 700 Urmărind şi îndruraînd în u lti­
form alii corale, de dansuri, teatru, mul timp mal îndeaproape reper­
lormatii instrumentole, brigăzi ar­ toriul soliştilor vocali, acesta s-a
tistice de agitaţie, precum şi un îmbunătăţit mult fată de anii tre­
impresionant număr de solisti vo­ Alegerea repertoriului cuţi Şi pe această linie Casa regio­ C A R E N Ţ E A L E C O M E R Ţ U LU I
cali si instrumentişti. nală a creaţiei populare a editat
Desigur, acestea sînt fapte îm ­ şi nivelul o culegere ; „Toată lumea şti' cîn-
bucurătoare. dar succesul si eli- ta“ în care sînt cuprinse cintece
clenla munci» artistice nu stau nu­ de interpretare — populare cu un conţinut optimist,
mai in numărul mare al artiştilor reflectind dragostea de viaţă, bu­ I n r a i o n u l H A Ţ E G
amatori, ci mai ales în calitatea două probleme curia de a trăi aceste vrem uri m i­
sl nivelul artistic al spectacolelor nunate. Se află în pregătire o a
prezentate, în repertoriul cu care principale doua culegere de cintece pentru
C ondiţiile materiale de care dispu­
amatorii se prezintă in lata mase­ solisti. astfel că aceştia vor avea ne, creează com erţului nostru obliga­ ros, dar pare şi mai mare cînd e vor­ fonduri care probabil se ridică la or­
lor. în cadrul celui de al V lIM ea con­ ţia de a da satisfacţie nevoilor cum ­ ba să aştepte zeci de m inute, pînâ dinul zecilor de m ii. Situat în ar­
tera principală a oraşului
(strada
ce casiera — manual — le calcu­
Prin întreaga sa activitate, miş­ Iii nor, înfloritoare din patria noas­ curs artistic, posibilitatea să-şi lăr­ părătorilor. Haţegul nu face nici el lează sumele datorate. Nu s-ar putea M u n ţii Retezai) chioşcul, prin as­
carea artistică de amatori trebuie tră. Un accent mai marc va trebui gească repertoriul cu cîntece noi. excepţie de la această regulă, coo­ oare rezolva şi această situaţie? pectul său atrăgător a contribuit
să-si aducă contribuţia sa deplină pvis pe includerea în repertoriul inedite. Publicaţiile existente nu perai iva de consum orăşenească de Cînlarele neverificate de m ult tim p chiar şî la înfrumuseţarea arhitecto­
la educarea şi mobilizarea mase­ acestor fo rm a lii a lucrărilor de in ­ epuizează bogăţia si varietatea cîn- aici dispunînd la ora actuală de spa­ creează şi ele nesiguranţă în ce p ri­ nică a acestuia. Singurul amănunt
lor pentru traducerea în viată a spiraţie folclorică, a lucrărilo r din tecelor populare din regiunea ţii satisfăcătoare cerinţelor, de o a- veşte respectarea gram ajului la m ăr­ despre care nu e bine să ne intere­
sarcinilor pe care Congresul al creaţia clasică romanească şi uni­ noastră. Soliştii vocali trebuie să provizionare căreia nu i se pot face furile ce se împachetează în pungi, săm Ja acest chioşc (ca să nu râm î-
lX-lea ni le-a pus in fală. Aceste versală r lucrări din creaţiile lui se intereseze şi să culeagă cintece leproşuri şi de oameni (gestionari şi dar — după cîte ne informează am- nem deziluzionaţi) este activitatea lui.
