Page 7 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 7
PAGINA A 1-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3682 imm*
Deschiderea ia Bucureşti Conferinţa organizaţiei de partid de la fabriia „Sebeşul'* Ocrotirea monumentelor
la materializarea hdtăririlor de
a Expoziţiei industriale partid. In anul viitor producţia naturii - datoria fiecărui om
înregistreze un
va trebui să
MUNCA DE PARTID - STRINS spor de 000000 perechi ciorapi Matura regiunii noastre a dinţii casă — laborator
a R. P. Bulgaria din brimbac şi 80 000 perechi eu locuitorii săi. Pc o supra- („Gemenele") la 1770 m alti
de generoasd
fosl deosebii
înzestrată cu foafd
tudine
ciorapi din relon.
aparatură ştiinfilică necesa
Colectivul de aici a acumu
sini
lafă relativ rcstrlnsă,
lat o bună experienţă în reali
(Urmare din pag. î) manentă a schimburilor comercia LEGATĂ DE PROBLEMELE zarea sarcinilor economice exis- concentrate numeroase pei ră efectuării unor cercetări
şi observaţii complexe asu
saje şi monumente ale na-
le, reciproc avantajoase, între cele lind toate condiţiile ca preve 'urii neasemuit de frumoase, pra celor 020 specii dilcrite
luri şi teluri comune, prin hipla pcn- ganizaţia de partid poate inllu- dc Horă, exemplare/cr rare
iru făurirea societăţii socialiste. în două ţări, tovarăşul Alexandru Bîr- enla ih mod holurilor mersul derile planului de produclie pe unice pi In part icularilutHc şi dc faună şi asupra celor 82
lădeanu a spus că prin creşterea vo
importanta lor ştiinţiticâ. Cu
trevederile şi convorbirile dintre pri lumului livrărilor reciproce de măr E C O N O M I C E lucrurilor In perioada care a acest an să fie realizate şi de toate acestea ocrotirea na lacuri cc înfrumuseţează re
mul secretar al Comitetului Central trecut, calitatea s-n îmbunătă păşite. Cu toate acestea, rezul zervaţia.
al Partidului Comunist Bulgar şi pre furi, prin construirea în comun, în ţit. Datorită insă ncurmăririi tatele nu sînt încă pc măsura turii a tost neglijată In tre
şedintele Consiliului de Miniştri al anii următori, a hidrocentralei din Fabrica de tricotaje din mal marc în toate domeniile atente a modului cum se des posibilităţilor. In fabrică exis cut, dc către stat, maniies- Un spectaculos fenomen
R P. Bulgaria, tovarăşul Todor Jiv- zona Islaz—Somovit, precum şi a li Sebeş, ca şi celelalte unităţi e* dc activitate. făşoară procesul de producţie, tă circa 40 de maşini de mare tindu-sc un total dezinteres geologic, att monument al
pentru conscryarea nepreţu
kov, şi secretarul general al Comite niilor de 220 kV şi 400 kV pentru conomice din regiune, oferă Porta ci — arătau tovarăşele sint zile cînd procentul de re productivitate care nu produc naturii, II constituie Ripa
itelor sate valori De-abia in
tului Central al Partidului Comunist transportul de energie electrică în imaginea unei act i vi to ti crea Elena Sălişteanu, secretara or but este marc, iar numărul re- la capacitatea proiectată. anii noştri ocrotirea naturii Roşie situată pc malul drept
Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Bulgaria, colaborarea economică din toare, unde hărnicia, pricepe ganizaţiei de bază de la sec maierilor ridicat. In scopul ridicării aclivilălii a devenit o problemă dc al văii Sccaşului. Aici, se In^
au adus un suflu nou, înviorător, în tre cele două ţări se va extinde în rea şi talentul colectivului ţia circulare I, Paraschivo Cri- Calitatea producţiei — spu economice, comitelui de parlid stat, pentru păstrarea şi con ti/ncsc cele mai ciudate şi
relaţiile de prietenie dintre cele două continuare. transformă în fapte prevederi san, muncitoare la secţia fini nea tovarăşul Simion Croya, di n luat măsuri bine chibzuite. servarea căreia sint alocate frumoase piramide de pă-
ţâri. Relevînd prietenia şi colaborarea le ce le revin din planul cin saj şi alţii — se manifestă şi rectorul fabricii — nu vu (i în- Dar, nu întotdeauna s-au găsit importante mijloace materi mint din întreaga tară. Nu
