Page 82 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 2-a
D R V M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3701

VIAŢA UNIVERSITARA 150 DE ANI DE LA

NAŞTEREA PICTORULUI

PENTRU BUNA PREGĂTIRE Jlevoluţia de la 1848 înscrie grupului venit să ceară semna­ porului român, Barbu Iscoves­
La 11 iunie 1848, in fruntea
cu execulă copii, după gravuri*
româneşti
în paginile istoriei
numele p icto rilo r care, prin rea C onstituţiei, pătrunde în le reprezentînd voievozii, găsi­
devotam entul lor pentru ideile palatul lu i Bibescu. P rim ind te la Biblioteca Naţională din
A S T U D E N Ţ I L O R înaintate ale vrem ii, ou p a rti­ vernului provizoriu, după tră­ Paris, pe care le înmănunchea­
unele însărcinări în tim pul gu­
ză în „B uletinul despre portre­
cipat, prin activitatea lor ce­
tăţenească şi artistică, în rîn- darea acestuia de către m itro ­ tele p rin cip ilo r Ţ ă rii Româ­
durile revoluţionarilor M inaţi politul N eofit şi fracţiunea mo­ neşti şi al M oldovei” publicat
După o lună $i jumă­ aceasta continuă si în la obiective Industriale seminar naţional ştiin ţi­ de acelaşi imbold, Ioan D. Ne- derată, se vede nevoit să se re­ de Nicolae Bâlcescu în „M aga­
tate de Ia deschiderea prezent De curind, au importante din tară Ci- fic studenţesc — secţia guliei, C. D Rcvsenthal şi Bar- fugieze la Braşov. zinul istoric pentru Dacia".
cursurilor, Institutul , de fost puse la dispoziţia teva din aceste excursii mine — ce va avea loc bu Iscovescu ridică pe o In T ransilvania ia contact cu Calea e x ilu lu i l-a m inat, a-
mine din Petroşani tră­ studenţilor volumele 1 si au şi fost tăcute. la sfîrşitul acestei luni treaptă nouă arta românească, capii revoluţiei, sehiţînd con­ lă tu ri de a lţi revoluţionari, la
ieşte, alături de celelalte JF de Mecanică teoreti­ Biblioteca a fost com­ în capitală. Dintre titlu ­ creînd pentru prim a dată ope­ com itent peisaje din localităţi­ Constantinopole, perioadă din
institute de învătăm inl că în redactarea confe­ pletată cu noi cărţi de li­ rile lucrărilor enumerăm: re cu caracter m ilita n t şi pa­ le p rin care trece — Sighişoa­ care datează cîteva schiţe de
superior din tară, atmos­ renţiarului dr. Kecs W il- teratură tehnică si bele­ „Studiul susţinerii lucră­ trio tic ra, Deva, Sibiu, A brud şi Cîm- compoziţie: desenul „Cazarma
fera unor intense preo­ helm, a şefului de lucrări tristică. cu reviste de rilor miniere prin torere- Barbu Iscovescu s-a născut peni — precum şi portretele lu i Daud-Paşa" precum şi
cupări pentru ridicarea ing. Darabonl Alexandru specialitate şi broşuri, în- lare în minele din V a­ la 24 noiembrie 1816, în Bucu­ iu i Avram lancu, Ion Buteanu, „Turcoaice stînd po un covor” .
Fără a aştepta de la turci
calitativă a procesului de lea Jiului". „Deschiderea, reşti. fiu al zugravului de icoa­ Petre Dobra şi a fra ţilo r Bă­ nim ic bun acceptă „onoarea"
ii n t Portrete pe care le va li­
învălămînt. Pentru a cu­ pregătirea şi exploatarea ne Haim Ilscovici, de la care tografia pentru popularizarea de a face portretul sultanului
noaşte mai amănunţii ci- stratului UI în blocul a p rim ii prim ele noţiuni de lo r în mase. D in modele, la Abdul, una din ultim ele sale
teva din problemele com­ Convorbire cu tovarăşul conf. ing. V — VI Vulcan. tinînd desen. Mai târziu este încre­ Barbu Iscovescu, personajele
plexe ce stau în centrul seama de necesitatea li­ d in ţa t unuia dintre acei meş­ sub im boldul revoluţionar de­ lucrări.