îndatoriri pot fi realizate, în pri­ Vidu, Cucu, Kireae, Mu/.icescu ; vechi care au circulat si circulă în vinzălori) care îşi îndrăgesc locul de balatoarea Constanţa Rotaru — a- Şi ce randam ent ar fi putut da, da­
mul rind, numai prin alegerea unul piese corale din clasicii univer­ zonele respective, să înveţe să le muncă. tunci cînd ea a v ru i să sesizeze acest că marea m ajoritate a tim pului a
repertoriu care să corespundă a- sali : Schubert, Beethovcn, Ceai- cînte cit mai original. Cîntecele Şi cu loale acestea sînt dc*‘ ul dc amănunt (la una din şedinţele de lu ­ stat închis? Intre predarea şi prelua­
cestor sarcini, prin interpretarea kovschi, Glinka şi alţii. ciobăneşti, mocăneşti, moţeşti, ce­ numeroase m otivele care îi îndreptă­ cru) tovarăşul Ion H eljoni, preşedin­ rea gestiunii, unitatea stătea îneuia-
lui la un nivel cit mai înalt. Pentru a veni în sprijinul for­ le dc nuntă şi de joc. doinele şi ţesc pe cum părători ca să fie nemul­ tele com itetului sindicatului, i-a spus tă sâptămîni la rind. Cît despre pre-
Numeroase form alii artistice din m aţiilor corale din regiune si al baladele, inegalabile ca frumuşe­ ţum iţi. In prim ul rînd să vorbim eî- pur şi simplu să tacă. dâri-preluâri au fost destule; din
regiunea noastră şi-au cîştigat valorificării în cit mai marc mă­ le. trebuie să iasă la iveală pen­ teva cuvinte despre „A utoservire' Lacune tot atît de dăunătoare se lungul şir de gestionari care au lu­
prestigiu şi se bucură de înaltă sură a folclorului local, Casa re­ tru a le face cunoscute în regiune Magazinul cunoaşte zilnic, în special observă şi în alte la tu ri ale activi­ crat aici am intim doar pe tovarăşele
apreciere din partea cetăţenilor gională a creaţiei populare a edi­ şi in afara ei. dum inica — cînd are loc lîrgul sâp- tăţii desfăşurate de către. Cooperati­ V ictoria Bacîu, Victoria Corbeanu, Priceperea şi îndemînarea
tocmai datorită repertoriului adec­ tat şi a pus la dispoziţia caselor Ca si celelalte genuri de activi­ lăm înal — o mare afluenţă de cum ­ va de consum orăşenească din Ha­ Călina Râzvan, M aria Pâtraşcu, Ana sînt însuşirile ce caracterizea­
vat pe care' si l-au ales si înallel de cultură şi a cluburilor, a cămi­ tate artistică, brigăzile de agita- părători. Dar. spre nemulţum irea ge­ ţeg. Construirea unui chioşc pentru Barbu etc. La ce folosesc sumele in­ ză pe bobinatoarele dc la „Vis^-
răcoritoare
la
nerală, de m ulte ori zeci de oameni
începutul sezonului
tlnute artistice cu care este inter­ nelor. a tuturor dirijorilor, cule­ lie şi-au dovedit pe deplin viabi­ sînt nevoiţi să aştepte fie afară cald (care s-a transform at în mus­ vestite de cooperativă, dacă oamenii coza" Lupeni. lat-o în fotogra­
m uncii nu se pot bucura cum trebuie
pretat. gerile „Poartă-ti Mureş apele- şi litatea si eficienta. Prin felul di­ la uşă, fie in magazin, nepulîndu-se tărie şi va râmîne să funcţioneze şi de avantajele lor? fie pe Aglaia A m aria — răsu-
ciloare în secţia a IlI-a , care
Formalii artistice cura sînt co­ „Pe plaiuri hunedorenc" in care rect în care se adresează specta­ servi. De ce? Pentru sim plul fapt că pe tim p de iarnă), a terasei sistem face parte, de la începutul a-
De altfel, instabilitatea personalu­
rurile din Poiana şi Orăştie, din sint cuprinse piese muzicale pe torilor, prin noutatea permanentă în dotarea magazinului, la ora actua­ grădină de vară cu care este el do­ lui e o trăsătură caracteristică în nului, dintre evidenţiaţii între­
a problemelor pe care le dezbat,
Geoagiu si Romos, din M ihalţ si două sau patru voci din diferite prin infinitele forme în care pol lă, nu sînt decît 14 coşuri dintre care tat şi a magaziei de mină, a fost sa­ cerii socialiste.