Deschiderea acestei expoziţii în dintre popoarele român şi bulgar, cinal. Colectivul de aici este prin aceea că au fost pri lotdeauna aceeaşi. O dală cu cele mai eficiente forme şi me meroşi turişti (şi dc peste
Bucureşti este încă o manifestare a vorbitorul a arătat câ dezvoltarea a- hotărît să obţină rezultate pe miţi noi membri de partid progresul tehnic, cu creşterea tode de antrenare a colectivu ale şi băneşti. hotare) vin să admire ,,pc
dorinţei noastre reciprotc de dez cestei prietenii pe baza principiilor măsura cerinţelor si sarcinilor din rindurile celor mai har necesităţilor şl sporirea exigen lui la traducerea în viată a Venind In \ ntîmpinaren viu" curiozităţile şi „ secre
voltare şi ndincire a acestor legături.. respectării suveranităţii şi indepen actuale. Căile care converg nici muncitori, ingineri şi ţelor oamenilor muncii, o anu măsurilor luate. dorinţei numeroşilor cetă tele" neîntrecutului meşter
Sintem convinşi că ea va constitui denţei naţionale, egalităţii în drep spre acest tel au fost examina tehnicieni, astfel incit în mită calitate a produselor, con In cuvîntul său, vorbitoarea ţeni. drumeţi neobosiţi, pa lăutar, care este natura.
Parcul dcndrologic dc la *Si-
sionaţi cercetători şi iubitori
un bun prilej şi loc pentru întilniri turi, neamestecului în treburile in te cu multă răspundere de că toate secţiile exislă organi siderată astăzi superioara, raii- s a referit şi la unele probleme ai naturii regiunii Hunedoa meria, Pădurea Dejan sint
si convorbiri rodnice şi cu certitudine terne, colaborării şi întrajutorării tre delegaţii prezenţi la confe zaţii dc bază puternice. Astăzi, nc poate deveni nesatisfăcăloa- ale conducerii de către orga ra, Editura Academici Repu- alte frumuseţi naturale puse
va contribui la dezvoltarea colaboră frăţeşti, corespunde intereselor am rinţa organizaţiei de partid pe fiecare al treilea salariat este re. Cercetarea motivelor şi nizaţia de partid a probleme bItcii Socialiste Române in sub ocrotire, despre al cător
rii noastre economice, a schimbului belor popoare, contribuie la întărirea fabrică. membru al Partidului Comunist cerinţelor consumatorilor tre lor economice, a organizaţiilor colaborare cu Comisia Mo rol ştiin(i(ic şi educativ s-a
de mărfuri în general, şi îndeosebi în sistemului 'socialist mondial. Român. întărirea numerică a buie să îmbrăţişeze multe as de masă. numentelor Maturi/, a orga vorbit mult la consfătuire.
In încheiere, tovarăşul Alexandru
domeniul construcţiei de maşini. Bhiădeanu a spus: împărtăşind cu Eforturi constante organizaţiei de partid — arătau pecte. Se ridică, dc pildă, pro Experienţa pozitivă acumula nizat ieri la Clubul sindica Mai mulţi participant! au
Luînd cuvînlul, tovarăşul Alexan tovarăşii Angela Jiteanu, şefă blema : de ce produse egale ca tă trebuie să devină un bun al telor din Deva, o consfătuire subliniat necesitatea culti
dru Bîrlădeanu a spus printre altele : satisfacţie aprecierea că deschiderea dc seclie la depănat, loan Uă- utilitate practică, cum este ca tuturor organi/.alillor de bază. cu cititorii şi colaboratorii vării dragostei şi respectului
Expoziţia pe care o inaugurăm astăzi Expoziţiei industriale bulgare la spre un ţ@9 precis şinaru, maistru la sectio circu zul mărfurilor noastre, fac to Irabinareo exigentei cu ajutorul revistei „Ocrotirea naturif*. la(ă dc aceste avufit natura
nc va permite să cunoaştem si mai Bucureşti constituie o nouă şi eloc lare II — a avui loc o dală cu tuşi obiectul unor prclerinle concret, diferenţiat, ce trebuie Interesul larg pc care l-a le, bunuri ale întregului
bine succesele însemnate obţinute de ventă manifestare a dorinţei noas Darea de seama şi delegaţii întărirea muncii politice şi edu inegale ? Răspunzînd acestei acordat organizaţiilor de bază slirnil această problemă a popor.
