Page 67 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3697 --- * -JLIU-.--------------------- =

Resurse energetice nerccupcrate tr-o măsură mult mol mare. La C. S.
P^rlidul şl sloiul nostru acordă o atenţie deosebită dezvoltării
M sectorului energetic — unul din factorii de seamă oi continuării mai există şi la alte întreprinderi din Hunedoara si Uzina „V ictoria" Călan
procesului de induslrializurc socialistă. Aşa cum se arată în Dirce- regiune cum sini uzinele mecanică şi au fost întreprinse în acest scop nu­
I hvelo Congresului al IX-lca al P.C.R.. in anul 1970 producjla de Ce urmări pot avea „30 Decembrie" din Cugir, I M C Bir* meroase studii, se află în fază de
cea. Atelierele R M R. Simeria şi Fa­
| energie electrica a ţarii va ajunge la 34 miliarde kWh. aproape de construcţie instalaţii şi agregate. Lip­
brica de produse refractare Alba Iu- seşte Insă preocuparea susţinută din
! două ori mai marc decît în 1965. Ritmul mediu anual de creştere va lirV partea conducerilor, precum şi a fo­
(i de 13,G5 la sută, faţă de 11,6 !a sulă al producţiei industriale glo­ reparaţiile A tît în unităţile siderurgice, cît şt rurilor tutelare, pentru asigurarea tu­
bale, ceea ce va conduce la crearea unul avans faţă de celelalte in toate celelalte, există reale condi­ turor condiţiilor necesare urgentării
ramuri. necorespunzătoare şi ţii şi posibilităţi pentru ca aceste lucrărilor începute şi aplicării tutu­
ror măsurilor preconizate.
resurse energetice să fie folosite in-
Pentru atingerea acestor obiective, sînt necesare ciorlurl sus-
1 lim ite din partea tuturor lucrălorilor care contribuie la dezvolta-
I rea şl bunul mers al sectorului energetic, precum şi al uuilă|iIor con- nerespectarea
B sumatoore.
prescripţiunilor tehnice Avantajul normelor
—
de exploatare pe bază tehnică

Sursă de economii In cadrul unităţilor miniere, 53 la du-se desfăşurarea proceselor ener­

sută (lin totalul energiei electrice sc getice complexe lo aprecierea subiec­
consumă numai pentru producerea ac­ tivă o personalului. Tot din această
A tît din referatul prezentat, cit şl tive au fost de tată şeful statiei şl rului comprimat. Prin urmare, buna cauză, dctalcarca consumului se exe­
din cuvîntul participanţilor a reieşit şeful de tură). In staţa (le 110.6 kV lui gospodărire consliluie un factor cută după metode empirice, ceea ce
că o bună parte a neajunsurilor se da- laminoai*ţ: şi la linia de 110 kV Peş- dc prim ordin în folosirea raţională face să nu se poală stabili consu­
toresc executării necorespunzătoare a liş-Brad Vaşcău, datorită superficiali­ a energici. Or, măsurătorile efectua­ muri specifice reale şi necesarul de
reparaţiilor preventive planificate, o tăţii cu care personalul de cxploala- te dc organele Inspecţiei energetice energie. Aici trebuie evidenţiat fap­
In regiunea Hunedoara sc realizea­ sef cu probleme energetice la C.S.M., verificărilor şi măsurătorilor profi­ re şi-a îndeplinii sarcinile de servi­ regionale în cursul semestrului I al tul că producţia şi consumul de oer
ză in prezent mai bine de H la sulă ing. Gbcorghe Moşescu, şeful servi­ lactice superficiale ale instalaţiilor şt ciu, au fost mult prelungilc perioa­ acestui an Io o seric de exploatări comprimat iui se măsoară aproape la
din producţia de energic cleclrică a ciului electro-mecanic de la C C.V.J, echipamentelor. La I.R.E.H, din cau­ dele de lichidare a avariilor. La I.E.C. miniere au scos în evidentă pierderi nici o exploatare minieră din regiu­