Dobra etc., instruite şi dirijate de zone folclorice ale regiunii. Pă­ transmite în mod plăcut adevăruri cinci işi trăiesc (după înfăţişare) ul- lutată cu m ultă satisfacţie de locui­ PETRE FARCAŞIU Foto : N. M O LDO VEANU
oameni inimoşi, cum sini Gh. Bog­ cat însă că aceste culegeri nu sînt mari, ele sint iubite şi preţuite de lim cle zile de viaţă. torii oraşului şi de tu riştii a fla ţi in
dan, Popa loan, Cioroganu Zaha- cercetate cu atentie şi folosite pes­ spectatori. Pentru ca să-si atingă încă din 16 iunie n.c., p rin lr-o nolă trecere pe aici. Construcţia a costat (Continuare tn pag. a 2-a)
rie, Drăgan Estera. Rusneac Moise, te lot. De mare apreciere se bucu­ din plin scopul, aceste form alii tre­ de comandă, gestionarul Aron Şte-
Bancov Leonid, au valorificat în ră, în spectacolele de amatori buie să-şi împrospăteze mereu foni a cerut conducerii cooperativei
mare măsură folclorul local în sui­ suitele corale alcătuite pe zone fol­ programul cu fapte noi, să meargă — preşedinte Ion Jurca — să fie
te s> balade corale sau prelucrări clorice. Compozitorii cu experien­ in pas cu noile realizări înfăptui­ procurate 50 de coşuri, iar de atunci
de mare efect. Echipele de dansuri ţă din regiunea noastră pot si tre­ te dc oamenii muncii Instructo­ cererea a fost repetată de mai mulîe lectorul Valentin Ivă-
din Lăpugiu, Strerat, Apoldul de buie să alcătuiască asemenea sui­ rul brigăzii trebuie să nu fie nu­ ori. plus sesizările făcute verbal ia nescu preciza că nu are
Jos, Dăbîca. Vinerea etc., care te poem şi să le încredinţeze ce­ şedinţele bilunare care au loc. Invăţămînful agrozootehnic nici o evidentă. Se aştep­
s-au afirmat atit pe plan regional lor mai bune form alii corale, caro mai un om cu nivel politic ridicat Ca să se poată form a o idee des­ ta ca cineva de la consi­
dar şi cu o putere de penetraţie în
cit şi republican, valorificînd tra­ se vor înscrie în concursul al V III- esenţa problemelor sociale din me­ pre „operaiivilalen" cu care se auto­ liu l agricol raional să a-
servesc aici cum părătorii, e de ajuns
diţia dansului popular, au scos lea ce va începe în curînd. Casa diul In care lucrează. Iată de ce să încercăm a ne imagina un grup ducă evidenta celor care
la iveală noi jocuri populare sau regională a creaţiei populare va se cuvine să ne preocupe în mă­ de zeci de oameni care se foiesc ne­ Pregătirile au frecventat cursul.
variante ale acestora care s-au realiza şi difuza corurilor două sură mai mare ca pină acum creş­ răbdători aşleplind, fie afară, fie în In acest caz se poate
bucurat de succes în rîndul spec­ asemenea suite. în perioada ce u r­ terea si formarea acestor cadre. magazin, ca cei 14 cumpărători care, constata cu cită negli­
tatorilor, mează. Râmîne ca ele să fie va­ „m ai Iuţi de picior" au reuşit să-şi jentă a fost privita pro­
In ultim ii ani s-au alcătuit pu­ lorificate cu succes de către d iri­ PETRU ARDEU facă rost de cile un coş, să-şi ia m ar­ blema pregătirii noului
jori. an de învătămînt zoo­
ternice formaţii instrumentale, cum directorul Casei regionale a fa de care au nevoie, s-o achite şi lasă încă de dorit
sînt cele din Vata, Şugag, Ribita, In regiunea noastră, aşa cum a- creaţiei populare să le cedeze apoi lor coşul. Şirul ce­ tehnic. Faptul că nu au
Petreşti, Almaş Sălişte, Cristur, minteam, există ntimeroase forma­ lor 14 „norocoşi" e destul de nume­ fost făcute pregătirile ne­
Vălisoara, Mihalţ, Teiuş ele. care ţii instrumentale r fanfare, tarafuri, cesare pentru inceperea
si-au îmbogăţit continuu reperto­ orchestre populare, orchestre semi- (Continuare In pag. a 2-a) Zilele acestea, cercurile sigurarca condiţiilor ma­ tori care au terminat cursurilor dovedeşte că
riul şi nivelul de interpretare. De de invâtămint agrozooteh­ teriale necesare. Cursuri­ cursul legumicol să par­ Ia Bîrsău nu există preo­
asemenea, activează fn regiune nic trebuie să-şi înceapă le se vor desfăşura la că­ ticipe la cercul de apro­ cupare suficientă pentru
brigăzi artistice cunoscute nu nu­ activitatea. In acest scop minul cultural unde au fundare a cunoştinţelor. ridicarea nivelului profe­
mai în localitate dar chiar şi în se impun pregătiri temei­ fost pregătite planşe, di­ Pînă la 14 noiembrie a c. sional al cooperatorilor.
