Page 66 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 66
PAGINA a 2-a
DRUMUL SOCIALISMULUI lv97
'AGENDĂ CULTURALĂ Artiştii amatori — / >
IN CENTRUL OEZDATERILOR
Festivalul regional de Torero”, ce va li prezentai în fafa unei noi
în localităţile Lonea, Hune
teatru
doara. Cugir, Gurabarza şl
ÎNDEPLINIREA PLANULUI Iru, organizai dc Casa rcglo- Brad.
Festivalul rcqional de tea-
„Suzana si băieţii"
nală de creaţie, este in pli-
nd desldşurare. Astăzi, cit şl perioade de muncă
în sdplămîna care urmează, Producţie a studiourilor
continuă fazele inlercomu- poloneze, are ca temă di
M uncind cu entu Pelruţ, Aron Gher- de 98 la sută la indi nalc. versele îndeletniciri şi preo (Urmare din pag. I) buie ţină seama că multe din
ziasm pentru Înfăptu man. Tânase Lupea catorul am intit. Acest tn raionul IJalcg. la Riu cupări ale tinerelului. Tine tre piesele fntr-un act. destinate
irea sarcinilor trasate şi altele, au consti neajuns se datoreşle dc Mori lirclea Română şi rii din Ulmul dc lafă s-au de In conţinutul textelor va trebui amatorilor de la sate, şi-au pierdut
de către cel de-al tu it în permanentă e- în mare parte şi sla Tuştea îşi vor da Intilnire 0 dicai pasiunii penlru speolo să sc pună accentul în primul rînrl actualitatea, luindu-le locul altele.
IX-lea Congres al xemple demne de ur bei activităţi a grupei formal ii de teatru. Comunele gic, care le-a o/crlt o seric pe îndeplinirea sarcinilor de plan. Pentru orientarea activităţii tea
partidului, colectivul mat. sindicale, care n-a u r Luncoiul de Jos. Buceş. Bl(t- dc avenftirl şi descoperiri pe calitatea produselor, pe întări trului de amatori din regiune. Ca
în tre p rind e rii miniere S-a sim tit. în u lti m ărit cauzele ce duc fetii şi Vaţa vor găzdui fa ciudate. rea disciplinei în C.A.P. ; pe res so regională a creaţiei populare
Barza obţine lună de mul tim p, o îm bună la neîndeplinirea rit zele intercomunale din raio pectarea bunului obştesc, pe dez a trim is recent la casele raionale
lună noi succese în tăţire şi în ceea ce mică a planului de nul Brad, iar Vintui de Jos Premiere cinematografice: dc cultură o listă de recomandări
întrecerea socialistă priveşte execuţia lu producţie. O mare vi şl Nâpria vor ii centrele de „Tunelul" voltarea unor sectoare importante cu cele mai reprezentative crea
Rezultate demne de cră rilo r de înaintare nă o poartă desigur şi concurs din raionul Alba. — ca col zootehnic, legumicol, v i ţii de acest gen. D in această Jislâ
remarcat în întrecerea Planul la galeriile d i m aiştrii de revire, ca Paralel cu faza inlercomuna- Un film despre război, a- ticol etc. Si pe această linie Casa de recomandări instructorii pot a-
socialistă obţin mine recţionale. a fost în re, uneori, s-au m ul fă de la Ludoş. in raionul vind in centrul său lupla pli regionala a creaţiei populare va lege pe cele mai potrivite penlru
rii din sectorul 180 deplinit în proporţie ţum it doar să con Sebeş incep şl lazelc raio nă dc curaj a unor tineri difuza cel puţin două texte, reali specificul satului, ţinînd seama şi
Musariu, lucru, de de 110 la sută. La a- semneze rezultate ne- nale, prima dc acest fel a- soldaţi români şi sovietici in zate pc plan regional, alături de de posibilităţile, de forţele a rtisti
altfel, scos în eviden salisfăcătoare în car vind loc in corpuno Daio nefiunea de dominare a unul materialele care vor sosi de la ce existente.