întregii ţări şi peste 52 la sulă din si al altor participanţi a reieşi! că. za unor reparaţii accidentale, In tră ­ Paroşeni numeroase mijloace de pro­ mari de aer comprimat existente pe ne
cărbunele brut. Numai în întreprin­ sub îndrumarea organizaţiilor de rile planificate sînt lăsate adesea no- tecţie, ca indicatoare de tensiune şi conductele de transport şi distribu­ in ultim ii ani întreprinderile au fost
derile industriale se consumă mai partid, colectivele de muncitori, in­ terminate. Aşa se face că sînt ră­ ştăngi dc manevră, nu sînt verificate ţie a acestuia. La E.M. Lonea aceste îndrumate să execute la principalele
mult do 3,5 milioane tone combusti­ gineri şi tehnicieni din întreprinderi mase în urmă multe reparaţii, mai a- în termenele scadente prevăzute de pierderi sînt dc 33 la sută clin canti­ agregate şi secţii bilanţuri energetice
bil convenţional şi 1,5 miliarde ItWh ou depus eforturi susţinute pentru les în Valea Jiului. La secfia elec­ norme. Tot aici, s-a constatat că iu tatea de aer transportată, la E. M caic să scoată iu evidentă, pe bază
energie electrică. In vederea unei ali­ însuşirea unor procese tehnologice trică de la I.E.C. Paroşeni nu există staţia de 110 kV nu sc verifică lipsa Vulrnn de 29,8 la sută, la E. M Ghelar do măsurători, pierderile de energie
mentări cîl mai sigure si economice moderne şi utilizarea resurselor ener­ nici un fel de evidentă o verificării de tensiune şi uneori nu se montca/.ă de 294 la sulă, iar la I. M. Barza de existente, cauzele acestora si să sta­
a consumurilor, în ultim ii ani, la In- getice secundare, au aplicat o scamă eolilălii uleiului din întrerupătoare şi scurtcircuiloare mobile în instalaţi 29,9 la sulă. Aceste pierderi se rlato- bilească măsuri concrete penlru redu­
cerea lor. La C. S. Hunedoara. Uzi­
tiopnnderca electro centrale Paroşeni de măsuri menite să ducă la ridicarea transformatoare Supravegherile şl conform normelor de proiecţie a mun­ rcsc slabei întreţineri a reţelelor, u-
s-a montat şi pus în funcţiune un randamentelor. Instalaţiilor şi agre­ verificările profilactice atît la I.R.E.H., cii. lilizării aerului în alte scopuri, folo­ na „V ictoria" Călan, U.CM. ZIatna,
grup de 150 MV, rluhlîndu se puterea gatelor şi la înlăturarea pierderilor cît şi la Paroşeni, sînt executate ade­ Aspecte de indisciplină şî dc în­ sirii unor conducte cu secţiuni ncco- C.C.V.J au existat încercări de în­
tocmire a unor asemenea bilanţuri,
instalată a centralei. In sistemul e- de energie. In unităţile siderurgice, sea superficial, scăpîndu-se din vedp- călcare a normelor în vigoare se ma­ rrspunzătoare. Ele sînt şi o urmare a însă. în ultim ul timp. au tost oban-
neigetic nu tosl construite şi puse 'n de pildă numai prin utilizarea mai re defecte care ulterior conduc la nifestă Si la personalul energetic din (aptului că la nici o exploatare minie­ donate din lipsă dc aporalaj dc mă­
ră din regiune (cu excepţia I. M. Bar­
funcţiune linii şi stalii de 220 kV, axe bună a gazului de furnal se economi­ declanşări şi întreruperi. Fireşte că u n ilă ţle consumatoare. Nu se în­ sură şi control şi personal speciali­
şi relele rle distribuţie pentru elec- sesc astăzi peste 1C5.000 tone com­ toate acestea se răsfring, în ultimă tocmesc foi de manevre, dispoziţii za) nu se controlează periodic prin zat.
