Page 85 - Drumul_socialismului_1966_11

TOATE TARILE, UNITI-VÂ I
V '" ' ^ > * '0 " ? ' L v a VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT,
r 7
STOICA, ÎN REPUBLICA ARABĂ UNITĂ

CAIRO 24 — T rim işii speciali, Moarcâş şi Constantin Oprîcâ tra n­ România la Cairo şi celelalte persoa­
Mircea Moarcâş şi C. Opricâ, tran­ sm it : ne oficiale care însoţesc pe preşedin­
sm it : Preşedintele C onsiliului de Stat al tele C onsiliului de Stat al Româ­
Joi dimineaţă, la Palatul Kubeh Republicii Socialiste România. Chivu niei în vizita sa în Republica Arabă
din Cairo au continuat convorbirile Stoica, şi soţia au o fe rit joi seara un Unită.
oficiale dintre preşedintele Consiliu­ banchet la Palatul Abdine, din Cairo, Au participat, de asemenea, şefi
lui de Stat al Republicii Socialiste' în cinstea preşedintelui R epublicii ai m isiunilor diplom atice acreditaţi
AL COMITETULUI BECIONAL HUNEDOARA AL P CI. SI AL STATULUI POPULAI U A L Arabe Unile, Gamal Abdet Nasser, la Cairo.
România, Chivu Stoica, şi preşedin­
Au fost intonate im nu rile de stat
şi a soţiei sale.
tele Republicii Arabe Unile, Gama!
Abdel Nasser. Au participat Zakariya Mohieddîn. ale.celor două ţări. In tim pul ban­
Din partea română la convorbiri au vicepreşedinte al R epublicii Arabe chetului, care s-a desfăşurat într-o
participat E m il Drâgănescu, m inistrul Unile, A nw ar Sadat, preşedintele A- atmosferă de caldă cordialilate, pre­
şedintele Chivu Stoica şi preşedin­
ANUL XVIII. NR 3702 V IN E R I 25 NO IEM BR IE 1966 4 PAGINI - 25 BANI energiei electrice, George Maeovescu, d u n ă iii Naţionale, Hussein El-Shafci tele Gamal Abdel Nasser au rostit
adjunct al m inistrului afacerilor ex­ şi A ii Sabri, vicepreşedinţi ai Repu­
terne, Mircea Nicolaescu, ambasado­ b licii Arabe Unite, Mohamed Sidky toasturi.
rul extraordinar şi plenipotenţiar al Soliman. p rim ul m inistru al R.A.U., ★
României la Cairo. Saroit Ouasha, viceprem ier pentru In cursul dupâ-amiezii, oaspeţii
Din partea egipteană au participat problemele culturale şi orientării na­ români, împreună cu persoanele o-
ficiale egiptene care îi însoţesc, au
Zakariya Mohieddîn, vicepreşedinte ţionale, Abdel Mohsen Abulnonr, v i­ vizita t turnul din Cairo. Cunoscut
cepremier însărcinat cu problemele
O înaltă eficienţă al Republicii Arabe Unite, A ii Sabri, agriculturii, Mahmud Favvzi, vicepre- tr-o formă originală de palm ier, tu r­
monument arhitectonic, construit în ­
vicepreşedinte al republicii, secretar
miei însărcinat cu afacerile externe,
general al U niunii Socialiste Arabe,
prim ul nvnistru Mohamed Sidkv Mahmud Younis, vicepremier însăr­ nul oferă de la o înălţim e de peste
Soliman, Mahmud Favvzi, viceprim - cinat cu problemele m inelor, ener­ 80 de m etri întreaga panoramă a ca­
m inistru pentru afacerile externe, giei şt petrolului, Mahmud Riad, m i­ pitalei egiptene şi a îm p re ju rim ilo r
activităţii de producţie Talaat Khair.y, m inistru de stat pen­ alte personalităţi din R.A.U., con­ tu rii, unde numeroase exponate re­
sale.