oamenii muncii bulgari, sub conduce tre de lărgire şi adincire a colabo care au luat cuvîntul au ară cative pentru ridicarea nivelu necesităţi este nevoie ca incă constituie una din condiţiile întrunit ta un loc numeroase Este bine ca Incă din şcoa
rea partidului lor comunist in dezvol rării şi prieteniei româno-bulgare, tat că in tata organizaţiei de lui de conştiinţă şi creşterea din acest trimestru să găsim so esenţiale pentru atragerea în cadre didactice, ingineri, teh lă să se dezvolte interesul
tarea industriei socialiste, ne va în urez succes deplin acestei expoziţii partid, în faţa întregului colec combativităţii comuniştilor. Pe luţii tehnice pentru a lărgi ga tregului colectiv la înfăptuirea nicieni şi brigadieri de la copiilor pentru cunoaşterea
făţişa tabloul unei tari in plin avînt pe care partea română o găzduieşte tiv au stat'în perioada de la linia antrenării colectivului dc ma sortimentelor comerciale, sarcinilor ce revin acestei fa întreprinderile forestiere şi şi păstrarea neştirbită a fru
economic. cu multă plăcere. ultima conferinţă si pină în muncă Io realizarea sarcinilor să trecem la realizarea unei brici De aceea, comitetul de ocoalele silvice dm regiune,
Sintem martorii eforturilor care La invitaţia tovarăşului Jivko Jiv- prezent sarcini însemnate. Tre economico se puteau obţine, palete mai bogate In culori, la parlid, birourile organizaţiilor specialişti de la D,REF, museţilor naturii. Dc altlcl,
se fac in Bulgaria pentru aplicarea kov. tovarăşul Ion Gheorghe Maurei* buia sporită valoarea produc însă. rezultate şi moi bune dacă forme variate ca sistem do tri de bază trebuie să-si desfăşoa trustul minier şi mulţi al(i este o Indaioritc obştească,
mai largă a realizărilor ştiinţei şi a tăiat, in aplauzele celor prezenţi, ţiei globale, planul (izie era ne comitetul de parlid acţiona în colore cerute mult de cumpără re permanent activitatea acolo pasionaţi iubitori ai Irumu- cetăţenească a fiecărui om
tehnicii moderne, pentru creşterea panglica inaugurală a expoziţiei. cesar să crească de la 517 mii toate cazurile prin birourile tori. Complexitatea acestor pro unde se hotărăşte soarta pro- sctilor naturale ale regiunii să vc\jhozc la neallerarca şi
productivităţii muncii şi ridicarea e- Asistenţa a vizitat apoi standurile. perechi cidrapi în 1965 in organizaţiilor dc bază. desfăşu- bleme solicită în mai mare mă- (luclîci. unde se înfăptuiesc în Nc. bucurăm de a avea pe conse/varca frumuseţilor pei
ficicnţei economiei. Succese remar Directorul Expoziţiei şi alte cadre 1 .100 000 perechi în accsL an, lind o muncă vie, concretă cu Miră spiritul dc iniţiativă, lan- mod practic hotăririlc partidu teritoriul regiunii primul parc
cabile a obţinut Bulgaria vecină şi din conducerea expoziţiei au dat trebuia redus preţul de cost cu oamenii. Unii membri ai comi tcz.ta, răspunderea şi exigenta lui şi ale guvernului nostru. naţional — Retezatul, In In sagistice, a launci şt I lor el
prietenă în domeniul agriculturii. explicaţii. Sint expuse maşini-unelle 2,4 la sută, îmbunătăţită cali tetului obişnuiesc să tină o in toate compartimentele dc a . nac;y cinta căruia s-a construit cea regiunii noastre'
Oamenii muncii din Republica So pentru prelucrarea metalului, .strun tatea producţiei. strînsă legătură cu şefii de sec- activitate incepînd cu reccplio-
cialistă România se bucură in mod guri, maşini de frezat eu program Avînd in tată aceste obiecti Iii, cu maiştrii, să acţioneze narea materiei prime şi termi-
sincer de realizările obţinute de po dirijat automat, de filetat etc. Prin ve, comitetul de partid a în mai mult prin organele tehni- nînd cu expedierea produsului
porul bulgar, căruia îl apreciază e- tre aparatele' de mare precizie se drumat organizaţiile de bază, co-administrative. Cifrele ope finit.