măsurători starea etanşeităţii reţelelor
triliră ri urbane şi rurale. La CS. Hu­ bustibil convenţional fată de anul instanţă, asupra producţiei în unită­ de lucru scrise şi lipsesc instrucţiu­ şi pierderile. Din lipsă dc bilanţuri şi măsurători,
nedoara şi Uzina .V ictoria" Călan au 1959. Prin îmbunătăţirea schemelor ţile consumotoore. nile tehnice de exploatare o instala­ majoritatea normelor de consum nu
lost puse în funcţiune centrale de su- termice la centralele de la C.S Hune­ Deliciente în privinţa reparaţiilor ţilo r. La CS Hunedoara nu se res­ In mullc întreprinderi Industriale
llante pe bază de combustibil de­ doara. Guraborza si Fabrica chimică preventive si a verificării profilactice pectă încărcarea centralelor proprii din regiunea noaslră există o diversi­ au o bază tehnică, valorile lor se sta­
sen. De asemenea, liniile moderne de Orăslie. se economisesc anual peste se întîlnesc şi la întreprinderile con­ şi reglajul curbei de sarcină. La fa­ tate de agregate consumatoare de c- bilesc din evidentele statistice, po
baza rezultatelor din perioadele pre­
laminoare furnalele de mare capaci­ 13.600 tone combustibil convenţional. sumatoare de energic. Marea m ajori­ brica de produse refractare se ex­ ncrqio. a căror funcţionare csle nera- cedente. Or, o asemenea metodă de
lionotă şi nceconomică, dalorită ne-
tate tm bocompresoarcle de la ex­ Exemple de acest fel se pot da din tate a acestora nu au form alii şi a- ploatează în mod' cu toiul ncrores- dotării ocostorn cu aparate dc măsură normare şi de urmărire a consumuri­
ploatările miniere şi alte ulilaje de numeroase întreprinderi. Important paratajnl necesar penlru verificări pun/.ător in sla lo ţile de 6 kV, iar la şi control In oiţele, chiar dacă exislă lor energetice nu mai corespunde ne­
înaltă productivitate, puse în luncliu- este că întreaga preocupare a orga­ preventive, nu respectă normele teh­ C C.V.J. se închid o scrie dc bucle acest aparataj, el nu este în stare de cesităţilor actuale de gospodărire ra­
ne in ultima perioadă, asigură rea­ nelor si organizaţiilor de partid, a nice de exploatare a Instalaţilor o- şi sc modifică reglajele la proiectil funcţionare (lin cauza slabei în tre ţi­ ţională o energiei. Este de datoria
lizarea unor indici energetici supe­ colectivelor de muncă din unităţile ncrgctice. Re|eauo de G kV a C C.V.J., fără aprobarea dispecerului. neri. Aşa este cazul analizatoarelor conducerilor unităţilor să intervină lo
riori. economice pentru mal buna gospodă­ dc exemplu, produce multe avarii în Rezultatele-muncii în sectorul ener­ do CO. şi O- la cabanele CTE II şi forurile tutelare pentru dotarea agre­
Atîf din refereil cîl şi din cuvîntul rire a energiei o condus la realizarea sistem datorită funcţionării defectuoa­ getic sînt uneori diminuate prin nen- CTE I dc la C. S Hunedoara, la ca- gatelor cu aparate de măsură şi con­
tovarăşilor Constanlin Nagy, inginer unui volum însemnat de economii. se a instalaţii lor dc protecţie, care tili/.arco timpului electiv de lucru, în- zannlc do la Uzina „30 Decembrie* trol. să asigure toate condiţiile de îm ­
sînt depăşite din punct de vedere tirzicri. absente nemotivate, abateri­ Cugir. U M. Cugir, U.CM. ZIatna, de- bunătăţire a parametrilor de funcţio­
tehnic şi nu sînt înlrelinute cores­ le de la N.TS , părăsirea locurilor de bilm elrcle de abur si aer la Atclic- nare a instalaţiilor şi agregatelor. Nu­
punzător. Situaţii similare există şl muncă şi nesuprn veghe rea in sta la ţi­ role R.M R. Simeria ete. mai în felul acesta se va putea ajun­ Catarge purtătoare de energie şl
la Fabrica dc produse refractare din lor în funcţionare. Se întîlnesc ca­ Lipsa de preocupare pentru dota­ ge la o gospodărire raţională a ener­ lumină. * 1
„Valoarea" unor avarii Alba lulia C S. Hunedoara şi 1. M. zuri cînd instalaţiile sînt exploatate rea cu aparataj dc măsură şi con­ giei şi evitarea unor pierderi însem­
Hunedoara.
de oameni care n-an o caliticare co­
trol. pentru folosirea lui. duce la con­
nate de surse băneşti prin consumuri
Din analizele efectuate s-a consta­ respunzătoare. cu o instruire forma­ sumuri noraţonnle dc energie. 1 Asîn- neraţouale.
