Page 86 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3702
. a B B E a o n D D B B I

/ a ;ezamintele culturale 25
A % ,

• •
(Urmare din pag. 1) „reparat** din decembrie 1965, mag­ deoarece sînt „păstrate* cu multă
netofonul figurează doar ca obiect „g rijă " sub cheie.
Datoria de ne-ar do-o 9l tot ar le?i dc inventar, la Roşia (le Sccaş, spec­ Un spectacol inedit nl se oferă PROGRAMUL I : 8,10 Buchet de
si prin coşul căminului nostru un tatorii sfnt obligaţi, cînd vin la că­ in sala căminului cultural din Roşia melodii populare ? 8,30 La microfon,
fir de fum... min să aducă scaune de acasă, pen­ de Secaş. Tov, Ioan Popa şi alţi lo­ melodia preferată ; 9,30 Sfatul medi­
La Ludeştl, tovarăşii slnt mal op­ tru că acolo sfnt doar cîteva bănci, cuitori au avut prilejul să asiste la cului : Bolile alergice ; 10,30 Vreau
timişti. Au lemne, pentru... o zl- la Vilcelele Dune, în afară de lum i­ două spectacole simultane, oferite să ş tiu ; 11,20 Coordonate culturale.
două. Tar pentru ca să poată afirma. nă electrică, în cămin nu întiJncşti de televiziune si cinematografie. De pe scena cu un m ilion de artişti
In orice ocazie, că există lemne, nu nimic. Aceasta pentru că, în aceeaşi sală, amatori. Pregătiri pentru ccl de-al
şi în acelaşi timp, sînt programate VUI-lea concurs republican al fo r­
ambele activităţi.
m aţiilor artistice de am atori; 12.10
— La dumneavoastră, la Răhâu, Selectiunt din opereta „Ţara surîsu-
cum se vizionează spectacolele ? — Jui" de Lehar i 14,08 M elodii care
ne adresăm unui grup de tineri. străbat lumea i 15,00 Orchestra de
© — Cele de filme, mai greu. pentru muzică populară „Cernegura" din
că niciodată nu încep la ora anun­ Piatra N eam ţ; 16,50 Studioul ttnă-
ţată. Orarul e la bunul plac al o- rulul Interpret i pianistul Octavian
peratorului Ioan Moga. Cu cele de Rădol i 18,40 Radiosimpozion. Co­
televiziune, e mal simplu. piii — marea bucurie a vle tll > 19,00
Ln Ludcşt/, to­ — Adică ? O melodie pe adresa dumneavoas­
varăşii sint mai — Adică, dai 1,25 lei şl... stai în tră ; 21.05 Atenţiune, p ă rin ţi! » 22.20
lem- fată. Viata de concert a Capitalei : Frag­
□ r r > it iD | Q L ~ « j 7 Au — Nu înţelegem ? I mente din recitalul pianistei Sofia
— Aşa cum am spus. La noi se Cosma ; 23,05 Odihnă cu muzica u-
V » ţ p , percepe taxă de intrare si pentru şoarâ.
o televizor.
N O — (? 1). PROGRAMUL’ I I : 0,30 Muzică
populară din Transilvania ? 10,05
^ " i Gingaşe exemplare ale faunei Parcului dcndrologic din Siraerla. Teatru radiofonic : „Solul ideal* de
Am încercat, în acest raid între­ Oscar W ild e ; 12,10 R itm urile cinci­
prins cu ajutorul corespondenţilor n a lu lu i; 12,30 Interpreţi dc muzică
Drăghici, Richard
uşoară:
Dorina
voluntari, să dăm răspuns întrebării: aminte. II ajut eu. Apoi II pornim toţi A n th o n y ; 14,30 De la fluier la ma­
„Aşezămintele culturale sînt gazde
le consumă. In ziua raidului, aici — Noi avem de toate, avem radio, firm ativ. Acolo unde am constatat S U R P R I Z A zece. O voce se aude Insă mal năval­ rile ansambluri ,* 15,30 Ineluş-învîr-
primitoare şi în anotimpul rece ?“
urma să se organizeze o consfătui­ televizor, instrumente muzicalo, In multe locuri răspunsul a fost a- nică. mal Jrumoasă. E vocea mamei. tecuş; 16,00 Recital dc operă — Da-