Moare la Constantinopole, la
atenţiei conducerii insti­ chidării zonei jjicendia- teri străini care lucrau în Bu­ vin eroi Pe marginea tabloului 24 octombrie 1854. Este înm or-
tutului în această peri­ ILIE CONSTANTINESCU, prorector te“, „Cercetări asupra cureşti în vremea aceea. Stu­ executat in 1849, reprezenlînd m intat în aceeaşi groapă cu
oadă, am avut o scurtă stabilirii mijloacelor ra­ d iile şi le-a com pletat la Vie- portretul lu i A vram lancu. no­ prietenul sân Ncguliei. în ci­
convorbire cu tovarăşul al Institutului de mine Petroşani ţionale de tăiere mecani­ na, specializîndu-se în pictura tează „A . lancu dc la Vidra. m itiru l Pera, unde tovarăşii de
con! ing Ilie Conslan- zată a cărbunelui din de şevalet şi decoruri de tea­ Prefectul aurar general". luptă i-au ridicat un m onu­
tru. După ani de călătorii prin
tinescii. prorectorul in­ straturile subţiri din Va­ A ustria şi prin Franţa, unde, A n ii peregrinărilor e x ilu lu i îl ment pe care au gravat un e-
stitutului. lea Jiului" şi altele. stabilesc, pentru un tim p, la p ita f compus de D im itrie Bo-
şi a subsemnatului Au rcgiatrînd în prezent un probabil, participase şi la
Despre asigurarea bu­ fost deja întocmite teme­ număr de peste 110.000 In atară de acestea. în cursurile profesorilor Michel Zcmun unde cunoaşte cîţiva lintincanu.
nei pregătiri a studenţi­ le pentru lucrările de volume cadrul planului de cerce­ M. D rolling şi Francois Pîcot, sîrbi participanţi la revoluţie, Lucrările purtate tot tim p u l
lor. tovarăşul prorector control ce se vor da stu­ — Ce s-a întreprins cn tare ştiinţifică al cadre­ cursuri pe la care trecuseră cărora le execută portretele e xilu lu i, astăzi în m ajoritate a-
ne-a spus: denţilor, lăcîndu-se tot­ studenţii şl cadrele di­ lor noastre didactice, pe m ajoritatea p icto rilor români Din aceeaşi perioadă datează flote in Galeria Naţională, le
— încă înainte de des­ odată şi o planificare a dactice in domeniul cer­ anul 1966 au fost înche­ ai vrem ii, intră în legătură şi portretele lui D im itrie Bo- donează statului înainte de a
m uri,
lintineanu şi C. K ipra, un prie­
pentru ca o ficia lită ţile
chiderea anului univer­ lor. pianilicare ce are o cetării ştiinţilice ? iate 16 contracte de co­ prim a dală cu revoluţionarii ten al său, care se stabiliseră de atunci să le arunce în tr-u n
sitar. cadrele noastre di­ legătură directă cu pro­ — Deocamdată, cîteva laborare lehnico-stiinti- români care treceau prin Viena. acolo, pe te rito riu atunci aus­ ungher al B ibliotecii Centrale
dactice au fost preocupa­ grama de invătăminl. De colective de studenţi au tică cu diferi te unităţi In anul 1847 se reîntoarce triac, la adăpost de turci. sub titlu l catalogării „17R buc.