forturile depuse in vederea ridicării remarcă maşina electronică de cal organizaţiile de masă, condu rative pe care le găseşti la şc-
patriei sale pe culmile progresului cul, cu ajutorul căreia se pot efec cerea tehnico-administrativă să lii de secţii şi maiştri — ară Controlul
şi civilizaţiei. tua diverse operaţii. Standurile în desfăşoare o susţinută muncă tau tovarăşii Dumitru Capră,
Rcferindu-se la realizările obţinu treprinderilor de comerţ „Himim- politică şi organizatorică în inginer şef, Petru Sara, secreta
te de poporul român, tovarăşul Ale poit" şi „Rudmetal" prezintă reali scopul realizării planului la loti rul organizaţiei de bază dc la de partid, cheia G
xandru Bîi lădeanu a arătat că zările industriei chimice şi ale meta Indicatorii. Munca desfăşurată scclia Cotlon, — te ajută să cu
Partidul Comunist Romăn a pus în lurgiei bulgare. In alte standuri, a căpătat astfel un caracter noşti pulsul activităţii, dor succeselor
centrul politicii sale economice in sînt expuse diferiie tipuri de mo concret, eficace, eforturile au munca cu oamenii presupune
dustrializarea socialistă a ţării. In toare electrice, agregate frigorifice, fost canalizate in mod constant, infinit mai mult. In anul viitor, Secţia tricotajca
prezent, a spus vorbitorul, produc produse ale industriei de cabluri, spre un lei precis. Drept rc- de exemplu, va trebui să spo viitoare Fabricii „Sebeşul1'
ţia industrială a României este de aparate de radio şi televizoare, cen v.ultnt, în 9 luni, producţia rim productivitatea muncii cu In cuvîntul de încheiere a lu din Sebeş: presti
circa 10 oii mai mare decît în anul trale telefonice şi aparate electrice marfă vîndută şi încasată o fost încă circa fi la sută. Dar pen crărilor conferinţei de partid giul colectivului dc
1938 : s-au produs schimbări profun de măsuri, bunuri de uz casnic. depăşită cu 1.150 000 lei, pro- tru aceasta nu cslo suficient ca lovaiâşn Elena Borza, mem aici se Impune prin
de in structura sa, au fost create o Bogat reprezentat este standul ducîndu-sc în plus 100000 pe oamenii să cunoască doar sar bru supleant în biroLit Co grija deosebită cc
serie de ramuri noi : construcţiile „Balcancar", care înfăţişează o serie rechi ciorapi din bumbac, 55.600 cina globală. In scopul realiză mitetului regional do partid, o acordă calităţii
de maşini, industria energetică, chi de tipuri de electrocare şi electro- perechi ciorapi din rclon şi rii obiectivului propus este ne a felicitat colectivul dc muncă produselor.
mică şi petrochimică. pnlane, produse de întreprinderile 257.000 bucăţi tricotaje din voie ca în timpul cel mal pentru rezultatele obţinute
înfăptuirea planului economic pe din ţara vecină. bumbac. scurt să şcolarizăm prin cursu urîndu-i noi succese în înfăptu
perioada 1966—1970 va marca un nou Sint prezentate, de asemenea, o se rile dc calificare circa 100 dc irea sarcinilor economice şi
progres in valorificarea la nivel su rie de medicamente, produse cos Muncă vie muncitori, să întărim disciplina politico co îi stau în faţă.