re şl un spectacol de film. Intrind voinţă, dar n-avem sală, ne măr­ Seamănă cu clnlccul unei mierle. Cei­ vld Ohanesian ; 17,30 Interpreţi din
In cămin, nimic nu ne îndreptăţea turiseşte Vasile Barizl, din Zam Am însă că nu se poale spune cu certi­ lalţi ne oprim şi ascultăm vrăjiţi. Par­ trecut al muzicii noastre populare :
să credem că cele două acţiuni vor aflat insă că se studiază acum găsi­ tudine DA, am consemnat faptele că te ia cu scc la Inimă. E un cintec Grîgoraş Dinicu, Lută lovită. Marîa
putea avea loc. Nc-o confirma at­ rea unei săli (?!). întilnite, convinşi fiind că cel viz.atî (Urmare din pag. 1) Pe chipul mamei încep sd se prelin­ legănat ca o apă, In care o lată Işi Zlătaru, Teodor Zavaidoc, Ionl|ă Bă­
mosfera rece $1 neprimitoare a sălii. nu vor şi nu pot rămine indiferenţi. gă boblţc de lacrimi. Tata, emoţio­ cheamă iubitul plecat departe. Apoi diţă ; 17,45 Carnet plastic; 19,05
2700 kg lemne Şi 2.000 kg deşeuri Consiliile de conducere ale cămine­ — Te pomeneşti c or ii venind Ni- nal şi el, dar mai tare la lire, nc dintr-o dată cîntecul işi schimbă Compozitorii au cuvîntul. La micro­
pentru foc am găsit la căminul cul­ Metode „originale“ lor culturale, directorii acestor uni­ culac şi Viorcl, zice (ala. mulţumeşte tuturor şi după ce se u- cursul, devine săltăreţ. fon Cherase D endrino; 20,06 Seară
tural din V in tu l de Jos pe... hirtie. tăţi, ou datoria să manifeste mai — Chiai ei ist —strigă mama u i- şurează dc povara din brafe se o- Trena veseliei o ducem toţi, plnă dc operă : „Dido şl Eneas" de Pur­
— Există combustibil la depozit, multă preocupare fală dc asigurarea ttndu-se pc geam. cupă dc noi să ne aşeze la masă. noaptea lirziu. ceii ; 21,30 Meridiane — agendă
dar, acum, nu se găseşte m ijloc de Dacă doreşti să vizionezi un pro­ condiţiilor optime desfăşurării acti­ — Grozavă nimereală, se mird — No. acuma, că sinlein toii, să — Ia spuneţi cum vă mai merge. culturală ,* 22,30 Motnent poetic.
transport, ne spune corespondentul gram la televiziune la căminul cul­ vită ţilo r cultural-educative şi in a- lata. 11c veselim, zice şi apucă gitul unei Sinlcţi mulţumiţi de munca voastră, Versuri de M ihu Dragomîr? 23.10
nostru, Gheorghc Cornescu. notimpul rece. Iar comitetele exe­ Pe uşă îşi lac apariţia două lele sticle cu tulburel Nc aşezăm. Tata, de meserie? vrea să afle lata, de la Discuri Inedite,
Considerăm că vor putea com­ tural din comuna Vinerea, eşti o- cutive ale sfaturilor populare au şi-n urma lor Niculae şi Viorcl. In­ mama, Lcana, Niculae şi Viorcl de-o noi. $i, noi nu ne lăsăm rugaţi. Cel
pleta acest răspuns tovarăşii de la bligat să cunoşti în prealabil ora­ datoria să rezolve nevoile mate­ tr-adevăr lata nu mai pricepe nimic. parte. Călina, Lidia, Ioniiă, Troian şi mai mic, Niculae, povesteşte de re­ Buletine de ştiri şl radiojurnale i
sfatul popular comunal. rul film ului care rulează aici. A ltfel riale ale acestor unităti. să urmă­ Priveşte la mama. Ea se uită la el. eu de cealaltă parte. Ajutată de cete morca lui cu care a cărat păduri în­ 5,00; 0,00; 7.00; 10,00; 12,00; 14,0'\*
mama
două „nurori>> şi dc Lcana.