te de editarea în cadrul asemenea, au fost pla­ pregătit 13 lucrări ştiin ­ ale industriei extractive în ţară cu un bogat m aterial La sfîrşitul anului 1849, Is­ neimportante, 9 pe pînză, din
institutului a unor cursuri nificate un număr însem­ ţifice cu care se vor pre­ din tară pentru soluţiona­ documentar de schite şi peisa­ covescu participă la şedinţa de 11 presupuse a fi"
de specialitate. Acţiunea nat de excursii de studii zenta la cel de al IV-lea rea unor probleme impor­ je, cărora le alătură pc cele constituire a Asociaţiei române A ctivitatea pictorului Barbu
tante de producţie O din tim pul călătoriei, pentru de la Paris. Tot la Paris stu­ Iscovescu a form at, — prin tr-o
mare parte dintre lucră­ ca, în acelaşi an, să participe diază în atelierele picto rilo r deosebită perseverenţă în artă
rile contractate an lost la pregătirea revoluţiei, Ia francezi, a m in tiţi, executînd şi a avîntului revoluţionar, pe
Bucureşti, prim ind şi însărci­
T I M P U L L I B E R susţinute şi aprobate în narea de a picta deviza „D rep­ copii după lucrările celebre ale lingă acele „Comenzi executa­
cadrul consiliilor lehnico-
Titzian.
maeştrilor Renaşterii,
te pentru a tră i", alături de
Stiinţifice ale unităţilor tate şi frăţie'’ pe steagul revo­ Rubcns şi Poussin, precum şi ceilalţi doi pictori m a rtiri ai
contractante, urmînd ca PEISAJ DE TO AM N A Foto. N. M OLDOVEANU luţionar. desene după sculpturile antice. revoluţiei — bazele unui conţi­
şi celelalte să fie susţi­ Este perioada cunoştinţei cu nut nou în arta plastică şi a
nute pînă la I decem­ Theodor Aman, prietenie care, unei tem atici istorice în arta
brie. Contractele înche­
Educaţia pe căi multilaterale iate vor aduce institutu­ prin corespondenţa avută, va românească, care se vor resim­
dura pînă în u ltim u l an al vie­
ţi ndînc in activitatea prim elor
lui economii de peste ţi» şcoli româneşti de artă şi a
500 000 lei, iar soluţiile
A lă tu ri de Bâlcescu, în cer­
Ne adresăm unui cerc restrîns sau tuturor studenţilor? aplicate în producţie vor cetările asupra trecutului po­ pictori lor de mai lirziu.
BAN C IU P A U L EUGEN
aduce unităţilor respecti­
„Mobilizare” —cîteva consideraţii pe marginea termenului. ve economii importante.
— Despre stadiul de
pregătire al studenţilor Campionatul orăşenesc
A lături de activitatea organizare o unor activi­ lentat, cu înclinaţii spre după această scurtă pe­
profesională. studenţii tăţi educative, dar posi­ activitatea de creaţie ? rioadă, despre frecven­
laborator şi Metalul Hunedoara învingătoare la scor
Institutului de mine din bilităţile în această di­ Cercul literar merge ta la cursuri, semlnaril, de fotbal al Văii Jiului
Petroşani sini dornici recţie sînt puţin exploa­ greoi fiindcă a fost ne­ lucrări de
sâ-si îmbogăţească nive­ tate. In ultima vreme sint glijată tocmai activitatea chiar despre modul lor In Valea Jiului a fost organizat ca
lul cunoştinţelor de cul­ folosite mai mult con­ esenţială o acestuia — de comportare, cc ne pu­ In partidei restantă din cadrul cam­ tru a retine balonul şl a trage de şi în alţi ani campionatul orăşenesc
tură generală, să-si pe­ cursurile de amuzament, creaţia teţi spune ? pionatului categoriei C., seria vest, timp Din min. 60 gazdele încep din de fotbal. In genera), echipele p a rti­
treacă agreabil şi instruc­ deşi in anii trecuţi s-au Lipsa de orientare in — Asupra stadiului de s-a disputat ieri la Hunedoara întil- nou să alace cu aceeaşi claritate din cipante au avut o comportare bună.