şi deranjamente tat că indisciplina şi nerespectarea lă şi slabă coordonare a a ctivită ţi. In
instrucţiunilor tehnice de
protecţia
multe unităţi, dar mai ales în cele
muncii şi altor normative sînt. de a- miniere, nu există preocupare sufi­
semcnca. cauzele multor avarii şl cientă pentru lichidarea punctelor pe­ vederea executării lor este necesar-
strangulări. La I.E.C. Paroşeni si riculoase şi a focarelor de accidente. un nou impuls ai întregii activităţi.
I.R.E.H. nn (ost cazuri repetate de Toate aceste situaţii sînt generatoare Nou impuls în In primul rind I.R.E. Hunedoara va
S-au obţinut deci unele rezultate şî mal ales dc economicitate ol aces­ întocmire şi încheiere nccorectă a de deranjamente, avarii şi stagnări. trebui să urgenleze întocmirea tutu ­
bune în ultima perioadă în ce priveş­ tor Instalaţii ar creşle simţi tor. O foilor de manevră si a dispoziţiilor Este vorba deci numai dc deficien­ ror docum entaţilor, iar staturile
te interne. înlăturarea lor depinde de
te siguranţa în alimentarea consuma­ o!tă deficientă de ordin tehnic, ce de lucru. La staţia de 35/6 kV Petri­ fiecare colectiv in parte. Iar pentru acţiunea de electrificare populare să realizeze cît mai grabnic
torilor si în gospodărirea raţională provoacă strangulări în producţia de la din cauza neînchcierii corespun­ fondurile prevăzute din contribuţia
a energici. Cu prilejul unei analize energie, este insuficienta apei de ră­ aceasta, este necesar, în primul rînd, populaţiei De asemenea, este necesar
organizată de biroul Comitetului re­ cire (mai ales la grupul IV) şi o apel zătoare o dispoziţiei de lucru şi ne- ca organizaţiile de partid şi condu­ un sprijin mai susţinut din partea
gional de partid, la principalele uni­ epurate. respectării ordinei operaţilor din foa­ cerile unităţilor economice să acorde M EE. pentru suplimentarea unor fon­
tăţi economice din regiune, s-a con­ Situaţii necorespunzătoare se pot ia dc manevră s-a produs o avarie mai multă atenţie educării salariaţi­ duri de investiţii.
statat însă că aceste rezultate nu înlîlni si în reţelele de transport si soldală cu distrugeri dc utilaje $» lor în spiritul disciplinei noi, socia­ Una din sarcinile principale puse făcătoare a T R E IL pentru organi­ O dată cu creşterea gradului de e-
exprimă întru toiul condiţiile şî posi­ distribuţie. Aşa cura sublinia tgv. consecinţe dăunătoare asupra consu­ liste şi atitudinii corespunzătoare fa­ de conducerea partidului in lata lu­ zarea activităţii pe şantiere şi slabei 1 lcclrificarc a satelor sc cere însă din
bilităţile existente în întreprinderi. Victor Berlolan. directorul Întreprin­ tă de sarcinile încredinţate. cratorilor din sectorul energetic şi sfa­ aprovizionări cu materialele necesare. partea uniunilor regională şi raionale
derii „Refractara" din Alba lulia, deşt matorilor (deşi la manevrele respec­ ale cooperativelor agricole de produc­
A lît la unităţile din cadrul M.E.E., turilor populare o constituie electri­ Pc lingă nerealizăcile din acest an, ţie. consiliilor agricole regional şi ra­
