Page 70 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3<i98

Pasioramlc Peissafacfi m a t

infemaţionc ii î n regiume€ i

MOSCOVA. Inokentl Smoktu-
novskl, cunoscut pentru magistra­ Hunedoara este una dintre cele mal dinea dc 600 m, în dreapta văii Sebe­ nordul m unţilor Poiana Rusca; peşte­
la Interpretare dată rolului lui şului, mai jos de colina Tău, cu pis­
„Hamlet" în film ul Iul Kozinţev bogate regiuni din tară în resurse na­ curi abrupte ce cuprind un interesant rile de la Godineştt, Gruiul Sterp şl
turale. cit şi în peisaje de o nease­
cele de la Ormlndea j valea Cîlnelu-
(în prezent, publicul nostru îl poa­ muită frumuseţe. De la răsărit la a- pinet din perioada rece a postglacia- lul In ju ru l Băîţel ; zona depreslona-
te admira, susţinînd o partitură rului şi care oferă un Interesant pei­
neobişnuită — de comic — în „Fe- pus, Mureşul străjuieşte cîmpia mă­ saj ; Piatra Cetii, masiv calcaros la ră Balşa-Mada-Cib; zona din nordul
munţilor Trascăului.
noasă din jurul său. Dc o parte şi de
riti-vă automobilul*1), lucrează alta se înaltă munţi din lanţul Car- 1233 m altitudine cu numeroase fe­ De un deosebit Interes sînt fi
pentru prima dată ca regizor. El patilor Meridionali sau al Apusenilor. nomene carstice (peşteri, chei, cascade) parcurile de vînâtoare : Haţeg, unde
realizează un film după romanul Dintre zonele, regiunile sau ele­ la care se adaugă şi o minunată po­ sînt ocrotiţi cel 10 zimbri, 80 cerbi
lui John Steinbcck, „Iarna nemul­ mentele naturale ce prezintă un far­ lonă cu narcise; Făgetul de Ia Ceta­ lopfitari şl 50 căprioare ; Valea Lun­
ţum irii noastre1*, Steinbeck, care a mec deosebit, care pot fi vizitate şt tea dacilor, situat pe ruinele cetălil gă, Brad cu vreo 100 de cerbi carpa­
văzut cadre din acest film în tim ­ cunoscute din punct de vedere ştiin­ de la Grădiştea Muncelului, pe supra­ tini şl căprioare.
pul vizitei sale în Uniunea Sovie­ ţific sau instruetiv-educativ si care faţa de 35 ha ; Arboretul de pin şl la- Pentru ocrotirea peisajului natural
tică, a declarat : „Poate că nu este trebuie ocrotite alături de monumen­ rice de fa Măgurenl, In suprafaţă dc specific s-a Interzis defrişarea jepl-
chiar aşa cum am scris, dar este tele naturii, mai ales pentru peisajul 10 ha, la altitudinea de 1.200 m„ si­ lor, se împăduresc terenurile degra­
extrem de interesant1*. natural specific, pot ft amintite ur­ tuat în cătunul Măgurenl (comuna date. se amenajează şl se ocro­
★ mătoarele : S ibişcl); Pădurea cu salcîm şl pin dc tesc In mod corespunzător pă­
TBILISI. — Pictorul O. Andro- Dealul Măgura U rolulul din apro­ la Cheile Lazului, în suprafaţă de 26 durile cu rol de protecţie, se
nikaşvili, specialist în desene a- pierea oraşului Simeria, oferă o lar­ ha ,* Pădurea de stejar de la Chlzld, protejează speciile de vînot. De ase­
niraate, lucrează la studioul „Gru- gă panoramă asupra Văii Mureşului ; în suprafaţă de 127 ha. din vecină­ menea, se urmăreşte păstrarea cură­
ziafilm " la realizarea poveştii sa­ Colţii Măgurel sau Masa Jidava, ce tatea oraşului Hunedoara. ţeniei şl a llnlstel în natură, pre­
tirice «Aurul", după un scenariu se întinde pe vreo 5 ha, la altitu- In regiune se mal află ş! alte zo- venirea poluării apelor, vătămării ar­
propriu. Film ul înfăţişează puterea ne cu Interesante fenomene carstice, borilor prin răniri sau Inscripţii etc.