perior a resurselor materiale ale ţării metice etc. Realizările industriei în muncă, să urmărim reparfi- In cuvîntul său, tovară
si a forţei creatoare a poporului ro textile se remarcă prin exponatele •zarca judicioasă a muncitorilor şa Elena Borza a atros o-
mân. întreprinderii comerciale de stat cu oamenii si maiştrilor pe schimburi, în Icntia asupra organizării şi
Arâtînd câ sporirea şî diversifica ,,Industrialimport". aşa fel. incit toate utilajele să eonlrolului executării hotă-
rea producţiei, creşterea potenţialu Trustul economic de stat „Agro- Mai mulţi vorbitori au su fie folosite la întreaga lor ca ririlor, aceasta constituind u_-
lui economic al României şi Bulga maşina" expune diferite maşini agri bliniat ideea că acum organiza pacitate. na din pîrghiilo principale de
riei, permit o dezvoltare per cole şl pompe pentru irigaţii. ţia de partid are un rol tot Sînt şi nlle domenii unde or mobilizare a întregului colectiv
m. si-- toate în favoarea gazdelor. Executarea
Îngrijorătoare este comportarea e*
Prezent Puţine lucruri elogioase chîpei Minerul Vulcan care nici de
«astă dată nu a reuşit să cîştige. Nu
cunoaştem ca în campionatele trecu
te după 9 etape Minerul Vulcan să fi arăturilor de toam nă
şi perspectivă despre etapa a IX-a ocupat locul 13. Poale că n-ar fi rău
ca cei în măsură să analizeze com
portarea acestei echipe. (Urmare din pag. 1) manifeste grijă deosebită pentru
Un alt fapt care merită a fl con menţinerea în stare de funcţionare a
în sistematizarea De ticcore dală cînd ne spunem motoare va hoţărî întiietalca celor Iui regional a fost ccl de la Lonca. semnat este acela că in 6 meciuri au In perioada care urmează, D dată cu întregului parc de tractoare şl să asi
impresiile în legătură cu meciurile două pretendente. Fotbaliştii de la Parângul si Stiinla fost înscrise 23 goluri, scorul etapei eliberarea tractoarelor de la lucră gure operativ în teren repararea de
din etapa care s-n încheiat răsfoim In această etapă s-au disputat doar au realizat mulle faze frumoaso, apre rcalizîndu-l Minerul Teliuc, care a în rile dc insăraînţare şi recoltare, se fecţiunilor accidentale precum şi a-
provizionarea cu piese de schimb şl
sase meciuri. Corespondentul nostru
oraşelor însemnările noastre şi ale corespon din Aninoasa, Constantin Dănilă, ne-a ciate de spectatori, tn rest, meciuri vins Voinţa Ilia cu 6 0. In tot meciul creează posibilităţi pentru co ritmul carburanţi. Totodată, este bine ca îm
denţilor voluntari, prezenţi pe sta
executării arăturilor adinei să fie mult
fotbaliştii din lila n-au tras nici mă
dc slabă factură tehnică. Aşa au stat
dioane, pentru a ne edifica într o lucrurile )a Ghelar, Alba Iulia şi Si- car o singură dată la poartă. intensificat. In acest scop, de mare preună cu consiliile de conducere ale
măsură cit mai exactă asupra celor meria Corespondentul nostru Rernus Mai scoatem în evidentă de ase însemnătate este faptul co toate u- cooperativelor agricole să creeze con
(Urmare din pag. I) petrecute. Asa am procedat şi îna Moldovan din Simeria apreciază că jo menea neseriozitatea cu care unii ar- nităţilc să grăbească tăiatul şi trans diţii optime de muncă şi viată me
inte de a scrie aceste rînduri pe mar M A R G IN A L II cul juniorilor a plăcut mult. In schimb biij i privesc întîJnirile din campiona portul cocenilor de pe cîmp, pentru canizatorilor, pentru ca randamentul
lucrările de dotare lelmico-edilitaiâ ginea etapei a IX-a a campionatului al seniorilor, care au jucat tură nici un tul regional. Unii dintre ei, cura este a asigura frontul necesar de lucru activităţii lor să fîe maxim.