nistrul afacerilor externe, m in iştri şi
A fost vizitat apoi Muzeul agricul­
tru problemele tineretului, Mahmoud
ducători ai unor in s titu ţii economice
Riad m inistrul afacerilor externe, şi
Mohamed F a m y Hamad, ambasado­ şi culturale, generali, personalităţi prezintă în mod sugestiv întregul
ru l Republicii Arabe U nile la Bucu­ ale vie ţii ştiin ţifice şi culturale, zia­ istoric al c u ltivă rii p â m în turilor V ăii
m ilat şi introdus in fabricaţie noi reşti. rişti. N ilu lu i, din cele mai străvechi tim ­
Economii şi beneficii tip u ri de cărămizi destinate în C onvorbirile s-au desfăşurat în- Au luat parte Emil Drâgănescu. puri pînâ în zilele noastre, realizările
special executării zidăriei in te ri­ tr-o atmosferă de caldă cordialitate. m inistrul energiei electrice, George obţinute de R A .U , în dezvoltarea a-
peste plan oare şi a b o lţilo r la preîncâlzitoa- Maeovescu, adjunct al m inistrului a- grie u ltu rii şi perspectivele sale v i­
rele de aer ale furnalelor de 1700 facerilor externe, Mircea Nicolaescu, itoare.
Strădania siderurgişlilor de ]n m c. de la Galaţi. Este vorba de CAIRO 24 T rim işii speciali Mircea ambasadorul Republicii Socialiste (Agerpreş)
Combinatul sideruigic Hunedoara cărămida aluminoasă „A .l" şi cea
pentru depăşirea sarcinilor de în formă fagure.
producţie şi buna gospodâriie a
m ateriilor prim e şi m aterialelor Noile produse sînt superioare „umbra" lui. Noţiunea de comunist
s-a soldat în prim ele zece luni din celor fabricate pînâ acum la aceas­ E X I G E N Ţ A şi cea dc exigentă s-au contopit.
acest an cu un bilanţ bogat. Au tă întreprindere prin faptul că au lormal un tot unitar, o unitate
fost realizate peste plan mai m ult au un conţinut m ult mai ridicat dialectică In care cele două laturi
de 17.000.000 lei economii la pre­ de oxid de alum iniu — 72 la sută, se condiţionează reciproc. Oricum
ţul de cosi şi 22.000.000 lei bene­ ceea ce le asigură o rezistenţă mai ai lua-o, locul exigentei se află a-
ficii. mare la tem peraturile ridicate ale Din adunarea dc dare de scamă Iată pentru ce au lost criticaţi co/o unde trăiesc şi muncesc comu­
O conlributie de seamă la o b ţi­ agregatelor siderurgice unde vor Si alegere de la gospodăria agrico- cei doi tovarăşi. E tău că au lost niştii. Tovarăşii care au cerul şi
nerea acestor rezultate au adus-o lă de stat din Mintia am desprins criticaţi? /Yu. £ chiar bine; aşa este cer să se Înroleze In rlndurile a-
colectivele de furnalişti, care au fi utilizate. un lapt care.Ja prima vedere, pare in lirea comuniştilor. Dar pină la vangardei clasei muncitoare ştiu
economisii în perioada respectivă La „R efractara- Alba Iulia. cea mărunt. Ca de obicei, in adunările aceasta este demn de luat in sea­ loarte bine că aici li se cere să
mai m u lt de 52 000 tone cocs me­ mai tînărâ şi mai modernă uni­ de partid, ascuţişul criticii se în­ mă un alt aspect: ce iei de sarcini Iacă tot ce le stă in putinţă pentru
talurgic. tate industrială de acest fel din dreaptă cu toată forla spre Jocul încredinţăm membrilor de partid iencirea poporului nostru — sco-
ARON CATA unde se semnalează lipsuri, neajun­ Sini ele mobilizatoare, nu lost gln-
corespondent ţaiâ. se realizează în prezent a- suri. Critica merge la obiect, la om. dite suficient, pun ele la încercare pul linal al politicii partidului. Aş
spune că aceasta este ultima ex­
proape 50 repere de produse re­ şi asta este bine. calităţile comuniştilor, se deosebesc presie a exigentei, cu o gamă ex­
Cu planul anual îndeplinit fractare ce se utilizează în indus­ Au tost criticaţi — printre alţii aceste sarcini de cele pe care le traordinar de bogată de implicaţii.