tă ş> cu p rile ju l adu netele de evidentă, Română. tunel in plină ocupaţie na Comitetul de Slat penlru C ultură Pentru dezvoltarea mişcării ar
nării de dare de sea fără sa îa mâşuri de zistă Cei 8 soldali Jşi relevă şi A rtă Rămîne ca instructorii să le tistice de amatori din regiunea
mă şi alegeri în gru îm bunătăţire a a ctivi înaltele calilăfl morale, c- folosească pentru orientare gene noastră Casa regională a creaţiei
pa sindicală Adunări de dări tă ţii echipelor rămase Turnee rolsmul. Jn această luptă co rală in munco de creare de texte populare nu se va rezuma la ceea
F iind condusă în în urmă. Penlru sdptămîna viitoare mună. sau să le adapteze cu mult dis- ce a făcut pînă in prezent. Noi
permanentă de către de seamă Deficiente s-au sem slut anunţate In regiunea „ Tunelul" este o copro cernămînt la condiţiile comunei vom pune un accent moi mare pe
organizaţia de partid, nalat şi în ceea ce noastră două turnee. Specta ducţie româno-sovietică. rea-, sau satului respectiv, îndrumarea directă a instructori
grupa sindicală de a- priveşte organizarea torilor din Hunedoara şi Si Formaţiile teatrale, care se gă
ici a dobîndit o bună şi alegeri în întrecerii socialiste, meria, Teatrul de stat din li/.ală în regla lui Franclsc sesc angajate în prezent într-un lor. pe pregătirea şi formarea lor.
experienţă în ceea ce cît şi popularizare? Sibiu lc olprâ spectacolul cu Munleanu. Dintre inlerpreti concurs regional, vor trebui să In acest scop vom iniţia cursuri,
menţionăm pe Ion Dichisea-
priveşte conducerea grupele sindicale mptodelpr avansate piesa „Ploaia” , iar iubitorilor nii. Margareta Pislaru. Valea cuprindă in repertoriul lor piese vom organiza schimburi de experi
şi organizarea în tre de muncă. In iţia tive muzicii uşoare, O.S.T.A. Ic Maleavlna, Lcv Prigurov şi noi ale dramaturgilor români, cla enţă si dezbateri pe diferite pro
cerii socialiste. le „Fiecare echipă şi PROFILE Foto: I. TEREK recomandă concertul „Ole alţii. sici şi contemporani, fără ca să bleme ale muncii artistice.
M ajoritatea echipe brigadă cu planul de neglijeze însă piesele din creaţia Pornind la munca ce ne aşteap
lor, începînd încă cest gen de lucrări păşit” , „N ici un vago- dramatică universală — piese ac tă în noua eetapă cu înţelegerea
din prim ele luni ale merită să fie scoasă net de minereu rebu- cesibile pentru formaţiile de ama justă a sarcinilor ce le avem. cu
anului se întrec pen în evidenţă contribu tal" şi altele, n-au Carenţe ale comerţului în raionul Haţeg tori. pasiune şi dragoste, să ridicăm
tru a extrage din a- ţia adusă de către c- fost susţinute lot tim Există în regiunea Hunedoara e-
dîncuri minereu mai chipele copduse de co pul de către grupa chipe de teatru cu tradiţie, cum continuu, pe noi trepte, tradiţia
m ult şi de bună cali m uniştii Traian Man- sindicală. In discuţi vînzâloarea s-a văzut pusă in fata le din muncă mai au uneori şi ca- artei noastre — răspunzînd în mă
tate. In acest scop ele dula, Ambrozie Resi- ile purtate, cei mai (Urmare din pag. 1) unui fapt îm p lin it: decizia nr. 77 din taclerul satisfacerii anum itor am bi sînt cete de Ia casele de cultură sură tot mal mare cerinţelor spi
din Brad, Sebeş, Alba lulia şi de
au depus şi depun în ga şi a lţii. Ca o con m ulţi m ineri au ară 18 octombrie 196G îi punea în vedere ţii de care se lasă anim aţi parte din rituale ale poporului nostru.