rişti Pentru că, deşi căminul cul­ rească si să contribuie în mod efec­ Dau din umeri. Noi privim pc as­ pune pc masă tot felul de bucate, ln- tregi de lagi, Viorel dc maşinile lui dc
tiv la buna desfăşurare a muncii cuns unii la allli şi abia ne iclinem cusut, Ioniţă de blocurile inattc pe 16,00; 18,00, 22,00, 23.52 (progrâ-
tural dispune de o sală pentru vizio­ să nu izbucnim. tro fructieră more se lălăie mere,
Cerinţe justificate narea spectacolelor de televiziune, culturale la sate. In repartizarea fon­ — Mamă, tată am venit să vâ ve­ gutui, boabe de struguri mari ca caic le ridică. Troian despre proble­ mul I) ; 7,30; 9,00; 11,00, 13.00;
mele sectorului zootehnic. Ileana de
aceasta se închide în momentul cînd durilor băneşti trebuie să se tină dem, cum o mai duceţi, ce mai fa­ pruncie. Pc undeva pe la mijlocul răbdarea de a învăţa pc cei mici sd 15,00; 17,00; 19,00; 21,00, 23,OG
In majoritatea unităţilor culturale scama de nevoile reale ale cămine­ ceţi? începe molcom Niculae. cel mesei stau tuălăhăloase două căliţi cu 0,52 (programul II).
începe rularea film ului. Justifica­ deprindă primele slove, iar eu. despre
există preocupare pentru lărgirea mai mic dintre noi. vin. iar împrejur izaharelc. o{cl, despre oamenii care plămădesc
şl folosirea cît mai judicioasă a ba­ rea ? Pentru a avea spectatori (? !). lor culturale, de gradul lor de în­ — Pămintu' vostru de leciori, ce — Copiii mei. mîncaţi. befi şi vă metalul. Cuvintele se desprind dc pc I r i ‘ "
zei materiale. Dotarea căminelor cu zestrare, să creeze, în aceste uni­ bucurie mare nc-afi lacul — z/ce veseliţi. Că mare bucurie nc faceţi — buzele fiecăruia, calde, emoţionante, JI eleviztune
aparate de radio, cu televizoare, pi- tăţi. un cadru intim, care să serveas­ lata. Din nou îmbrăţişări. Cei doi zice Iota rid ici nd paharul. Zece pa­ Tata nc ascultă cu atenţie. Are pen­
kapuri, diverse jocuri colective, în­ că scopului căruia îl este destinat. fraţi ne prezintă Ielele, viitoarele so­ hare Işi sună clinchetul lor cristalin, tru liccarc un zlmbct aparte. Nouă
18,00 Pentru cei m ic i:
Ala-Bala.
zestrarea form aţiilor artistice cu in­ Comitetele raionale pentru cultu­ ţii. Tinere, pline de viaţă. Mama le golindu-sc Furculiţele, cuţitele încep /.îmbete. Apoi toate se contopesc la­ Pentru tineretul şcolar: România pi­
strumente muzicale etc., fac ca ac­ măsoară, le cintăreşte şi ride satis­ olaltă Intr-unui. $i atunci, lata ne soar­ torească 1966; 18,50 Publicitate?
tivită ţile cultural-ortisticc să se des­ ră şi artă au obligaţia să exercite făcută in timp ce priveşte la fecio­ a Iro/.nl. Fructele rotunde şl rumene be ca raza de soare o picătură de apă.
18,58 Ora exactă; 19.00 Telejurna­
făşoare organizat, cu continuitate, un control calificai, să îndrume con­ rii ci. se lasă muşcate, Imbălsămînd casa cu — Mă bucur că toii slntcţi mulţu­ lul de seară ,* 19,20 Buletinul meteo­
după un plan bine stabilit, iar să­ cret activitatea acestor unităti, pen­ Evenimentul capătă proporţii, spo­ aromele lor. In obraji începe sd apa­ mit i. zice tata abia stăpînindu-şi emo­ rologic ; 19.23 Buletinul circulaţiei
tenii să vină cu drag la acţiunile tru ca şl în lunile de iarnă, cămi­ reşte In farmec şi voie bună. Pe ră pe nesimţite roşea fa veseliei şi bu­ ţia. Sînteţi copiii mei şi daţi-mi voie
ce au loc. masă apar daruri. Fiecare a ţinut să să mă simt mindru de voi. rutiere ; 19,30 Atlas folcloric. Valea
nul cultural să devină o a doua casă curiei. Cel mai vesel e tata. Dă să Mureşului? 20,00 Săptămîna? 21,00
— Căminul cultural din M iercu­ aducă ceva frumos, ln citeva clipe Tata e un om simplu. Vitregiile vre­ Avanprem ieră» 21,15 Teleglob ?