tiv timpul liber. dovedit foarte eficace şi abordarea unor acţiuni pregătire teoretică, deo­ nirea dintre echipele Metalul şi A S.A. prima repriză dar scorul nu se ma­ Constructorul Lupeni, fruntaşă a cla­
Tovarăşul Marin loţo- concursurile pe teme pro­ duce şi la compromiterea camdată nu ne-ara putut Sibiu Hunedorenii au ob|inul o vic­ jorează decit pulin mai tîrziu deoa­ samentului a obţinut cele inai multe
viei, preşedintele consi­ fesionale, de cultură ge­ lor Am intim formaţia de forma o imagine preci­ torie categorică cu 5-0 (3-0). rece portarul M ilrolan, care l a în­ puncte dovedind o temeinică pregă­
liu lu i asociaţiei studen­ nerală şi tehnică. teatru, care. abordind o să. Frecventa, în schimb, De la început melalurgiştii se in ­ locuit pe Ionică, apără foarte bine. In tire tehnică.
ţilo r din institut, ne-a de­ Dacă Ia aceste activi­ piesă dificilă („Patima continuă să constituie o stalează in careul echipei sibiene con­ min. 70 se fructifică încă una din nu­ Avem certitudinea că publicul
clarat că. în organizarea tăţi mai adăugăm şi cer­ roşie"), s-a prezentai slab problemă pentru a cărei struind atacuri foarte periculoase, si­ meroasele ocazii: Sekey pasează în spectator aşteaptă în returul campio­
diverselor activilâli, con­ cul literar, de foto, radio, atît in faţa studenţilor, rezolvare om luai cîteva tuaţii favorabile din care nu fructi­ careu şi llristos şutează fulgerător: natului de la aceste echipe eforturi
siliul a încercat să răs­ dans modern sau a celor cit şl la trecerea în re­ măsuri care sperăm să-şi fică decîl cinci Primul gol cade in 4-0. Cinci minute mai lirziu la o
pundă celor mai largi ce­ trei formaţii artistice din vistă a form aţiilor stu­ dovedească eficienta. rnin 12 înscris de către Mercea. La centrare a lui Steiner, Hristos majo­ sporite care să satisfacă exigenţele
rinţe ale studenţilor, a institut, observăm că a denţeşti pe ţară. Controlăm mai exigent numai trei minute Dobîndă majorea­ rează scorul la 5-0 sale mereu crcscînde. Iată clasamen­
urmărit programarea u- existat preocupare din Esenţialul nu constă frecvenla la cursuri şi ză scorul la 2-0. pentru ca in min. Partida o fost condusă bine de că­ tul la sfîrşitul tu ru lu i:
nor acţiuni educative ca­ partea consiliului aso­ numai In mobilizare, ci seminarii, discutăm pe 25 Steiner să stabilească scorul p ri­ tre arbitrul Boroş Iuliu din Timişoa­
re să se adreseze pe căi ciaţiei studenţilor pentru ' mai ales în ru la re a a- mei reprize la 3-0, ra. Metalul a prezentat următoarea
m ultilaterale tuturor tine­ desfăşurarea unor activi­ celor forme şi jeriuri de grupe şl ani de studiu La începutul reprizei a doua, gaz­ lormalie : Găceanu — Olaru, Mol-
rilo r din institut. tăţi educative m ultilate­ activitate care răspund pe cei care au acumulat dele par mulţumite şi nu mai insistă, nar, Sekey, Grozescu — Tătaru, H ris­ 1. Constr. Lupeni 7 5 1 1 21- 7 11
Am inlim în acest sens rale, care să dea conţi­ preferinţelor studenţilor deja mai multe absente, in schimb oaspeţii se apără mai or­ tos — Păunescu, Steiner, Dobîndă, 2. M inerul Uricani 7 4 2 1 20- 5 10