continuare eforturi secinţă firească a de tat faptul că deşi în munca com itetului executiv al coo că a fost transferată de la magazinul tovarăşii a flaţi în conducerea acestei la Căminul cultural din Săsciori
susţinute, fapt ce a păşirii p rincipalilo r ultim a vreme aprovi perativei de consum orăşeneşti. Cu de textile în postul de vînzătoare (1 unităţi şi Cimpa care au făcut faţă cu
permis biroului gru indicatori de plan, s-a zionarea cu materiale deciziile de încadrare, de scoatere la „produse lactate'’, m otivindu-i-se Existenţa acestor deficienţe şi a al succes unor concursuri republica
pei sindicale ca la a- îm bunătăţit şi cîştigul şi vagonete goale s-a din muncă sau de transfer, aici e o verbal că este un cadru bun şi că e tora despre care s-ar mai putea vo r ne, ocupînd locuri fruntaşe pe ta
dunarea pentru dare mediu. îm bunătăţit, totuşi, în adevărată ploaie. Şi cel mai rău e nevoie de contribuţia sa acolo unde bi m ult, face necesar ca în cel mai ră. Colectivele dramatice ole a-
de seamă şi alegeri să In adunare s-au re unele fro n tu ri de lu că nu se ţine seama de absolut nici a fost transferată. Consimţămînlul apropiat v iilo r com itelui executiv al cestor unităţi, precum şi altele, Duminică începe noul
prezinte un bilanţ liefat însă şi unele la cru, şi mai cu seamă un criteriu şi că de multe ori hotă- celei în cauză n-a fost cerut, iar do Cooperativei de consum orăşeneşti din pot aborda cu curaj piese în mai
destul de bogat în tu ri negative djn acti în cele periferice, se rîrile cuprinse în aceste decizii gre faptul că o vînzătoare specializată Haţeg să-şi revizuiască stilul dc multe acte. pe măsura posibilită sezon de vînâtoare
realizări. vitatea biroului gru simte lipsa g ra nluri- vează atît asupra oam enilor cît şi şi cu experienţă în domepiul texfi- muncă. In această direcţie, uniunea ţilor lor de interpretare, cu care
Este o m îndrie pen pei sindicale. Deşi au lor, precum şi altor a u n ită ţii propriu-zise. Un caz con lelor poate dovedi mai puţine cali- raională a cooperativelor de consum să facă turnee în regiune, servind
tru colectivul nostru obţinut unele rezulta materialo necesare cret : Ipţi în sectorul alim entar, nu s-a ţi şi personal tovarăşul Viorel Suciu, ca exemplu penlru alto formalii. la iepuri şi fazani
— se spune în darea te bune la m ajorita arm ării. Biroul grupei nut seama. Ca urm are a acestui fapt, preşedintele acesteia, îi pol acorda La alegerea repertoriului, In
de seamă — că tea indicatorilor de sindicale nu a inter In urmă cu cîtva tim p, tovarăşa după trei ani de la şcolarizare, co un sp rijin m ult mai substanţial. structorii form aţiilor de teatru (re Duminică începe noul sezon, dc vî-
la data de 15 sep plan, m em brii grupei venit de fiecare dală M aria Ciuloi a term inat la Alba Ju- m erţul pierde un cadru calificat de nâtoare la iepuri şl fazani — eveni
tembrie am reali sindicale nu s-au de In conducerea sectoru lia o şcoală profesională de vînză- oarece tovarăşa M aria C iuloi e ho- ment aşteptat cu nerăbdare de pa
zat planul anual de clarat pe deplin m ul lui pentru a o s p riji torl cu durată de doi ani. In peri lărîtă să nu lucreze în magazinul în sionaţii acestui sport. M inisterul Eco
metal, că am depăşit ţu m iţi cu situaţia ne- ni să acţioneze mai o- oada de practică ea a lucrat în ma care a fost transferată ţin u i m eteorologic; 19,15 A ctuali nomiei Forestiere, prin unităţile sate,
productivitatea m un în d e p lin irji unuia din peraliv în lichidarea gazinul de textile unde a fost repar Cu decizia nr. 84 a fost aprobată tatea cinematografică ; 19,30 Din a făcut din vreme o serie de pregă
cii planificată şl am principalii indicatori deficientelor şi a gre tizată după absolvire şi unde a func demisia de la locul de muncă a ges culisele m uzicii uşoare ( I ) ; 20,00 tiri. Au fost amenajate peste 560
ţionat fără întrerupere tim p de 3 ani.