tria siderurgică şi chimică la pro­ — tovarăşii Maria Munteanu şi A- Noţiunea de exigentă posedă o
Preocuparea susţinută pentru tejarea părţii metalice a agrega­ chim Cibu pentru că nu-şi îndepli­ dinamică şi o mobilitate impresio­
organizarea cit mai bună a m un­ niseră sarcinile încredinţate Am nantă, sirius legale de procesul
cii şi folosirea chibzuită a tim pu­ telor şi instalaţiilor supuse tem­ intrat fn vorbă cu ei: mersului nostru vigutos pe drumul
peraturilor înalte în tim pul pro­
i lu i de lucru, aprovizionarea ritm i­ cesului de producţie. — Ce sarcină ai avut, tovarăşă dcsăvlrşiril construcţiei socialiste.
c i cu m aterialele necesare, respec­
tarea disciplinei tehnologice, do­ Munteanu? In acest proces exigenta capătă
— Să inqrijesc de pui.
contururi loarte precise, se mate­
rinţa de afirm are în întrecerea — Si nu i-ai îngrijit? rializează sub lorme conctete, cu
socialistă — iată cîtiva din fac­ Se extind normele sensuri lără echivoc, care vizează
— Ba da, că doar dc-asla sini
to rii care au condus la obţinerea pusă aici. E drept că or mai murii calitatea liecărui membru dc
lună de lună a unei producţii cu motivare tehnică din ei. dar... partid. Partidul cere organizaţiilor
sporite de piese turnate la turnă­ au în calitate de muncitori, tehni­ sale să ridice la înălţime tot mai
toria nr. 1 a Uzinei „V ictoria" din La Atelierele de reparlîi electri­ — D-ta ce sarcină al avut? — cieni sau ingineri la locul dc mun­
Câlan. Ca urmare, pînâ în ziua de ce din Vulcan s-a acordat anul a- l-am întrebat pe tovarăşul Cibu. că? Iată unul din aspectele cele mare calitatea membrilor săi. Din
20 noiembrie, colectivul de aici a cesla o atenlie mai mare introdu­ — Să scriu un articol la gazeta mai impottonte ale chestiunii. To­ această muncă plină de răspundere
produs 724 tone piese mecanice, cerii normelor cu motivare tehni­ de perete tul pleacă de la modul In care pri­ lac parte atlt cerinţa de a încre­
298 bucăţi postamente băi şi 3o9 ca Pîna în prezent acest sistem — $i nu l-ai scris? vim problema exigentei lată dc dinţa liecărut comunist sarcini fn
raport cu posibilităţile şi aptitudi­
bucăţi cazane băi peste prevede­ de normare s-a extins la 38 la — Ba l-am scris, dar n-a lost pu­ membrii dc partid. Exigenta este un nile sale, cît şi sporirea exigenfei
rile planului anual. Cele mai mari sulă din efectivul direct produc­ blicai pentru că mi s-a spus însoţitor permanent al comunistu­ pentru modul In care sini duse la
sporuri de producţie au fost înre­ tiv. lui. Fie că se allă la locul de mun­ îndeplinire.
gistrate de tu rn â to iu l Anton Doni, Introducerea în procesul de pro­ cu-i slab. Şt iii, cu nu mă pricep să că. lie In mijlocul lamiliel sau în
căruia nu î s-a rebutat pînâ acum ducţie a normelor cu motivare scriu... cercuri mai largi, exigenta este C. AR M EAN U
nici un postament, precum şi de tehnică, a permis colectivului de
echipele conduse de Ion Vulpe,
muncitori o creştere simţitoare a
Aurel Cîmpeanu, Nicolae Câpâu, productivităţii muncii si reducerea
Iosif D um itru şi A lexandru Mâ- preţului de cost. Fâcînd o compa­
gureanu. raţie între anul de producţie 1965
D IO N IS IE M U N TE A N U
corespondent si acest an. cînd se lucrează in
acord, observăm că producţia a în treb are de s e zo n :
crescut de aproape 7.4 ori. In a- In citeva minute, trufia secula­ Raid-anchetă
Moi tipuri de cărămizi celaşi timp salariile celor ce lu­ ră O'arborelui va -fi învinsă. O da­
crează în acord a crescut în me­ tă doborîţ, el va lua, calea com­
die cu 38 la sută faţă de salariul plexelor dc industrializare a lem­ realizat cu sprijinul
refractare mediu de încadrare. nului.