în tîln irile cu activişti de nut timpului liber. si, prin natura lor, soli­ solicităm un sprijin mal ganizat pentru a nu pierde la un Mercea. 3 Prep Lupeni 7 4 1 2 14- 4 9
partid şi de stal, cu oa­ Se pune insă înlreba- cită participarea masivă substanţial din partea or­ scor prea sever Pasează mult pen­ M. N1COARA 4. Prep. Petri la 7 4 0 3 22- 8 8
meni de cultură şi artă. rea : citi studenli sint a acestora. Consiliul aso­ ganizaţiei U.T.C. şi con­ 5. M in Băniţa 7 3 2 2 13-12 8
care au avut un ecou pu­ cuprinşi în acţiunile in i­ ciaţiei studenţilor trebuie 6. C.F.R. Petroş. 7 3 1 4 11-22 7
ternic în rlndn] studen­ ţiate ? să dea dovadă de mai siliu lu i asociaţiei studen­ 7. Constr. Petroş. 7 1 1 5 6-22
ţilor. Menţionăm in lîln i- Fără îndoială, la unele multă Iniţiativă in orga­ ţilor. Eficienţa acestor 3
rile cu prof. Mihai No- activităţi (programele de nizarea de activităţi ti­ măsuri se va verifica cu 8. Min. Petroşani 7 0 0 7 1-28 0
vicov, de la Universita­ filme, spectacolele de nereşti. cu un larg ecou prilejul sesiunii de exa­ Universitatea Timişoara - Stiinta Petroşani 3-0
tea din Bucureşti, cu dr. teatru, reuniunile ctc.), în rîndul studenţilor, care Pe un teren desfundat, jocul reană a dominat ciştigind printr-o De asemenea s-a desfăşurat cam­
docent Octavian Floca şl participă un număr des­ să asigure pelrecerea plă­ mene din Iarnă, prin fe­ dintre Universitatea Timişoara şl pionatul orăşenesc al copiilor cu un
allele. Se bucură de tul de mare de studenli. cută si Instructivă a tim ­ lul în care se vor pre­ lovitură de pedeapsă executată de num ăr de opt echipe S-a stab ilit ca m W m T '
succes şi programele sta­ Dar există o serie de ac­ pului liber. zenta studenfii la exa­ ŞtlInta Petroşani a fost dc un ni­ Haralamb in min. 03. fiecare echipă de seniori să participe
vel tehnic satisfăcător. Ambele e-
ţiei de radioficare a In­ ţiuni la care iau parte mene. T. JURA* in mod obligatoriu şi cu o echipă de
stitutului, a) cărei colec­ un număr foarte redus T. ISTRATE D. GHEONEA chipe au luptat mult pentru v ic­ copil
torie. In final, selecţionata timişo­
tiv de redacţie a reuşit de tineri. Cercurile şl fo r­ corespondent
să întocmească programe maţiile artistice cuprind Clasamentul este u rm ă to ru l:
de bună calitate, a orga­ putini studenli, într-un
nizat şi lansat rubrici e- procent nesatisfâcător. i. Prep. Lupeni 7 6 0 1 16- 4 12
ficiente. ca „Noulâlî in La unele activităţi, con­ 2. C.F.R Petroş. 7 6 0 1 17- 7 12
ra in o rir, „Viaţa Internă", cepute de amploare, con­ 3. Prep. P etrila 7 5 1 1 15- 5 9
„M odul de comportare în ferinţe, unele în lîln iri 4. M inerul Uricani 7 3 1 3 11- 7 7
societate" etc. etc., se manllcstă o frec­ 7 3 1 3 9- 8 7
Pentru a satisface do­ ventă redusă, care duce 9 6. Constr. Petroş.
rinţa studenţilor de a v i­ la compromiterea lor. 6. Constr. Lupeni 7 3 0 4 13-10 C
ziona spectacole bune. o Cind se cercetează cau­ 7. Min. Petroş. 7 1 0 6 4-22 2
serie de filme sint pro­ zele, se dă vina, de o- 8. M in Băniţa 7 0 1 6 4-26 1 Duel aerian. AspecT de la me­
iectate în Incinta Institu­ bicei, pe slaba mobiliza­ Sub privirea a- ciul dintre echipele A urul Brad —
tului iar. in urma unul re, înţeleasă în sensul tenlă a profesoa­ S B A LO I Ştiinţa Petroşani.