îm bunătăţit în ace — planul la producţia tionarei Călina Răzvan (care a lu Teleenciclopedia ; 21,00 Revista de hrănitoare pentru iepuri si fa
laşi tim p şi conţinu de minereu. De la în utăţilor semnalate de E normal că aici ea a ciştigat o bună crat tot tim pul în unităţi cu profil a- dragostei Program de estradă în zani. mai mult de 100 de observatoa
tul m inereului co ceputul anului şi pînâ călre conducătorii experienţă şl că s-a specializat, iar lim entar), ca urm are a faptului că nu transmisiune directă de la Berlin ; re, 17 colibe pentru vinălori, peste
mun. Echipe cum sînl în prezent, pe sector form aţiilor de lucru. cum părătorii pe care i-a servit în tot i se atribuise transferul sau reînca 22,20 F ilm : „S fîn tu l" ; 23,10 Tele- 20 de bordeie de pîndă amplasate
cele conduse de Nî- a fost înregistrată o acest tim p nu puteau să-i reproşeze drarea exact în postul de vînzătoare sporl; 23,20 Inhidcrea em isiunii. în puncte de trecere a lupilor — fi
colae Pascu, M iron realizare în proporţie S. ORIIONAŞ nimic. Rezultatele obţinute de acest
magazin prin realizarea lună de lună ÎI la „produse lactate", post care I reşte. nu pentru o admiraţie pasi
a planului, oglindesc în ele şi contri s-a impus tovarăşei Ciuloi, prin de vă — precum şi alte instalaţii si con
buţia acestui tînâr cadru. Cu atît mai cizia de transfer. strucţii vinătoreşti. Pe de altă parte,
mare i-a fost surprinderea cînd după De aici se poale trage concluzia că au fost făcute instructaje cu lucră
efectuarea concediului din acest an, transferările, încadrările sau scoateri PRO G RAM UL 1 : 8.10 Popas fo l torii silvici privind protecţia vlnâ-
cloric muzical ; 8,25 Moment poetic PENTRU 24 ORE torilor şi a vînalulul. Datorită unei
— interpretat de Ştefan Braboros-
Avancronică fotbalistică cu : 10,30 Emisiune muzicală pen cerul mai m ult noros. Vor cădea mai bune gospodăriri a fondului de
cu
Vremea se menţine umedă,
vînâtoare si a sporirii efectivelor de
tru şcolari : Tezaur muzical
uni
vinat. în acest an s-a prevăzut un
va ninge.
in regiunea de munte
l l e p r c l u f i m l e n i versal ; 11,20 Revista literară radio; precipitaţii sub formă de ploaie, iar pla-n cu 50 la sută mai mare la carne
12.10 Opera sâptăm înii: „R igolletfo"
de Verdi ; 13,3Q In lîln ire cu melo V înt moderai din sud-vest. Tempe de vînat şi cu 20 Ia sută mai marc la
vînatul viu. In cursul anului a- fost
noaptea va fi
ratura staţionară ;
Ne apropiem de sfîrşilul primei Daniel C hirilâ, vicepreşedinte al dia pppuiarâ şl interpretul prefe cuprinsă între 2 şi G grade, iar ziua amenajată în pădurea Corneşti o fa
p |r ţi a cam pionatului regional de C onsiliului regional U.C.FS., care a rat ; 14.-10 A rii din operete in te r între 7 şi 13 grade. zanerie pestru 4 000 de pui ; o par
fotbal. Mîine, pe şase stadioane vor asistat la meci. El ne-a declarai: pretate de Anton Negoiţescu ; 17,10 te din aceştia au $i fost colonizaţi
avea loo m eciurile contînd pentru — A rb itru l Vetan a greşit. El a Cadran cultural : Im agini italiene; PENTRU URMĂTOARELE in pădurile regiunii Iaşi.
penultim a etapă. Desigur că cea mai anulat golul pe m otiv că în tim pul U.R.S.S. — Odc- 17,40 Muzica şi folclorul ; 21,05 Cine 2 ZILE De cîtva timp. a început prinde
atractivă şi interesantă partidă se va executării lo v itu rii un alt jucător a. Aspect din tim - ştie cîşţigă : Concurs în instanţă
desfăşura la Brad, între echipele A u oaspete ar fi pătruns in suprafaţa de >ul ultim elor pre Cazul O tiliei, erqina rom anului lui Vremea se menţine favorabilă rea vînatului viu — iepuri si fazani
ru l din localitate şi Ş tiinţa Petro pedeapsă. Dacă aşa au stat lucrurile gătiri inainte do G. Câlinescu (partea 1). Emisiune p recipitaţiilor sub formă de ploaie. destinat exportului în Franţa, Ra
şani, singurele pretendente, deocam atunci trebuia, conform regulamen decarca în cursă realizată în oraşul Deva. Temperatura staţionară. lia. Republica Federală a Germaniei
şl alte ţări.