a respectivelor localităţi să poală fi regional de fotbal. Cc concluzie s-a orizont, i-a dezamăgit pe spectatori. cazul celor care au fost delegaţi la tractoarelor. După cum se ştie, eficienta arătu
realizate, pentru a spori confortul putut desprinde? anunţat că echipa Dacia Orăştie nu De reţinut că seniorii au egalat din- Ghclnr, iui se prezintă să conducă în- Este ‘bine ca pe bazo realizărilor rilor de toamnă este asigurată şi de
cetăţenilor şi a se putea trece la rea Desigur că atenţia multor amatori s-a prezentat să susţină această par lr-0 lovitură dc la 11 m. Nici Aurul lilnirile. înregistrate şi a forţelor existente să fertilizare. De aceea, pc baza pla
lizarea de drumuri, trotuare, alimen de fotbal este îndreptată spre evolu tidă. Cauzele nu sint cunoscute nici Brad nu s-a orientat destul de bine. Aşadar asupra etapei de dumini se revizuiască graficele de executa nurilor do fertilizare vor trebui trans
tări cu apă ş.a. ţia formaţiilor Ştiinţa Petroşani şl de tovarăşii din comisia regională dc Această formaţie după ce a înscris că se pot spune puţine cuvinte elo re a arăturilor, stabilindu-se perioa portate şi încorporate în sol, sub
ARH. CONSTANTIN IAREMSCHI: Aurul Brad, principalele favorite în fotbal. Sintem şi noi curioşi să aflăm golul o făcut greşeala de a se retra gioase. Rămine ca jucătorii şi antre da de lucru st vitezele zilnice ce tre arătură, cantităţile disponibile de în
— In concepţia generală de prefigu ‘lupta pentru cîştigarea titlului de motivele. Cert este că în turul aces ge in apărare, permiţind slmerienilor norii să muncească mal intens pen buie realizate cu fiecare tractor. grăşăminte organice şi superfosfatul,
rare a oraşelor, arhitecţii de la campioană regională. Duminică ambele tui campionat regional s-au înregis să egaleze. Dalorîtă jocului slab prac tru a satisface exigenţele justificate Conducerilor staţiunilor de maşini asigurîndu-se astfel o bază trainică
D S A P.C. trebuie să imprime compo au realizat în deplasare meciuri de trat prea multe neprezentâri la me ticat de către fotbaliştii din Alba lu- ale spectatorilor care, pe orice vreme,
ziţiilor un caracter accentuat de per ciuri. lucru care trebuie să dea se lia. în această partidă s-a înscris un cît de rea ar ti, vin să-î vadă la lu şi tractoare şi ale gospodăriilor a- producţiei la culturile de primăvară
sonalitate. prin valorificarea crea egalitate, diferenţa dintre ele rărnl- rios de gîndit. singur gol dinlr-o lovitură dc la 11 cru. gricole de stat le revine sarcina să din anul viitor.
toare a bogatelor tradiţii existente nînd în continuare de un singur Singurul meci care a salvat într-o m. De altfel, în clapa dc duminică, ar
şi a reliefului de o rară frumuseţe, punct. Comportarea din etopele ur- oarecare măsură onoarea eampionatu- bitrii au acordat trei lovituri de la 11 VASILE NEGRU
Cele maî mari posibilităţi de sublini
ere a sinuozităţilor şi vegetaţiei aces * ’V
tuia le oferă localităţile Deva, Cugir,
precum şî cele dm Valea Jiului. Spre întreprinderea 506 instalaţii
exemplu, la Vulcan desfăşurarea u- Secvcnfd urbanistică din zona A L I M E N T A R E A C U A P A
nor fronturi de clădiri va sublinia
prezenţa conturului munţilor prîntr-o Gojdu a oraşului Deva Braşov, şantierul 5.064 Sibiu
concepţie care să permită sesizarea
reliefului. Viitoarele clădiri de locuit
vor fi amplasate şi in terenuri cu A F E R M E L O R DE A N I M A L E angajează de urgenţa pentru şantierele Sibiu şl Orăştle:
pante pronunţate. Ansamblurile ast
fel concepute, întregite cu alei, scări — tinichigii ventilaţie;
de acces, platforme de parcare şi gos — sudori electrici şi autogeni;
podăreşti vor întregi imaginea unei In ansamblul măsurilor luate pen vele agricole din Denie, Drîmbar şi LipsLirî 1 e semnalate nu sînt de ne
compoziţii mai originale. Aceeaşi tru buna întreţinere şî îngrijire a a- în alte unităţi, unde asigurarea cu înlăturat. Prin măsuri chibzuite ele — Instalatori pentru încălziri centrale;
concepţie va fi respectată şi în cazul nimalelor, alimentarea cu apă are o apă la unele brigăzi s-a fAcut tot pot fi lichidate şî asigurate toate — lăcătuşi mecanici.