a săteanului. bratetc tatei şi ale mamei sint pline. înceapă un clnlec. Nu şi-l aduce bine
rea — ne spune tovarăşul Nicolae mii l-au finul departe de şcoală. Dar 21,40 Seară de operă; „Pygmalion*‘
Dura — a fost dotat în acest an cu J K 1 viaţa l-a Invăfal atftea, mal ales vre­
100 de scaune, dar acestea sint in­ murile acestea noi. M-au lermecot în­ de Romeau? 22,15 Un bilet la ale­
suficiente pentru numărul mare dc totdeauna vorbele, glodurile şl vise­ gere... Examen muzical cu Luminiţa
cetăţeni care frecventează acest lă­ le lui. Sint toarte îndrăzneţe, bărbă­ Dobrescu; 22,30 Telejurnalul de
caş. In afară dc aceasta, sînt mulţi J e îmbunătăţeşte activitatea teşti, scăpărătoare. Nici nu sc putea noapte? 22,50 închiderea emisiunii.
localnici care îndrăgesc instrumen­ ca tata să nu trăiască aceste vremuri.
tele muzicale şi doresc să se pre­ l SţUv* îm 1 * f Dar să lăsăm acestea Ia o parte. Ve­
gătească şi să activeze în cadrul că­ selia nc cheamă, ne dă ghes. S-o as­
m inului cultural, însă acesta nu dis­ 0 p o cultăm. Mă uit pe rind la tata, ta ma­
pune, la ora actuală, de instrumen­ i| ^ ae oanmcatie ia sate ma. Nu s-au schimbat mai deloc de
te muzicale suficiente. La cămin e- ■ !| cînd l-am văzut ultima dală. Doar pă­
xistă un acordeon, însă defect. rul li s-a mai albit puf in. mişcările au
Există şi un aparat de radio, tot de­ diul rurol, pentru ridicarea califi­ devenit mai domoa/e şi vorba mni PENTRU 24 ORB
blajină. Cît priveşte sănătatea, voia
fect şi deci, pe bună dreptate, local­ In peisajul tot mai înnoitor al Dacă în anii trecuţi In marca ma­ cării profesionale a lucrătorilor a bună, fol aşa au rămas. Cei puţin tata Vremea se menţine umedă, ci
nicii îşi manifestă nemulţumirea. satelor regiunii noastre, un loc im­ joritate a brutăriilor, irăm înlalul şi cerul mai m u lt noros Local vor că.
portant revine brutăriilor. Ele vin alte lucrări se făceau cu utilaje dus la creşterea calităţii plinii, a e lermecător prin veselia şl sponta­ dea ploi temporare. V in tu l va sufl«
Construcţia căminului cultural din produselor de panificaţie. Au scă­ neitatea sa. II întreb: moderat cu intensificări locale d ir
Topli(a s-a terminat în 19G4 Aşadar, să ridice pe o treaptă şi mai înal­ mai rudimentare sau chiar manual, zut in ultima vreme reclama (ii le — De unde allta veselie pe tine sud şi sud-vest. Temperatura sta*
tă nivelul de vială al ţăranilor coo­
în momentul dc fată in 14 unităti
de doi ani. N ici la această dată. cetăţenilor. La M ihalţ unde, cum iată? ţionarâ; ziua va fi cuprinsă într«
Insă, el n-a fost dotat cu o bază ma­ peratori. există malaxoare mecanice, injec­ om arătat la început s-a dat în fo­ Zice fără să slea pe glndurl: 10 şi 15 grade, iar noaptea între 2
Conducerea Uniunii regionale a toare electrice iar în altele s-au
terială corespunzătoare. Aceeaşi si­ lulr-un mod cu totul original sînt losinţă noua brutărie, maistrul Ni- | şi 6 grad*.
tuaţie — ne relatează tovarăşul anunţate spectacolele, sau orice altă cooperaţiei dc consum se preocu­ introdus injectoare cu autopresiu- tolac Dârămuş ne-a spus: — Păi cum să nu Iii vesel cu allţia
Constantin Nichitcanu — poate fi pă intens pentru continua dezvol­ ne. Sînt nelipsite din utilajele mul­ — Cea mai mare bucurie pe care copii lingă tine. Toţi mari, Irumoşi, PENTRU URMĂTOARELE
întilnită şi la centrul de comună manifestare, la căminul cultural din tare şi modernizare a sectorului dc tor brutării sitele mecanice, căru­ o avem este de a vedea pe locuito­ sănătoşi şi au de toatei
ttrîznic. „A ici se foloseşte, drept h-
Certej unde, două săli ale căminu­ lişier, uşa căminului — nc scrie panificalic. Aceasta se concretizea­ cioarele dospiloarc. Apa este adusă rii comunei venind cu încredere să-şi E lesne de înţeles. Tata are 6 copii 2 ZILE
lui aşteaptă să fio dotate cu mobilier Măria Ciosa. Nu e nevoie decîl dc ză prin construcţia de noi aseme­ acum prin conducte cu ajutorul u- coacă piinea la unitatea noastră şi toii i-adne numai bucurii.