dată, la cucerirea titlu lu i. Această tului, să dicteze repetarea lo vitu rii. n Antarctica a PRO G RAM UL II : 8,15 Te a ri
partidă se va disputa astăzi, începînd Am făcut această paranteza pentru lavei-bază „Sovet- pile cîntului ; 10,05 Bibliotecă de
de la orele 15,00 pe stadionul din kaia Ucraina". Pc literatură română : „Jocul cu
a arăta că arbitrajele incorecte duc
Gurabarza. >untca navei sc in - moartea" de Zaharia Stancu ; 10,45
la pierderea de către unele echipe a „Badea care mi-e drag mie" — cîn-
Aşa după cum am publicat în zia m eciurilor în care de fapt au jucat arcă echipamen- tece populare ; 12,00 „Sub steagul
ru l nostru duminica trecută, liderul mai bine. Sîntem convinşi că tova ul, m aterialul teh- p a rtidului" — program de cîntece ; • Baza de desfacere a M.I.M. Filiala
— Ş tiinţa Petroşani — a fost învinsă răşii din Comisia regională de fo t lic necesar aptivi- 12.10 Revista revistelor economice ;
la Hunedoara. Cel care a transmis bal vor analiza cu ţoală seriozitatea â ţii dc vinâloare 14.30 „Pădure, dragă pădure'1 — I din comuna Peştişul Mare — Hunedoara
cronica însă, Mircea loanid, s-a fe acest caz şi vor lua măsuri în con Ic balene, precum program de muzică populară ; 1G,00
rit din pâcale să spună adevărul. Nu secinţă. i alimente. Recitalul basului Traian Popescu ; telefon nr. 26 23 — 26 24
mai după cîleva zile am p rim it mai Revenind la etapa a X ll-o , aşa 1G.30 Cintă Elena Neagu. Sergiu angajează:
m ulte scrisori printre care şi una după cum spuneam, se vor în tiln i în Cioiu, Iva Zanicchi şi A lain Bar- — muncitori nccalificaţl.
semnată de portarul echipei Ştiinţa derbiul regiunii A urul Brad şi Ş tiin riere ; 17,40 S criitori ai secolului
Petroşani, Holda Valentin. El spune NOI IPOTEZE CU PRIVIRE LA le unor metale rare, printre care ______________________Sc asigură cazare $1 masă.
ţa Petroşani. Ambele echipe îşi dau X X : Matei Caragiale ; 10,30 Colegi
printre altele: „Form aţia Ştiinţa Pe seama de im portanţa meciului şi FORMAREA CONTINENTELOR cele de nichel. de liceu ; 20,30 Călătorie în istoria
troşani a fost condusă în meciul cu s-au pregătit cu atenţie. Iu b ito rii fo t civilizaţiei ; 20,50 Seară de opere
Constructorul Hunedoara pînâ în
balului din Brad aşteaptă cu interes LENINGRAD. — Potrivit calcu ŢIGĂRI n e v a t a m a t o a r e tă : „Rapsodia regelui" de Igor No-
min. 75 cu scorul de 2-1. La înscrie
această partidă care credem că se lelor unor specialişti tn geologie vello (prim ă audiţie radiofonică);
rea golului al doilea eu am greşit. va ridica la un bun nivel tehnic. NEW YORK. — Ţigări absolut 22.30 Moment poetic „F iind băiet,
Ca urm are am fost înlocuit şl în re din Leningrad, continentele — con nevâtămătoare, care nu mai conţin păduri cutreieram..." 22,35 Cînlâ întreprinderea plante medicinale Praştie
priza a doua am urm ărit jocul de pe A tractivă nî se pare şi întîlnirea siderate ca porţiuni relativ stabile aproape nici unul din cei cca. 500 Gigi Marga, A rlu ro Tesla, Doina
tuşă. In acest m inut, un apărător al dintre form aţiile M inerul Aninoasa ale scoarţei pămînteşti — s-au for compuşi chimici ai tutunului nor Badea şi B ill Ramsey ; strada Plantelor nr. 50—52
echipei din Hunedoara a prins m in — M inerul Vulcan. Echipele am in mat în urmă cu 3 miliarde ani. A- mal, ar putea fi de acum fabrica Buletine (Ic ştiri şi radiojurnale. angajează de urgentă :
gea cu mina în suprafaţa de pedeap tite nu vor lupta ca în ani» trecuţi ceastă afirmaţie se bazează pe fap 5.00 ; 6,00 7.00 ; 8,00 ; 10,00 ; — revizor contabil principal.