afara raionului sau regiunii. Aşa nice. Pentru a cunoaşte ferite mostre de ştiulelî nu s-a discutat însă cu Si acest lucru se impu­
ne cu atît mal mult cu
sînt brigăzile artistice din Geoa­ stadiul lor am vizitat cî- de porumb dublu hibrid, cooperatorii respectivi
giu. Gurasadn. Zlatna, Votci, Pe- teva cooperative agricole soiuri de cartofi cura sînt: pentru ca ei să participe eît producţiile animalie­
tresli, Rîu de M ori, Tîmpa şi al­ din raionul llia. Urgenta, Ora şi altele. re sînt sub posibilităţi.
tele la această formă de învă- Ţinînd seama de fap­
La Şoimus, din relată­ Măsurile întreprinse la a- lămînt. Nu au fost asigu­ tul că învătămintul a-
Manifostînd o permanentă preo­ rile tovarăşului Nicolae ceastă unitate au făcut rate mostre sau mulaje, grozootehnic trebuie să
cupare pentru îmbogăţirea forme­ Neacşu, inginerul coope­ posibil ca prima leclle dlafilme şi alte materiale se desfăşoare potrivit
lor de prezentare artistică, căutind rativei agricole, om re­ planificată privind „O rga­ didactice care să permi­ planificărilor stabilite, or­
noi mi jlorice prin care să crească ţinut că au fost recru­ nizarea şi retribuirea tă o mai bună înţelegere ganizaţiile do partid au
eficienta acestei activităţi, la în­ taţi 16 cursontî pentru muncii in cooperativele a expunerilor, deşi exista datoria de a sprijini şl
drumarea Comitetului regional de cercul de cultura plante­ agricole" să fie ţinută la această posibilitate. controla modul cum con­
partid, a fost alcătuit în vara lor dc cîmp anul l. In data planificată, iar parti­ O situaţie necorespun­ siliile de conducere se
anului 1965 ansamblul lolcloric re­ scopul de a participa cu ciparea cursanţilor să fie zătoare am În tîln it la preocupa dc asigurarea
regularitate la lecţii s-a bună. cooperativa agricolă din condiţiilor materiale ne­
stat de vorbă cu fiecare Unele pregătiri ou fost Rîrsău unde trebuie să cesare. Mai mullă răs­
cooperator. In total ou făcute şi la cooperativa funcţioneze un cerc pen­ pundere trebuie dovedită
fost prevăzute să fie pre­ agricola din Hărău. To­ tru creşterea animalelor, sl de către specialiştii din
Fragment dintr-o suită româ­ date 18 lecţii. Intrucit nu varăşul Liviu Ardean, in­ anul II. Cursurile trebu­ unităţi, deoarece se con-
nească. In fotografic, form aţia ou sosit manualele, s-au ginerul unităţii, ne spu­ iau deschise, dar nici la stată că unii dintre el nu
dc dansuri a Liceului pedago­ stabilit temele primelor nea că nu s-a făcut Insă jumătatea lunii noiembrie se interesează Insuficien­
gic din Deva. două expuneri. Pe lingă lotul pentru ca liivăţă- nu se cunoştea numele şi ta măsură de buna des»
I-oto : V. ONOIU cele amintite, consiliu) mîntul agrotehnic să poa­ numărul cooperatorilor (ăşurare a activităţii cer­
de conducere al coopera­ lă începe. Aici s-a sta- care au promovat anul I. curilor de învălămînt a*
tivei s-a preocupat de a- bilit ca cei 17 coopera­ In legătură cu aceasta grozootohnlc.