cit şi la cele consumatoare, au avut pusă în funcţiune în anul 1965, fabri­ ficarea satelor. Programul dc eleclri- în electrificările rurale există o scrie ionale, conducerilor unităţilor socia­
loc o serie de deliciente legale de ca respectivă este şi acum alimen­ licarc a regiunii noastre prevede ter­ întreagă de deficiente şi rămîneri în
starea tehnică nccorcspunzătoare a tată printr-o soluţie de provizoral din minarea lucrărilor în toate localită­ urma la lucrările executate în anii listo din agricultură o preocupare
moi susţinută pentru extinderea u ti­
unor instalaţii, de nerespeclareo In­ cauza întîrzierii lucrărilor de defini­ ţile pînă în anul 1973, cu un ritm trecuţ. In regiunea noastră, dinlr-un
tivare a statici de 110/35/6 kV Bără- lizării energiei electrice în efectua­
strucţiunilor de lucru şi de abaterile O rezervă preţioasă: mediu anual de 50 sate. Acţiunea des­ număr de aproape 97.200 gospodării rea muncilor agricole. Deşi se cunosc
dp la disciplină, care an favorizat bant. făşurată în ultim ii ani pentru înfăp­ individuale existente in satele elcc- m ultiplele avantaje ale electrificării,
producerea unor avarii şî deranjamen­ O situaţie similară se prezintă la tuirea acestui program a făcut ca pl* trificale, sînt racordate Ia reţeaua c- cooperativele agricole de producţie
te La I E.C. Paroşeni în acest nn a Uzina de preparare Teliuc unde, din resursele secundare nă la finele anului 1966, din totalul lectrică doar 60,700. Există lucrări dm Valea Sîngcorgiului, Burjuc. O-
ovut loc un număr destul de mare de cauza in stala ţilor de deprăfnire est* de 775 sate să avem electrificate 461, de electrificare de joasă tensiune în­ liîştioatn do Sus, Bucium, Ocolişul
avarii care s-au soldat cu pierderea Impurihcată foarte intens zona din jur ceea ce reprezintă 59,5 la sută. Re­ că nelcrminatc, lucrări a căror exe­ Mic, Sohodol, Sălaşul de Jos şi al­
unei importante cantităţi de energie si mai ales stalin deschisă de 110 kV. zultate mai bune s-au înregistrat în cuţie se amină datorită neasigurăi ii toie. la brigăzile dm Bărăbanţ şi Pî-
electrică. De asemenea, nu avut loc Depunerile mosive de pral industrial oraşele regionale Deva, Hunedoara. fondurilor pină la limita de finanţare.
pe elementele stnlîei sint un pericol clişa ale G AS. Oarda de Jos, nu
avarii şi la 1 R E. Hunedoora. Petroşani, în raioanele Haţeg şi Sebeş; Salcie declarate o dată electrificate
permanent de ovarii şi strangulări în Regiunea noastră, dolorilA ponderii la cuploarele Martin şi cuploarele dc este introdusă energia electrică în
Pe lingă lipsireo economici de © pioductia uzinei. încălzire dc la laminoare sc pierde sub nivelul mediu pc regiune sînt sînt neglijate, rămînînd zone şi străzi procesele dc producţie, cu toate că
cantitate importantă de energie, a- Se află, de asemenea într-o stare mari a industriei siderurgice, este o anual o canlitate de energie echiva­ raioanele Orăştie şi Alba. cu lucrări neexcrulate. Asemenea e- localităţile sînt electrificate.