Peisajul original, specific, nealte-
distructiva şi influenta nefastă a variate şl bogate In form e: bordura rat, îmbogăţeşte natura. De aceea,
vestică a platformei LuncanI, căreia
Respect tate diferite ţări si popoare, deşe- N ori 11 aparţin în afară de cele două peş­ conservarea Iul este o îndatorire pa­
aurului asupra omului.
Cu toate că în film sînt prezen­
triotică.
n i
teri ocrotite şi cele de la Cioclovi­
©9»
Politeţe menâ din Asia Cen­ în schimb la categoria perioada sec. XVI1-XX franceză, M ireille Mathieu, pe care de gaze na, Federl ş.a. ; Valea Jiului cu peş­ Ing. TRAIAN FACOB
nele au un caracter naţional.
cercetător ştiinţific
N REPUBLICA Turk-
tera Bolii şi sudul munţilor Retezat;;
★
si 1 500 de preparate'
adulţi pînâ la 34
de
cîntăreaţă
PARIS. — Tînăra
trala a început umple­
mai
mult
rea lacului de acumu­ ani, bărbaţii sînt cu pentru microscop. o companie publicitară abilă a Im ­
numeros»
Sun simt lare de la Hauz-Hansk, decit femeile. oamenii de curînd, pus-o publicului ca pe o nouă în spaţiul
PlNA
din cele
unul
mai
In oraşele mari sînt
de
stiintă
Edith Piaf, urmează să-şi facă de­
mari lacuri artificiale.
mult mai multe femei
Alimentarea se face decîl bărbaţi, revenind considerau că la o a- butul în film. Ea va fi protagonis­
dincime mai mare de
cu apa canalului, ta 1.000 de femei nu­ 72 m, în mări si ocea­ ta a două producţii muzicale ■
Vi s-a întîm plat vreodată construit în pustiul mai 900 de bărbaţi. So­ ne nu există vegeta­ „Concurs de frumuseţe1* şi „Guitar c o s m ic
C ity".
ca, mergînd la teatru sau ci­ Kara-Kum. Lacul va ciologii alirmă că una ţie. In ultim ul timp,
nematograf, să plecaţi de-aco- avea 460 milioane din cauzele acestei si­ însă, s-au descoperit
lo nem ulţum iţi ?... Cu sigu­ m c. de apă, din care tuaţii ar fi mutarea la alge la o adîncime de ROMA. — V iito ru l film al regi­ Nori uriaşi de hidrogen gazos se
ranţă că da. Uneori, fie pen­ se vor iriga mii de oraş a fetelor de la 3.600 m. îndreaptă spre Pămînt cu viteze de
tru că film u l a fost slab, al­ hectare de ogoare si tară, care se acomo­ zorului progresist italian Pier pînă la 500.000 mile pe oră, după
teori fie pentru că a rulat grădini. dează repede cu viata UN SUEDEZ, înalt Paolo Pasolini va fi „Oedip rege*1. cum relatează o echipă de astro­
prost şi v-a enervat; a ltă d a ­ urbană. de 2,38 m, considerat Exterioarele vor fi turnate în Ma­ nomi ai U niversităţii Ohlo (S.U.A.),
tă pentru că, pur şi simplu, IN APROPIERE de omul cel mai înalt din roc, iar film ările vor începe luna Pentru prima oară s-a descoperit că
piesa de teatru a fost jucată Varna au început lu ­ LINGVIŞTII de la Europa, a înfiinţat la viitoare. Ca $i „Evanghelia după nori de hidrogen neutru acoperă o
slab sau, pentru că, să zicem, crările de construcţie Universitatea ,,Maria Stockholm un club al Matei", noul film va prezenta Sn- mare porţiune a cerului şi nu se
în locul spectacolului de pe a celui mai mare com­ Sklodowska-Curie'* din uriaşilor. Membrii a- tr-o manieră cu totul inedită un
afiş aţi fost obligaţi sâ asis­ b in a t pentru îngrăşă­ Iubii» (Polonia) lu ­ cestuia trebuie să aibă mit străvechi. mărginesc la anumite regiuni, cum
taţi la un altul, la care nici minte minerale din crează la elaborarea cel puţin 2 m. în ă lţi­ Printre interpret! se vor numă­ se credea înainte. Hidrogenul neu­
nu v-aţi aşteptat şi poate nici ţară. In anul 1970, unui dicţionar de cu­ me. ra toreadorul Manuel Benitez, cu­ tru ca si hidrogenul ionizat se gă­
nu l-a ţi dorit. cînd va funcţiona cu vinte folosite în lim ­ noscut sub numele de El Cordo- sesc separat în nori mari de gaze,
întreaga sa capacita­ bajul studenţesc. Dîc bes, şi actorii Ava Gardner, Or- şi din observarea lor astronomii
te, combinatul va pro­ tionarul va avea apro­ RACHETA america­ son Welles, Sylvana Mangano şi trag concluzii asupra structurii Ga­
duce anual 1.100.000 ximativ 5 000 de cu­ nă de tipul „T ita n -ir Rosana Schiallino. laxiei noastre.