Colectivul Fabricii de produse IO AN BERTOT1 F oto: N. MOLDOVEANU AŞEZĂMINTELE CULTURALE corespondenţilor
refractare din A lba Iulia, a asi­ tehnolog
noştri
PROTECŢIA m u n c ii SlNT GAZDE PRIMITOARE ? ploaia pătrunde în voie prin acope­
riş şi Miercurea unde, încă din pri­
măvară, se aşteaptă zadarnic ca
ÎN UNITĂŢILE FORESTIERE sobele să fie refăcute.
Am căutat să găsim răspuns a- care ne-au confirmat contrariul sfatului popular comunal a adresat
cestel întrebări, organizînd ,un celor relatate mal sus. conducerii I.G.O. din Haţeg o cerere Unde nu-i fum ...
La DRE.F. Hunedoara-Deva a avut operaţiile grele de muncă cum ar fi rea normelor de tehnica securităţii a- de comandă pentru executarea unor
loc o consfătuire cu tema „Protecţia doborî tul. fasonatul, scosul, apropia­ tit din partea unor muncitori, cit şi raid-anchetă io unităţile culturale lucrări la căminul cultural, dar so­
de, la . sate,. acţiune în care ne-am
muncii în unităţile forestiere", orga­ tul şi încărcatul lemnului ou fost me­ dm partea unor cadre care conduc, De ce mîine, luţionarea ei se aşteaptă de multă nu-s lemne
nizată de organe ale Comitetului de canizate. răspund şi supravegheoză desfăşura­ bucurat . de concursul larg al co­ vreme.
lat pentru proiecţia muncii şi ale Paralel cu aceasta in aproape toa­ rea procesului de producţie. In une­ respondenţilor noştri. împreună
O situaţie similară sc află şi la
M inisterului Economiei Forestiere. La te parchetele s-au construit căi de le parchete montarea diferitelor in ­ ara vizitai numeroase cămine cub cînd se poate azi ? căminul cultural din Hărţăgani. Din In satul Loruan, în ziua raidului
onsfătuire au participat cadre de acces şi instalaţii de scos-apropial stalaţii se face la voia întîm plârii, turale $i. în cele mai multe din­ relatările făcute de iov. Cornel Dl- nostru, singura clădire deasupra că­
conducere dc la D.R.E.F. Hunedoara- lemnul. Pentru a li se asigura oa­ fără ca să-se respecte normele de tre ele, nc-a întim pinat alraoslera nîş, aici, duşumeaua o deteriorată, reia nu se ridica nici un fuior de
Deva şi din întreprinderile forestiere menilor condiţii de odihnă corespun­ tehnico securităţii. De pildă, în par­ plăcută pe care ţi-o oleră o casă Toamna din acest an a fost dar­ curăţenia e în contradicţie cu denu­ fum era... căminul cultural. După
S-a prezentat o informare privind zătoare s-au construit cabane spa­ chetul Hi 1 ugn, de )a I. F .. Petroşani bine gospodărită de oameni har­ nică în zile călduroase, cu soare, frigul de a(ară. ne aşteptam, aşa­
preocuparea conducerilor tehnice ale ţioase, multe din ele fiind comparti­ jilipul pentru lemn despicat s-a exe­ nici, pricepuţi şl inimoşi. Ostenea­ creind. unor gospodari. o optică mirea ei, iar sobele, improvizate, nu dar, ca aici să găsim uşile încuiate,
promit căldura necesară. La Nojag.