nor pompe de la fin tin ile din a-
si materialul necesar, iar biblioteca o cretă şi., afişul e gata. De vrei nea unităti. Astfel, nu de mult a propiere. şi mai ales cînd ei sînt m ulţum iţi j Vremea în curs dc îm bunătăţire,
să fie amenajată în aşa fel ca ci­ să-ti petreci cîtcva minute, .-.oara, (ost dată în folosinţă, la Mihalţ, o de calitatea plinii. GH JURCA u cu cerul schimbător. Tem peraturi
ii în scădere.
tito rii să găsească aici codrul pe brutărie cu o capacitate de 2.5 to­ M inuiroa utilajelor cere o bună C.u o bucurie îndreptăţită ne-au
care o astfel de unitate se cuvine la bibliotecă, Intîlneşli refuzul uşii ne în 24 de ore. Noua unitate — pregătire profesională. Avînd in ve­ Sntîmpinot şi lucrătorii de la bru­
să-l aibă. încuiate. una din cele mai moderne din re­ dere acest lucru, conducerea tăriile din Dobra, Oaşa etc.
U.R.CC. a recrutat şi trim is la şcoa­
Cerinţele sătenilor sînt justifica­ La Curasada, tradiţia fanfarei e giune — este dotată cu malaxoare, la de calificare 8 brutari, alţi 6 au O atenţie tot mai marc o acordă
site mecanice, injectoare electrice.
te. Sfaturile populare au datoria să binecunoscută. Dar, numai tradilia Dc curînd au intrat in funcliune şi fost şcolarizaţi la cursurile de trei colectivele de muncă din brutării,
examineze situaţiile existente şi să — precizează tovarăşul Ionică Noa- alic brutării ca cele din comunele ani la centrul şcolar cooperatist din sporirii sortimentelor. Dc exemplu w
ia măsurile de rigoare. Semnalăm ghi. Azi, chiar dacă se găsesc ama­ Pianul de Sus şi C ilnic cu o capa­ Sibiu. De asemenea la locurile de la Miercurea, Zam şl In alte comu­ c, r U
citeva neajunsuri care dâinuiesc de citate de 1.5 tone fiecare. Recent au muncă se califică încă II tineri din ne unde există internate şi licee
mai multă vrem e: la Apoldul do tori care îndrăgesc Instrumentele început lucrările pentru amenajarea satele regiunii. au Început să se producă cornuri, W 096
Sus, ne informează tov. Gheorghe de suflat şi doresc să înveţe la a- a doua brutării ln comunele A pol­ Preocuparea pentru introducerea chifle şi oile spccialităli.
Jurca, un aparat de radio stă la cestca, nu pot ajunge în posesia lor dul de Jos şi Ighiu. Creşterea numărului de unîtăli (la Din Lăpugiu nc-a Instalaţia In interior
tehnicii noi în brutăriile din mc-
ora actuală există în satele regiu­ sosit o scrisoare in s-o executat, atît la fir. A rămas doar
nii noastre 20 de brutării), dotarea care preşedintele Co­ în şcoală, cît şl în că­ să se focă legătura..
Doar atît. Şi pentru
lor cu utilaje moderne, a dus la m itetului executiv al min (că nu nl s-a ono-
creşterea producţiei de pîine. De la Sfatului popular co­ aceasta se aşteaptă
începutul anului şi pînă în prezent munal. tov. Gheorghe de luni dc zile.
O simplă legătură.