tone de îngrăşăminte vinte. (care a lansat cabine­ O teorie explicînd norii de h i­
Fără concesii! minerale, precum şi le „G em ini") utilizea­ a drogen neutru este că el s-au pro­
ză
echivalentul
dus din supcrcxplozlile care au a*
600 000 tone
de acid
LA INSTITUTUL de
sulfuric si 200 000 tone istorie a ştiinţelor na­ 85.000 litri de carbu­ NEW YORK. — Peter Lawford, vut loc în Galaxia noastră, cam în
de acid fosforic. turii si a tehnicii de ranţi pe minut. Un personalitate cunoscută a vieţii urmă cu un milion de ani. Se pre­
teatrale
şi cinematografice
din
pe Ungă Academia de automobil construit în S.U .A, pregăteşte pentru televi­ supune că aceste explozii au pro­
serie consumă această
...Dar din cauza nepolilico- IN CEHOSLOVACIA Slîinte a U R S S. s-a cantitate pentru a par­ ziunea americană o serie de filme iectat materia în spaţiul intergalac-
tic, si norii descoperiţi acum ar pu­
şilor, a celor lipsiţi de respect revin la 1000 de fe­ organizat un muzeu curge 15 000 km pe intitulate „J.F.K. the man“ („Ken- tea consta din această materie care
şi bun simţ, n-aţi plecat mei numai 952 de de istoria microscopi­ an, timp de 60 de ani nedy, omul11). Spectacolele vor
niciodată nem ulţum iţi ?„. Ba. bărbaţi La sale, în ci Aici sint expuse evoca principalele evenimente recade în Galaxia noastră. N orii
cum sâ nu ! Şi, poate, nu o categoria celor sub 19 500 de microscoape şi (socotind consumul 10 care au caracterizat cele 1.000 de sînt insă atU de subţiri Incit ni­
dată. Mai ales clnd s-a în ­ ani, predomină felele, alte aparate optice din litri la 100 km). zile în decursul cărora Kennedy meni pe Pămînt nu i-ar detecta,
tîm plat sâ se nimerească lin ­ a fost preşedinte. chiar clacă ar învălui complet sis­
gă dumneavoastră, alături, în temul solar.