ceste avarii şi deranjamente au adus lohnică necorespunzătoare unele in­ regiune bogată in resurse energeti­ lentă cu circa 125.000 tone combustibil Lucrările de electrificări rurale ce xemple există la Vălişoaro, Straja, Po- Este necesar deci, să se analizeze
prejudicii serioase unor consumatori. stalaţii din Valea Jiului (stafiile 15.'6 ce secundare Numai în anul 1965 va­ convenţional. Cu apa de răcire a cup­ sc execută în acest an sînt însă mult joga, Blăjcni şi altele. cu răspundere această stare de lucruri
loarea acestora. în principalele între­
Avaria pe linia de 60 kV Gurnbarza— kV Petrila şi Lupeni. postul de ali­ toarelor M nrljn şi cuptoarelor de la rămase tn urmă. Dîn 50 sate planifi­ Planul anului viitor prevede exe­ şi să se stabitcască un program con­
ZIatna. de pildă, o provocat pierderi mentare Petroşani, liniile (Ic 15 kV de prinderi o fost de peste 1.300 000 tone laminoare, se pierde aclualmenle o cate în 1966. lucrările sînt termina­ cret cu măsuri şi termene care să a-
de producţie numai la Uzina chimico- combustibil convenţional, reprezentînd te numai în 30 Aceasta, pentru că cutarea lucrărilor de electrificare sigure cit mai grabnic utilizarea ener­
Interconexiune ale Uzinei electrice circa 37 la sulă din consumul de com­ cantitate dc căldură echivalentă cu stalurile populare s-au ocupat insu­
melalurgică ZIatna în valoare de Vulcan alimentările minelor Vulcan peste 15 la sulă din combustibilul pentru un număr de 42 de sale. In gici electrice in producţia ogricolă.
228 000 lei S-au înregistrat de ase­ şl Paroşeni ctc.). Lucrările la noile bustibil al regiunii. In ultim ii ani ou consumat de aceste cuptoare. Tot la ficient de asigurarea contribuţiei de
menea, avarii în Instalaţiile altor u- fost depuse eforturi susţinute pentru la populaţie şi n-au pus la timp în
slalii de 110/35/6 kV Petrila şi 35/6 ridicarea gradului de utilizare a a- C.S.H , cu stingerea umedă a cocsu­ discuţia adunărilor populare sumele In încheierea lucrărilor şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul
m iăll consumatoare, care s-au soldat kV Petroşani Sud. prin care s ar e li­ ceslor resurse, îndeosebi la C. S. Hu­ lui se pierde în atmosferă o cantita­ Ghcorghc Călin. Subliniind taptiiI că in u ltim ii ani, datorită con­
cu întreruperi in procesul de produc­ mina parţial uncie deliciente. sc e- nedoara şi Uzina „V ictoria ” Călan Cu te de căldură echivalentă cu 46 500 de participare. struirii a numeroase obiective industriale dc mare imporlanţă eco­
Greutăţi în asigurarea
fondurilor
ţie xoentă de către Întreprinderea elec- toate acestea, rezultatele obţnule sînt l.c c. La Uzina „V ictoria* Călan ga­ au creat şl u n ilă ţle agricole socia­ nomică, regiunea Hunedoara a devenit o mare consumatoare de
Din cuvîntul ing Alexandru Rcbrca- trnmonlaj Sibiu înlr-un ritm lent. sul) nivelul posibilităţilor Pe ansam­ zele de scmicocs fluidizate sînt arse liste, ale cooperaţiei de consum şi energie, vorbitorul a arătol că organelor .şi organizaţiilor de partid,
nu, directorul I E C. Paroşeni, şi ing. La 1 R E, Hunedoaro mai există încă blul regiunii gradul de utilizare a re­ actualmente in atmosferă, pierzîndu- meşteşugăreşti, care nu nu virat la organizaţiilor dc sindicat şi ale U.T.C., cadrelor de conducere, le
Ion Măierean, directorul întreprinde­ întreruuătoare cu putere de rupcTo surselor cnprgclice secundare se rid i­ se anual o cantitate de circa 85 000 timp cola parte din cheltuielile afe­ revin sarcini de răspundere (n asigurarea folosirii cît mal ra ţo -
rii regionale dc electricitate Hunedoa­ depăşită, linii şl reţele cu prize de că abia la 68 la sulă, rămînînd neu- t.c.c., ior la U C M. ZIatna, cuptorul rente. nale şi economice a maşinilor şi utilajelor. O alcnţie deosebită tre­
ra Deva, se desprinde că una din pămînt care nu se încadrează în nor­ de mată elimină gaze arse la o tem­
principalele cauze generatoare de n- me. posturi dc trnnslormare protejat* tilizate circa 400 000 tone combustibil In acelaşi timp, inlîrzierea lucră­ buie să se acorde preînlîm pinării avariilor şî deranjamentelor prin­
tr-o supraveghere cît mai califica l;'| şi mai atentă a funcţionării fie ­
varii o constituie starea tehnică ne­ necorespunzător contra supratensiuni­ convenţional. La C.S.H., de exemplu. peratură de peste 1100° G. rilor s a datorat preocupării nesatis­
corespunzătoare a unor Instalaţii si lor şi cu siguranţe necalibrate. cărei instalaţii, respectării prescripţiunilor şl Instrucţiunilor de lu­
cru, a normelor de tehnică a securităţii muncii. Pentru aceasta, va
echipamente. Deliciente privind storco tehnică trebui să sc depună eforturi in vederea întăririi disciplinei muncit
In cadrul I E C. Paroşeni. I R E H , necorespunzătoare a unor instalaţii in toate compartimentele şi de către toţi salariaţii.