ansamblurilor de locuinţe din Cugir, Importanţă deosebită. Rezolvarea a- piin captarea izvoarelor apropiate, condiţiile pentru alimentarea ferme Informaţii suplimentare se pot primi Ia şantierul din Sibiu,
Pelrila şi Urlcani. cestei probleme a preocupat şi preo cu debit de apă corespunzător. La lor de animale cu apă în bune con şoseaua Alba Iulia (vizavi de aeroport) şl la şantierul Orăştle
Plastica arhitecturala, element de cupă toţ maî mult conducerile coo cooperativa agricolă din Cricău este
importanţă majoră în imprimarea ca perativelor agricole din raionul Al- în curs de construire un apaduct cu diţii. (G. A. S.).
racterului specific, va forma obiec ‘ ba care, sub îndrumarea organizaţii o lungime totală de 700 metri, iar la
tul unor preocupări atente. Elemente lor de partid, se orientează spre fo Oarda de Jos alimentarea cu apă se N. GIURGIU
noi de detaliu, mai apropiate de bo losirea cit moi deplină a condiţiilor va face direct în grajduri cu ajuto
gatele tradiţii ale arhitecturii popu locale. Un accent deosebit se pune rul unei pompe acţionate dc un mo
lare şi monumentale, precum şi une pe valorificarea căderilor de apă, tor. operete româneşti; 11,30 Muzică popu lei, ccl isteţ ca un proverb" 18,50
le materiale de ceramică vor elimina captarea izvoarelor şi dirijarea apei Din cele cîleva exemple enumerate 2 lară din Moldova ; 9,41 Melodii din Publicitate; 18,58 Ora exactă; 19,00
efectul de monotonie. Decorarea unor prin conducte spre locurile destina mai sus se poate trage concluzia câ filme i 10,05 Lectură în premieră : Telejurnalul de seara ; 19,20 Croni
elemente de faţade cu ceramică poli te adăpării animalelor. atunci cînd există preocupare se „Modolog în Habilon" de Al. Plu- ca discului : 19,35 Filmul serial „Ca
cromă, aplicată pentru început la Pentru acest an, în afară de coo obţin şi rezultate pozitive. Trebuie lippîde; 10,50 Ikichet de melodii sa şerpilor" ; 20,05 Film : Armata
ansamblul din zona Go.idu a oraşu perativa agricolă din Mihalţ, nici o apreciat câ în privinţa alimentării cu populare; 11,30 Din ţările socialistei codobaturilor; 21.40 Fotbal; An
lui Deva, va trebui prelucrată crea altă unitate din raionul Alba n-a so apă a fermelor de animale unităţi 12,25 Din comoara folclorului nos glia — Cehoslovatia. Transmisiune
tor şî extinsă. Vibraţia care se va ob licitat credite pentru introducerea le au primit un sprijin concret din tru ; 13,OU Muzică din opereta „Clo de la Londra. Tn pauză; Poşta te
ţine in acest mod va fi, în unele loca apei la fermele de animale. In fie partea uniunii raionale a cooperati potele din Cornevillc" de Planquet- leviziunii i 23,20 Telejurnalul de
lităţi, în mod cert alterată de noci care cooperativă agricolă unde ali velor agricole, care prin specialiştii le j 13,30 Mărturisiri... pc note; 14,30 noapte < 23,30 Buletinul meteorolo
vităţile unor procese tehnologice in mentarea cu apă nu era asigurată săi a îndrumat cooperativele spre R a d io Concert de prinz; 15,30 De ce? de ge
dustriale. De aceea va trebui să se potrivit necesităţilor, s-au întreprins găsirea celor mai potrivite soluţii.