(aţă ori în spate, Cînd l-aţi
nim erit sâ fie în faţă, ştiu,
v-a deranjat şi şapca lui, pe
care a uitat-o pe cap de cînd
a Intrat, şi mişcările sale —
cînd în dreapta, cînd în stin­ N O U T A T I
gă. Cînd s-a aşezat în spate,
nu v-a lăsat în pace, tot tim ­
pul, cu ronţăitul înfundat al
seminţelor ; cînd, fără să do­
riţi, l-aţi avut alături, v-au tratati cu tabletele amintite. Medicii vra, prof. H. Kirchholf, şeful cate­
deranjat la exasperare co­ drei de ginecologie de la Universita­
m entariile lui, pe care numai Tablete pentru întărrea considera că este însă prea devreme tea Gotlingcn, a relevat faptul că
el le ştie face întotdeauna cu pentru a se putea trage concluzii de­ greutatea şi lungimea nou-născuţilor
glas tare, rîsu) lui spart , 1a memoriei finitive. a crescut In ultim ii ani. Dacă cu
scene de un puternic dram a­
tism sau sîsîitul ori plescăitul 40—50 de ani în urmă greutatea de
la anum ite scene amoroase. In clinica din Albanv (statul New 3.5 kg şi lungimea de 50 cm treceau
Puşi într-o asemenea situa­ Rinichi artificial portativ drept ceva neobişnuit, astăzi peste
ţie, desigur, uneori v-aţi vă­ York) au fost experimentate pe 24 de
zut obligaţi sâ-i atrageţi a- bătrâni tablete pentru întărirea me­ II la sută din nou-născuti cîntăresc
tenţia, bineînţeles cu pru­ moriei, produse de firma „Abot Labo­ Aparatul cunoscut sub denumirea 4.5 kg şi au o lungime de 54—60 cm.
dentă pentru că ştiaţi că ne­ ratories". din Chicago, sub denumi­ de „rinichi artificial" arc o greutate
politicosul e întotdeauna rea „CYLERT11. înainte de tratamen­ de circa 100— 120 kilograme. Recent,
foarte irascibil şi ţi-o întoar­ tul cu aceste tablete, bătrînii se plîn- dr. Esmond din Maryland a construit
ce cum nici nu te aştepţi. geau de tulburări mai mult sau mai un „rinichi artificial11 care nu cîntâ- Pentru prevenirea cariilor
Cileodatâ, atunci cînd se puţin grave ale memoriei, unii dintre reşte decit 4 kg. Un asemenea apa­
simte vizat şi din alte părţi, el fiind chior nevoiţi sâ renunţe la rat poale fi transportat Sntr-o valiză dentare
te ia în seamâ, dar cînd lu­ orice muncă si să trăiască retraşi. si bolnavul îl poate utiliza acasă, în
crurile stau invers, parcă Anterior se procedase la experien­ călătorie, la locul de muncă. Dacă
înadins te deranjează şi mai ţe pe şobolani, constatindu-se că. sub are o criză, el îşi deschide o arteră
tare. In astfel de situaţii, nea- Influenta ooului medicament, şobola­ (operaţie simplă pe care o învaţă în Omul de ştiinţă japonez, prof. Ma-
vînd încotro, suferi eroic nii tratoli dau rezultate de 4-5 ori prealabil) şi conectează la ea apa­ tuharu Takeuci, a comunicat la un
douâ-trei ceasuri, cit durează ratul. simpozion al stomatologilor de la
moi bune decit animalele de control.
spectacolul. I-Iakon (nordul Japoniei) că, după ex­
...Şi, totuşi, nepoliticoşii pot «CYLERT" activează enzlma care perienţe îndelungate, a descoperit o
şl trebuie sâ fie puşi la punct. Influenţează producţia acidului ribo- nouă metodă care fereşte dinţii de
Pentru asta însă, este necesar Greutatea nou-născuţilor carie. El a uns dinţii a 160 de copii
sâ nu admitem concesii. O- nucleic, considerat ca „substratul cu un lac preparat de el. După nouă
pinia colectivă, dar şi inter­ memoriei" (cum ou demonstrat-o ex­ luni, a înlăturat lacul şi a constatat
venţia celor care suprave­ perienţele pe viermi, iar apoi pe or­ creşte că nici un dinte nu se stricase între
ghează sălile de spectacole, ganisme superioare, inclusiv mami­ timp. Prof. Takeuci este de părere
sînt absolut necesare. că lacul protector, care va trebui în­
fere). Cu prilejul Congresului anual al locuit la fiecare şase luni, poate îm ­
ION CIOBOTA Furcă de tors specilicâ In taiortul S-au constatat îmbunătăţiri serioa­ Societăţii vest-germane de ginecolo­ piedica cariile dentare atît la copil, Cioban din Poiana, raionul Sebeş, în portul tradiţional al acestor
Haţeg. se de memorie la cel 24 de bătrîni, gie, care a avut Ioc recent la Hano- cîl şi la adulţi. locuri. Foto : V. ONOIU
I UOB «MM a s a m « ir »