ntreprinderilor pentru asigurarea mentate în dormitoare, bucătărie, sa­ cutat fără macaz fals. La parchetul la lor, grija cu care sc ocupă dc falsă despre apropierea iernii. Vă- corespondentul noslru Constantin înşelătoare presupunere. înăuntru,
vccuritătii muncii, pe marginea căre­ lă de mese, magazie ş.a. 1 iDul .Şesului drumul de tractoare crearea unei ambianţe cît mai plă­ zind-o undeva, foarte departe dc N.ichiteami a in lîln il aceeaşi stare localnicii, a căror ţinută vestimen-
ia s-au purtat discuţii. In cele cc ur­ Măsurile luate au dus pe de o par­ este prea îngust, nu permite întoar- cute unităţilor în' care muncesc, realitatea calendaristică, aceşti gns- de lucruri. Mai mult, la acest că­ lară ne dovedea că şi-au luat dc a-
mează redăm principalele aspecte te la sporirea productivităţii şi n pro­ cerea acestora. De asemenea, s-a con­ podari s-au pomenit cu anotimpul min trebuiau efectuate lucrări de casâ lot ce aveau mai călduros, se
desprinse din lucrările consfătuirii. ducţiei, iar pe de altă parle la redu­ statat câ la instalaţiile de alunecare îi îndeamnă pe localnici să petrea­ rece la uşă Cind <m văzut că plouă reparaţii lu întreaga clădire, dar aflau la un spectacol de film
In unităţile forestiere din regiunea cerea efortului fizic al muncitorilor de la operaţiunea de scos-apropiaţ că,' o parle din orele lor dc răgaz, — in unele locuri chiar si în cămin — Dc cc n-a ti făcut foc ?
Tunedoara s-au cheltuit sume Impor­ şi prin urmare la reducerea acciden­ lipsesc devioioarele, precum si asiqu- in tovărăşia cărţilor, Ia un specia- — şi-au amintit că o „vremea" pre­ gospodarii (şi aici ne gîndim nu nu­ — Nu sînt lemne — ne informea­
mai la conducerea căminului cul­
tante pentru asigurarea securităţii telor in muncă. ra,cn CMd'ilor de jos a jilip u h lo r cu col, la o acţiune pe diferite Icme, gătirilor pentru iarnă. Unii şi-au a- ză corespondentul nostru Petru Fi-
muncii oamenilor antrenaţi 5n înde­ In ceea ce priveşte însă ullima pro­ poştaşi. De exemplu, în parchetul .Va- cn dl le cuvinle să zăbovească cu niinlit, alţii încă nu. tural si la comitetul executiv al sfa­ liinon.
plinirea sarcinilor economice. Cu a- blemă — reducerea numărului acci­ ,rM de la I. F. Doina, în tim- — La noi, la Daîo Romană — ne tului popular comunal, ci şi la or­ —• Bine. dar se ştie că. aici, sfatul
dentelor în muncă — cu toate că fată plăcere în lăcaşul de cultură din informează lovarăşul Gheorghc Îs- popular trebuie să sc îngrijească de
uesle sume li s-au creat m uncitori­ ganele raionale care pot .şi trebuie
de alţi ani situaţia s-a îmbunătăţit, ea L. DEMETER sat. Iratc — şi acum se mai lucrează la aprovizionarea cu combustibil...
lor condiţii tot mai bune de viată şi este totuşi departe de a mulţumi. tencmrea exterioară a căminului să aeorde ajutorul necesar), au ter­ — Sfatul ?! _ ne întrebă cu mi­
de lucru. In majoritatea parchetelor. Cauza este una singură : nerespecla- (Continuarc în pag a 3-a) In raidul noslru ne-a fost dat cultural. giversat această problemă, aminind rare îoan Lupu, directorul căminu­
rusă să inlîlnim şi uncie aspecte
— E bine, măcar, că se lucrează. mereu de pe o zi pe alta ceea ce se lui cultural. Nu cunoaşteţi situaţia.I
La noi nu se face nici atit — ne putea face de mult. Stalului i-am împrumutat noi un
I spune Iov. îoan Luţ. din bretea La capitolul pregătiri pentru iar­ car de lemne, încă de anul trecui...