să. A rb itru l Vetan din Deva a acor pentru şefia în clasament, ci pen tul că fisurile profunde din par te pe baza unui procedeu elabo 12.00 ; 14,00 ; 1G,00 ; 18.00 ; 20,00 ;
Condiţiile de angajare se vor comunica celor interesat! Ia se
dat, cum era şi firesc, loviţurâ de la tru evitarea locului 13 Mai reţin a- tea de est a scutului geologic bal rat de dr. Shamberger, de la In 22.00 ; 23,52 (programul I ) : 7,30 ; diul întreprinderii.
I I m etri. Au urmat proteste din par tenţia m eciurile C.F.R. Simeria — tic, aflate la o adîndme de apro stitutul medical Sutlon din S.U.A. 9.00 ; 11.00 ; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 ;
Prin acest procedeu, printr-o se
tea jucătorilor gazdă. Apoi Bulbucan M inerul Teliuc. T extila Sebeş — Pa- xim ativ 50 km, provin din perioa rie de procese chimice, se elimină 19.00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0.52 ; 1,52 ; I
a executat lovitura şi ă înscris im - rîngul Lonea şi Dacia Orâşlie — da amintita şi au fost provocate din frunzele de tutun toate sub (programul II ) ;
de solidificarea scoarţei. Rezultate
parabil. Spre surprinderea şi nedu M inerul Ghclpr. le unei expediţii geologice între stanţele conţinute, plnă clnd nu t
merirea tuturor, a rb itru l Veţan a a- Să sperăm că penultim a etapă a prinse in Karelia au confirmat a- mai rămîne decît celuloza. Prin I
nulat golul diclînd lovitură de la 1G cam pionatului regional de fotbal va ceastă ipoteză cu privire la for adausul unor substanţe netoxice, întreprinderea forestieră Petroşani
m în favoarea echipei Constructo aduce mai multe satisfacţii spectato marea scoarţei Pămîntului. In a- tutunul îşi recapătă gustul tipic 18,00 Pentru cei m ici : Ecranul cu I
ru l". rilo r şi că vor fi m ulţu m iţi alît de ceeaşi regiune au fost descoperite şi aroma iniţială. Cele mai impor
Despre acest lucru ne-au scris cu si combinaţii de roci necunoscute tante elemente componente ale re păpuşi : „Sînziana şi Pepelea" :
aceeaşi exactitate şi studenţii Dan calitatea jocurilor, cît şi de cea a pînâ în prezent După cum au a- ţetei dr. Shamberger sînt : 10 la Pentru tineretul şcolar : Sport la I strada 6 Martie nr. 36
Georgescu şi Stan Trupsor. Pentru arbilrajelor. sută zahăr, cinci sutimi glicerină, microscop: Patinaj a rtis tic ; 18,50
a nc convinge şi mai m ult de ade preciat Specialiştii, în aceste locuri 15 la sută roşcove, putină micro, Telejurnalul de seară ; 19,12 Bule- !
Publicitate ; 18,58 Ora exactă ; 19,00
văr am avut o convorbire cu tov. V. A LB U s-au format mai tîrziu zăcăminte- cacao şl hidrat de potasiu. angajează :
I
r 111 l i M M r r o — r r a ir o i — trei maiştri cu pregătire în domeniul forestier, pentru ex
I ploatările din cadrul întreprinderii.
Pe ecrane: VREM EA ZĂ P E ZILO R tură a satului, stăpiniti de un in d i i Cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din I.F. Pe
vidualism meschin, intr-o mentalita
te arhaică în dezacord cu normele
vieţii noi. troşani.
De aici şl pînă la săvîrşirea unor
FILMUL Naghi — cunoscut spectatorilor noş stituie o reuşită a cinematografiei sonajelor este supusă unei fine ana fapte în stare să clintească spiritul
Realizare a regizorului Gheorghe
colectiv al oamenilor din sat, nu mai
noastre.
lize psihologice. E cazul persona
e decît un pas. De altfel, Savii M oro
Viata satului contemporan, cu oa
caragialeşti:
ecranizările
tri din
alese însuşiri sufleteşti, dar inftuen-
„Două lozuri” , „D'ale Carnavalului*’, menii lui, cu munca acestora, cu con jului central feminin, Gia, fiinţă cu gan, împreună cu fiul său, Valcrus.