lecţionăm cu grijă materialele de fi măsuri pentru rezolvarea cu posibi In raionul Alba mai sînt, ce-i drept PROGRAMUL t; fi,15 Actualita unde? de cînd? (emisiune pentru
nisaj, promovînd in continuare uti lităţi proprii a acestei probleme. Câ puţine la număr, şi cooperative un tea agrară ; 6,45'Solut voios de pio copii)! 16,00 Recllalul sopranei Ma
lizarea elementelor de ceramică, pia teva exemple sînt cît se poate de de problema alimentării cu apă nu nier ; 8,00 Sumarul presei ; 11,30 La fia Crişan? 16,30 Vă plac aceste cin- Timpul probabil
tră naturală sau artificială, îndeosebi edificatoare. La cooperativa agricolă se bucură de atenţia cuvenită. Lu microfon, melodia preferată ; 10,03 tece?; 18.35 Album liric; 19.05 Fi
pentru localităţile din Valea Jiului din Vinţul de Jos, la grajdurile din cruri în aparenţă mămuţe caic pro „Senin e cerul tării melc" — pro guri st momente din istoria muzicii;
şi Hunedoara. Sibişeni, s-a introdus apa prin că voacă însă, in multe cooperative, gram de cîntecc ; 10,30 Emisiune li- 19,40 Concert ghicitoare ; 20,30 Tea PENTRU 24 ORE
Se impune ca un imperativ şi pu dere, iar la Vinţ scoaterea apei ne greutăţi în ee priveşte alimentarea tetară pentru şcolari; 11,30 Forma tru radiofonic : „Anton Pann" adap
tare radiofonică după piesa lui Lu
nerea în valoare a monumentelor cesare adăpării animalelor se fa cu apă. La cooperativa agricolă din ţiile Valenţiu Grlgorescit $1 Jean cian Blago ; 22.30 Moment poetic. Vreme schimbătoare cu cerul va
istorice, arhitecturale şi de artă. In ce prin aderenţă cu ajutorul unui Galda de Jos, de pildă, la brigada Claodrlc : 12,10 Formoţii artistice do Din lirica sovietică ; 22.36 Frumoa riabil, maî mult noros. Vînt mode
cazul monumentelor din oraşele motor instalaMa fîntînă. De aseme din Oicjdea stă nefotositâ de moi la sate ,■ 13,30 Muzică populară ce se melodii în noapte... rat cu intensificări din est. Voi maî
Deva, Hunedoara şi Alba Iulia vor nea, au fost construite şi două f în - bine de 5 ani o pompă nouă, în timp rută de ascultători; 14,15 Din albu cădea precipitaţii sub formă de
trebui deschise perspective mai largi tini ; una la maternitatea de scroa ce alimentarea cu apă se face ane mul muzicii dc estradă; 15,00 Trans ploaie, iar în regiunea de munte —
spre aceste elemente şi degajate spa fe şi alta la saivane. Tot prin cap voios. De asemenea, la cooperativa misiune sportivă : meciul de fotbal lapoviţâ şi ninsoare. Temperatura
ţiile înconjurătoare. tare s-a asigurat apa pentru animale agricolă din Căpud mai este nevoie dintre reprezentativele României si Televiziune în uşoară creştere, ziua va fi cu
In scopul ridicări» gradului de şi la cooperativa agricolă din He- doar de o conductă pentru ea ali Elveţiei; 17,30 Muzica şi literatura; prinsă între 0 şi 12 grade iar noap
confort al apartamentelor, ne preo nlg. Aici, pe o lungime de 500 m apa mentarea cu apă să se facă în con 18.03 Tribuna radio; 19,00 O melo tea între 2 şi 6 grade.-
cupă sporirea numărului dc secţiuni este adusă prin conducte, iar pentru diţii mai bune. Totuşi faţă de a- 14,45 Fotbol : România — Elveţia.
şi diferenţierea acestora în raport cu a se asigura permanent o rezervă în ceastă problemă exislă o nejustifi- die pe adresa dumneavoastră ; 20.30 Transmisiune de la stadionul „Re PENTRU 2 ZILE
Concert de melodii româneşti ; 21,05
nevoile familiilor. eventualele cazuri de secetă, cînd catâ delăsare. Anevoios se porneşte 'Cînlă Milva şi Jean Păunescu ; 21.25 publicii"; 18,00 Pentru copii; A.B.C...
O conjugare mai fericită a tuturor debitul izvorului scade, se constru la ‘lucru şi la cooperativa agricolă Melodit-magazîn ; 22,20 Pentru iubi „Grădina din camera mea". Trans Vremea râmîne schimbătoare, cu
acestor factori va genera rezultanta ieşte un bazin prevăzut cu sistem dîn Berghîn, unde se amînâ de pe torii muzicii de cameră ; misiune de la Palatul pionieri lor ; cerul mai mult noros. Temperatura
a cărei concretizare sa se apropie de de continuă împrospătare a apei. Neobişnuita călătorie în Uimea căr staţionară la început, apoi în scă
ceea ce sintem chemaţi să realizăm Acţiuni lăudabile au fost întreprinse o zi pe alta captarea unui izvor ne PROGRAMUL II s 7,45 Muzică din ţilor : Anton Pann — „Finul Pepe- dere.
in noul urbanism. in această direcţie şi la cooperaţi- cesar adăpării animalelor.