contract încheiat de cn- „aducerii" studenţilor la rei, m iini harnice corespondent
rînd, în fiecare duminică anumite activităţi sau in y *#!
rulează, tot în institut, formaţiile artistice. Tre- prind să brodeze, w £ VOLEI Ştiinţa Petroşani — institutul pedagogic
un ciclu de filme docu­ bule să vedem insă dacă pe albul imaculat m m I H H u W
mentare (tehnice şl de le-am creat un precedent al ţesăturii, flo ri a-
cultură generală), după pentru aceasta. dacă lese din m inunatul |p< - ‘' W u Tg. Mureş 3-0
un program alcătuit în te-arn stimulat ibteresu) port românesc.
urma consultării unui nu­ şi dorinla de a activa 'A i * "9 1 ' Si Jocul dintre cele două form aţii con- caje prompte s-a m ărit considerabil
măr mare de cadre dldac- Să luăm un exemplu. tind pentru campionatul categoriei decalajul de puncte.
tice şi studenţi Teatrul In Institut funcţionează Foto: V. ONOIU B s-a desfăşurat în nota de dominare Din echipa locală s-a evidenţiat de­
de stal „Valea Jiului" o r­ cercul literar „O rizon­ a echipei gazde care a învins, cu butantul Sălâjan care alături de Co-
ganizează şi cl o serie de turi", dar activitatea lui scorul de 3-0 (15-10, 15-0, 15-5) în nu­ joearu şi Schiopu a prestat un joc
spectacole pentru stu­ se reduce la populariza­ mai 40 de minute. La începutul jo ­ frumos. De la Institu tu l pedagogic
denţi, urmate de discuţii rea apariţiilor editoriale, cului studenţii din Petroşani ou cău­ Tg. Mureş s-a rem arcat Todea.
cu actorii pe marginea problemele de creaţie tat să facă un blocaj bun dar lăsînd A rb itra ju l prestat de lonescu (Bu­
semnificaţiilor piesei. fiind neglijate, din con­ h ♦ 1 unele locuri libere, au permis oaspe­ cureşti) a fost corect.
Reuniunile s!udente$ti siderentul că „v iito rii in­ ţilo r să acumuleze totuşi 5 puncte
au loc periodic, aproape gineri nn fac literatură". r w » In seturile 2 şi 3 cind studenţii au COItNEA TITU
în fiecare sâplămînă. Ele Din 1.400 de studenli. să practicat un joc mai dinam ic şi blo- corespondent
slnt un bun prilej de nu lie nici un tînăr ta-
I
DRAGA GFORGICA, LACTO-VEGETARIENE SI ALTELE... dignat la culme Auzi una cn asta.
plecat. Gestul acestui om m-a In­
Epistola aceasta |l-o trim it chiar
PROLOG LA ACTDL CĂSĂTORIEI din Deva. Anumite probleme ai cămaşă scrobită, cravată, hai­
Pur şi simplu te repungă. Dacă
m au ţinut pc aici mai multe zile.