cîl şi la întreprinderile consumatoare, sînt şl la întreprinderile consuma­
sînt adoptate soluţii de moment şî toare. Ir» cadrul CC.V.J. liniile inte­ Va trebui să se la măsuri mal operative şt eficiente pentru
provizorate, care micşorează siguran­ rioare de distribuţie şi stafiile proprii asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca alimentarea fabricilor, uzi­
ţa în funcţionare. Ba mai mult. sînt de transformare nu sînt întreţinute nelor şl celorlalţi consumatori să se foca in modul cel mat per-
folosite instalaţii care nu corespund corespunzător. Lo C S. Hunedoaro a- îect, fără nici o întrerupere.
normelor in vigoorc. Lo Paroşeni. spre timentărilc din stafiile dc sistem că­ Refcrindu-se la necesitatea prevenirii risipei dc combustibil şl
exemplu, grupul IV funcţionează tre consumatori» principali au multe energie, la posibilităţile ce există în acest sens în flecare între­
strangulat şi (ără rezervă lo pompele cabluri defecte, iar la Uzina „V icto ­ prindere dîn regiunea noastră, vorbitorul a arătat că este necesar
de alimentare. Lucrarea de înlocuire ria" Călan stafia de .95/6 kV se ex­ să se organizeze pe această temă dezbateri largi în cadrul orga­
o acestor pompe, prevăz.ută a se rea­ ploatează lără a se face verificările nizaţiilor dc partid, pe linie sindicală şi U.T.C., in care comuniştii
liza în 1965 nu are asigurate toate periodice stabilite prin norme pentru şl toţi oamenii muncit să vină cu propuneri privind valorificarea
condiţiile de executore nici în pre­ auaratajnl acesteia Asemenea exem­ cît mol deplină a rezervelor interne. Este necesar să se creeze o
zent. Grupul 11 nu poate fi încărcat ple pot fi date şi de la unităţile din putprnicâ opinie de masă îm potriva risipei, a neglijenţei şî super­
la sarcina nominală din muza vibra Cugir Fabrica de produse refractare fic ia lită ţii în gospodărirea energici electrice.
tii lor mari ce apar iar rebobinarea Alba lulia, 1. M Hunedoara si altele. In continuare, tovarăşul Gheorqhe Călin a subliniat sarcinile
generatorului de rezervă care ar elî Toate acestea micşorează siguranţa ce stau în faţa sfaturilor populare şl a colectivelor de muncă de
ruina această deficientă se tărăgă în alimentarea cu energie şl funcţio­ a căror activitate depinde intensificarea acţiunii de electrificare a
nea/ă de multă vreme Nn este pusă narea agregatelor şl. în ultimă instan satelor, arătînd că vor trebui luate toate măsurile penlru ca lucrările
îp funcţiune automatizarea arderii la tă provoacă pagube unităţilor eco să fie urgentate.
cazane prin care gradul rle siguranţă nomlcc.
In încheiere, vorbitorul şi-a exprimat convingerea că prin a*
pllcarca tn viaţă a măsurilor adoptate în şedinţa activului dc partid
privind creşterea siguranţei în funcţionarea instalaţiilor energetice
şt utilizarea cît mal raţională a energiei, prin folosirea deplină a re­
Vedere exterioară de la Termocentrala din Paroşeni.
zervelor existente tn unităţle noaslrc economice, se pot obţine fa
______i perioada următoare rezultate din cele mal bune.