na — un mozaic de lăsăm că are treburi, Română. In cămin, pe alocuri, plouă,
culori, soare si mires­ le dăm peste cap şi geamurile sînt sparte, nu s-a zugră­ nă. restanţiere sînt şi căminele cul­ ÎU C lA l ic iu
me Geme de roadn. lata are de grijă să ie vit de mult, iar tencuiala exterioară turale din Orâstioara de Sus — ALEXANDRU NAGY
Intrăm în casă. Sprin­ umple din, nou. Le go­ a început să cadă. unde vintul intră nestingherit prin
ten. lata ne deschide lim şi pe acestea. In E adevărat, comitetul executiv al
uşa. Rătnin uimit de uşă se aud nişte bă­ geamurile sparte — Ludeşli — aici (Continuare In pag a 2-a)
ceea ce văd. Gata să lai Tal a sare şă des­
nu mai recunosc casa chidă uşa. Năvălesc
(S in care m-am născut. înăuntru l.cana. singu­
a
talej,
Prin munca
mamei, .a celorlalţi ra noastră soră. Tro­
ian şi lonilă. Tata nu
tra(i s-au adunai lot mai ştie ce să zică. E
felul dc lucruri scum­ ' hstjcil de bucurie, de
pe. Irumoaşe. Mi se aceasta neaşteptată
umple inima de bucu­ surpriză. Alama a ră­
rie. mas şi ca uimită, li
— De unde alltea dau lacrimile. Ne îm­
Nu ştiu cum, dar în­ mult şi salut, Acum, trupul fraged de copil. lucruri? — întreb eu., brăţişăm lofi. Ne aşe­
totdeauna cînd mă duc pe lingă clădirea cea N-a mai rămas decli Tata nu zice nimic, zăm la masă. Mama ne
acasă, la părinţi, mă mare a şcolii făcută un tirişor. care abia zjmbeşte cald şi-mi a- pune cevQ la repezea-
simt aillel de om. In- din cărămizi, unde am mai bolboroseşte cu ralg brafele. tă< să gustăm apoi se
tllnirea cu satul unde deprins primele slove. piei iele. Trec puntea To(i cei 6 frali ras- aşează şi ea l-şi scoa­
m-am născut şi copilă­ qu răsărit ca din pă- bătrină... plndifi care fncotio in le broboada şi priveş-
rit, deşteaptă in mine mint casc frumoase, cu De cum intru pe tara asia. ne-am ho­ ie cu bucurie şi‘cu ui­
un Hor şi un cutre­ pereţii albi dc-ti iau poarta grădinii, care tărî I su-facem o sur­ mite cind la unul cind
mur cald. Parcă mi se vederea şi acoperite scirtie parcă aillel priză mamei si tatei. la altul Ne soarbe din
dilată sultetul şi aud cu ţigle roşii, care lac cind deschid eu, chi­ Pînâ diseară \ om li ochi. Zimbcşlc larg cu
in mine ceva sonor şi aslinfiluri/c de soare pul mamei se şi iveşte toii acasă. Eu am venii acelaşi z.lmbet cald
pur. Cred cn e... nos­ mai măre/e, mai poe­ din nişte araci dc ma­ primul şi sini cel mai dintoldeauna. Nu se
talgia. tice. Din grădini rid zăre. Se grăbeşte să de departe. Ce-o să se poate stăpini: ■
— Bată-vă norocul
Oamenii, pe care am către vint Hori de toa­ mă Intlmpine. Nu poa­ mai bucure. Abia mai să vă bată. mari v-ati
rezist. Tata mă pune
apucai a-i cunoaşte au te culorile. Şi dacă ca­ te să nu strige: la curent cu treburile mai lăcut. Ca plopii I
Imbălrînit. alţii s-au sele sini mai Jrumoa- — taca vine Ghiuful
— Cind începe
să
petrecut de aici, cum se, apoi şi oamenii sini Tata, trebăluind pe salului, ale'cooperati­ muncească omul, creş­
vei. E plin de veselie
s-ar zice au obso/vit mai Inimoşi, mai ve­ undeva prin pivniţă şi neasllmpâr. te mai repede — zice
viata. Prietenii mei seli şi mai tineri. aude şi mă trezesc — la să cinstim o tata lilozofic. Alară se-
din copilărie s-ou tă­ Casa părintească c dintr-o dată cu el îna­ leacă pe băiatul nos­ aud zgomote Cineva
cut mari, bărbaţi In tot acolo lingă Vale, intea mea Chipul i se tru, zice In timp cc urcă treptele.
toată legea şi cu greu învăluită de arini şi luminează, li îmbrăţi­ scoale de undeva o GH. JURCA
Ii mai pofi recunoaş­ sălcii bălrine. Iată şl şez pe rlnd. glajă cu licoare rubi­
te vă/ci'ca In care mi-am Discutăm de una. de nie. Umple două paha­ (Continuare
S-a schimbat foarte cufundat prima oară Qlla, îmi arată grădi- re, mama ne roagă s-o In pag. a 2-a)
Biblioteca clubului din Gurabarza. Clipe de răgaz în tovărăşia cârtii.