ne mai scumpe şl te-ai stropit cu
I Am vrut să te caut acasă dar flau şl altî cetăţeni. Unii strigau, vin şi de două ori pe zi. Te rog Georgieă, eu asta nu pricep Un tot telul de parfumuri, să nu poţi
m-am răzgindit. Zic, mai bine le
alţii mai răbdători stăteau ta mese
ora pus aici trebuie să fie ama­
să mă crezi, o dată nu ra-a între­
sta la aceeaşi masă cu alţii, mai
(Urmare din pag I) — Deşi am organizai unele aefiuni aşez pe htrlle şi tl le trim it. E aşteptind. „De. lume multă" — bat cineva ce doresc. Trebuie să bil, sprinten, bine dispus Amabi­
bune — line sa precizeze fn încheiere â allceva cind omul aşterne gîndu- mi-aro zis eu. Dar ce să vezi. Două fii mereu cu ochii in patru, să litatea, promptitudinea ar trebui puţin în g rijiţi, care poale numai
De un viu interes s-au bucutat $i tovarăşul Miton Lică — considerăm rile pe hîrlic. Sint mai limpezi, dintre tovarăşe care trebuiau să strigi după ele, să te foieşti. să facă parte din profesia lor. I|i de cîteva minute au lăsat din
fntîlnirilc cu medici specialişti privind că nu am făcut lotul pentru ca ti­ mai clare. Era într-o după-amiază, servească la mese se jucau cu o Vorbind de una, de alta a tre­ piere şi polta de mincare, cind mină mistria, strungul sau plca-
probleme strici feminine. La o aseme­ nerii să poală păşi fn viafa de fami­ mimai ce sosisem in Deva M i se cutie de chibrituri pe tejghea E- cut încă o jumătate de oră. Ne vezi că se încruntă aşa la tine. merul? După părerea mea e ceva
nea Intilnire: „Intre noi, tinerele", ca­ lie bine pregătiţi, instrui!/. Acum vine făcuse foame. Unde să mă duc rau foarte absorbite că nu mai aşteptam din clipă in clipă să ni Parcă ar do din buzunarul lor Să incalilicabi). Mă rog din cc sfere
re a avut loc la clubul din Cugir, me­ petioada dc iarnă şi avem condiţii mai să roănînc ceva ? Nu-i vorbă, in vedeau şi nu auzeau nimic. Din­ se aducă mincarea Spre noi se în­ stai un ceas şi ceva ca să serveşti or fi cohorît dumnealor, care toată
dicul Stanca David a vorbit despic bune de n desfăşura munca dc educa­ oras există multe posibilităţi. Dar colo de tejghea, alte două coche- dreaptă una din ospătăriţe, dar o mincare. Cred că tovarăşii de ziua bal străzile şi nu ştiu ce-i
igiena intimă a Ielelor intre 15 şi 20 ţie fn tindul tinerelului. Comitelui ra­ ştii, eu cam sufăr cu stomacul st aia muncă şi sudoare ? Aici în­
ani, igiena ca factor dc scamă fn păs­ lucru şi fmpteună cu comitetul oră­ I as fi vrut să servesc ceva mal u- chei epistola mea şl îti urez nu­
ional U.T.C. Orăştie a studiat acest
trarea sănătăţii şi nlle aspecte pe care mai bine. Al tău
trebuie să Ic cunoască o linără, care şenesc UT.C., la indicafia comitclu/ui şor Atunci mi-a trecut prin cap © SCRISOARE PE SAPTÂMINÂ IONICA
mai devreme sau mai tîrziu va deveni dâ pentru a porni la întocmirea unui I să merg la lacto-vegctarian. Zis Dragă prietene,
regional, au organizai o maso ro/un-
solie, mamă. S-au dezbătut, dc aseme­ şi făcut. In cîteva clipe am fost Sînt intru totul de acord cu o-
nea, cu tinerele lele decretele privind plan dc activilâli pe această perioadă. acolo. înăuntru erau clienţi mulţi. piniile tale despre cele intimplă-
interzicerea întreruperii cursului sar­ I Totuşi am găsit şi eu o masă li­ Iau şi rideau. din cind in cînd cu m iinile goale. aici nu ştiu ce înseamnă timp, tc la bufetul lacto-vegetarlan Iţi
beră Am aşteptat să vină o ospâ-