„Telegrame" — după un scenariu flictele ce izbucnesc pe alocuri între ţabilă, oscilînd, un timp. între sen .sprijiniţi de Achim. vicepreşedinte al Trustul regional de construcţii Peva
ROMÂNtSC semnat de Fănuş Neagu şi Nicolae aceşti oameni stăpîniţi de mentalităţi timentul profund de dragoste, nu tură sufletească fragilă, urmărit dc o
cooperativei — personaj cu o struc
diferite — unii receptivi la prefaceri
trit pentru soţul ei, Pavel Pave),
Velea, scriitori cu certe izbînzi li
patimă, greu reţinută, pentru Gia —
le vieţii noi. ce-şi face simţită din
terare, film u l „Vremea zăpezilor" con
plin prezenta şi In satul dunărean, preşedintele cooperativei agricole de îl si face. Finalul — desfăşurat în
producţie din sat. şi. tatăl său, bătri-
a lţii închistaţi în normele unei vieţi nul Savu Morogan, un îndărătnic vremea celei dinlîi zăpezi — aduce angajează Imediat pentru grupul de şantiere din Deva şi cen-
de mult opuse — este suprinsâ cu o potrivnic al prefacerilor din sat. Abia liniştea peste cursul, un timp agitat,
doză de puternic realism. în final, îndoiala şi zbuciumul lăun al vle lii satului. Vorbele lui Achim. i (raia trustului:
încă de la primele secvenţe, cu o tric slnt alungate, Gia înţelegind că adresate lui Pavel la chermeza din
cromatică densă, grea — şi trebuie locul ei nu poate şi nu trebuie să sat ? „Din noi doi. unul n-o să apuce — ingineri pentru funcţiile de şef serviciu;
subliniat aci meritul deosebit al rea- fie decît lingă Pavel. E aici o relie zăpada’*, se adeveresc.
llzotorului imaginii, Nicu Stan — sim fare semnificativă a noilor valori mo Aşa cura subliniam, filmul este o — ingineri şefi de şantier;
ţim gravitatea, Intensitatea faptelor, rale prezente in lumea satului, o dală certă reuşită a cinematografiei noas — şef Iot;
la a căror dezbatere vom fi martori. cu radicalele schimbări sociale şi e- tre, prilejuind afirmarea unor actori
Nararea cinematografică o acestor în- conoraice. tineri (Monico Chintă, in rolul Clei. I — ingineri principali;
tîmplări. cu o adîncire treptată şi De altfel, întregul film îşi propu distinsă la cel de-al treilea Festival
atent urmărită a conflictului central, ne, şi aici constă meritul mare al naţional al filmului de la Mamaia — ingineri.
1966, cu Diploma pentru debut in
se face cu multă sobrietate, aceasta realizatorilor, să dezbată schimbările de către actori deja consacraţi în ci !
neîmpiedecîndu-l pe realizatori în ob de ordin moral. Ivite în lumea satu cinematografie), precum şi realizarea Se angajează ingineri sau tehnicieni topometri în Deva şi Pe-
ţinerea unor secvenţe remarcabile lui contemporan, ca o răsfrîngere I troşani.
prin tum ultul lăuntric al personaje in cadrul conştiinţei individuale şi nematografia românească (Uarion
lor. puse în fata unor situaţii drama colective, a transformărilor materia Ciobanii, distins la acelaşi festival
tice, prin rezolvarea. în cele din ur le. Se asigură cazare corespunzătoare.
cu Premiul pentru interpretare mas
mă, a acestor situaţii. încleştarea Acţiunea film ului —■ aşa cum spu
personajelor — transpunere în pla neam — se desfăşoară intr-un sat din culină, Ştefan Mihăilescu-Rrăllo, To- Cei care doresc să se angajeze sc vor ad csa centralei trustu-
nul realului a luptei dintre două preajma Dunării. Conflictul este ge ma Caragiu) a unor creaţii remarca
mentalităţi, vechi şi nou. — duce la nerat de înrădăcinarea unui grup de bile. | lui din Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 24, telefon 1755.
situaţii neprevăzute, greu rezolvabile personaje, cu o viziune optică gre
pentru moment, in care reacţia per şită în ceea ce priveşte noua struc N. DRAGAN