cinii. fnlărireo lamilici, grija pe care Au lost invilali să patlicipc la această tare ca la circ. Citiva clienţi din — Ce doriţi dumneavoastră? ne cit de preţios o azi. I$i bat joc promit că tovarăşii de aici o să
o acordă statul mamei şi copilului. dezbatere reprezentanţi ai organizai ii­ lărilă cu lista de meniuri. Eu cel apropiere strigau la ele. In slir- întreabă. M-am uitat crucit la co­ de timpul cetăţeanului Ar trebui fie traşi la răspundere pentru fe­
Tot pc linia pregătirii tinerelor lele lor de masă şi ai unor institut ii din pulin as a ştiu că se procedează şit şi-au dat seama că prea se în- meseanul meu. El la mine. instruiţi, să aibă mai mult bun lul cum. Infeleg ei să-şi facă da-
fn vederea căsătoriei, au fost organi­ oraşul Orăştie. Au /osf făcute cu a- I în localuri de deservire. După cit trccuseră şi au venit să întrebe — Cum. ce dorim ? Doar am simt. solicitudine, operativitate totia. Cil priveşte faptul ce­
zate acţiuni pe teme gospodăreşti, se vede însă, tovarăşii dc aici nici ce doresc, lată că una a venit şi spus o dată I As vrea să-li mai relatez încă lălalt e de-a dreptul plin de In­
printre care: „Ce trebuie sd ştie o cesl prilej o scamă de propuneri din I n-au auzit de aşa ceva. Am stat, ta masa mea. Intre timp mai sosise un fapt petrecut tot aici. In timp dignare şi jignire. Apropo de ul­
femeie pentru a ajunge o bună gos­ care a rezultat un plan bogat să nu exagerez o jumătate de oră încă un client l-am spus ce do­ — Nu mai este ceea ce at) co­ ce serveam mincarea, la o masă tima ta scrisoare, să ştii că s-au
podina?". La Şibol a avut loc de cu­ — Ne exprimăm convingerea — a si n-a dat nimeni pe la masă. rim şl a plecat. mandat vecină la care stăteau doi tineri luat unele măsuri. Pină în pre­
rind, fn colaborare cu organizaţia spus tovarăşa Ana Hcrlea, că fn pe­ M-am dus alunei şi am cerut eu — Veniţi des aici ? m-a întrebat Ca să ne spună că s-o terminat s-au apropiat nişte cetălenl şl zent s-a amenajat un fel de tro­
U.T.C. şi cadrele didactice din co­ o listă. Am ales ce să comand, deşi comeseanul, a trebuii să treacă 30 de minute. şi-au cerut permisiunea să ocupe tuar care duce din şosea pînă in
mună. o consfătuire la caic pc lingă rioada care urmează vom face mult mi-a fost loarte greu pentru că — Altceva t — aproape a ţipat tocurile libere. Unul din cei aşe­ Gojdu. Poate au de gind să mal
mame ou participat şi tinere fete. Li mai mult pe această linie. Dotim sa I toată lista era ştearsă cu creio­ — Nu Sint pentru prima dată. ea la noi şi şi-a compus o mutră zaţi, elegant, i-a măsurat cu un
s-a vorbit acestora despre comportarea lin7 in permanentă un sfătuitor apro­ nul. Nu ştiai care raîncărur» sînt — Bine faceţi. Ăştia îţi scot posomorită, aducătoare de ploaie, fel de dispreţ de sus pină jos şi facă şi altele. Deocamdată te sa­
pe care trebuie să o aibă in societate, piat al tinerilor pentru a-i ajuta să-şi tăiate şi care nu. Am aşteptat iar. peri albi Uite eu vin de la o vre­ de parcă noi i-am fi căşunat cel le-a zis foarte sec să plece. Ce­ lut şi să ne trimiţi veşti noi.
morala care trebuie să Ic caracteri­ me in fiecare zi. Se Intimplă să mai marc rău de pe lume. Vezi, tăţenii respinşi s-au jenat şi au GEORGICA
făurească un cămin, din care să nu
zeze atu acasă fn familie, cfl şi in lipsească armonia şi buna înţelegere. I Nimic. In situaţia mea se mai a-
afară.