s-au produs peste 3.500 tone piine, Pogan, consemnează :
cu 10 la sută mai mult decît in ace­ „In vara acestui an N O T A Un racord. Solicitări­
eaşi perioadă a anului trocul nc-ain adresat Între­ le telefonice, adresate
conducerii
I. R. E. H.,
Conducerea U.R.C.C. acordă şi prinderii regionale de
in continuare atenlia cuvenită dez­ electricitate Deva, so­ primesc doar prom i­
voltării activităţii dc panilicaţie. rat comanda după siuni. Insă cu promi­
licitând introducerea cum am dorit, asta e siuni nu se poate a-
Astfel, pentru construirea de noi
A P A R A T DE PRECIZIE UN NOU A VIO N brutării si amenajarea celor exis­ curentului electric in altă poveste — pentru prinde lumina nici în
PENTRU ÎNREG ISTRAREA CU REACŢIE tente, s-a prevăzut a se cheltui scoală si căminul cul­ că. vedeţi dumnea­ şcoala care şi-a înce­
tural din satul
Co­
put activitatea dc mai
voastră, cu două be­
pentru anul viitor suma de 750.000
seşti, aparţinător co­ curi în sala căminului bine de două luni,
TE M PE R ATU R II lei cu pcsle 200000 Ici mai mult
In Uniunea Sovietică se efec­ docil in acest an. Aceasta demon­ munei noastre. N-aş şi cu nici unul pe sce­ nici la cămin, acolo,
In stitu tu l de u tila j electrotehnic tuează primele zboruri cu noul a- strează grija şi preocuparea pentru vrea să redau repeta­ nă, nu putem fl mul­ unde serile reci de
din Moscova a reaiizat un auto­ vion cu reacţie „IK -40", construit satisfacerea cerinţelor mereu cres- tele Intervenţii, făcu­ ţum iţi), Iar clară, la toamnă, în Ioc să che­
mat care poate înregistra oscilaţii dc un colectiv sub conducerea lui eîndc ale populaţiei de la sale. te întreprinderii, pînă ambele localuri, Insta­ ma localnicii spre a-
de temperatură pinâ la o zecime A lexandr lakovlev. Reactorul poa­ la soluţionarea comen­ laţia s-a executat, str­ cest lăcaş, li îndepăr­
de grad din cuptoarele electrice te decola şi ateriza pe o pistă o- M1NERVA SAVU zii. Amintesc doar că aiele fiind întinse pînă tează.
de topire. Autom atul este dotat bişnuitâ dc pâmînt El are două U.R.C.C. Deva
W m
W r v w cu em iţători de înaltă sensibilitate aripi lungi şi trei motoare în par­
şi cu dispozitive trainice de pro­ tea din spate a fuselajului. Pentru
tecţie îm potriva paraziţilor. decolarea şî aterizarea avionului
Cinci automate de acest fel au este suficientă o pistă de pâm înt
fost instalate la una din uzinele cu o lungime de C00-700 m etri.
sovietice care produc materiale Lungimea ru la ju lu i este de 300-350
pentru semiconductor!. Datorită m etri, vileza maximă de 750 km
lo r se realizează economii de a- pe oră, iar raza normală dc zbor
FRANŢA. — Podul roman din sec II care se vede In prim plan,
se află de 10 ani in fundul lacului artificial, creat de barajul Mervent- proxim ativ 17 milioane ruble a- — 600 km.
Vend6e. G olirea'lacului pentru verificarea barajului a făcut să reapară nual. Noul avion, care are 24 de
vechiul pod, care a suportat perfect această îndelungată imersîune. El locuri, este destinat lin iilo r aerie­
nu va mal li revăzut decît după alţi 10 ani.
PROIECT P R IV IN D ne locale, cu aeroporturi lipsite
STAŢIF. DE CERCETĂRI PETROLIERELE R S.S. LETONE CONSTRUCŢIA PRIM ELOR de piste de beton.
ASUPRA G H EŢAR ILO R U N II DE METRO D IN PRAGA
D IN A SIA CENTRALA O dată cu lansarea la apă a T E LE V IZ IU N E A IN S A T E LIŢ I
noului petrolier „A rdatov", con­
struit în Finlanda, deplasamentul Capitala Cehoslovaciei, Praga,
La o înălţim e dc 3.800 de m etri, va dispune de un metro propriu. Pentru a urm ări comportarea
pe gheţarul Abram ov din Uzbe- total al petrolierelor R.SS. Le­
icistan, a fost construită recent o tone se ridică la 200 000 de tone. S-a aprobat proiectul pentru con­ astronauţilor şi a anim alelor în
staţie, de unde vor putea fi efec­ In prezent, această republică u- struirea primelor trei linii de me­ tim pul zborului, , secţia de cerce­
tuate cercetări asupra gheţarilor nionalâ dispune de petroliere de tro, care vor forma un fel de tri­ tare şi tehnologie de la N A S.A.
din Asia Centrală. Principala pro­ a comandat la Teledyne Systems
blemă studiată va fi aceea a jus­ cinci tip u ri printre care petroliere unghi, în partea centrală a ora­
teţei teoriei cu p rivire la retra­ eu un deplasament de 18000 şi şului Comp din Los Angeles două ca­
gerea gheţarilor, fapt de o mare 10000 de tone. In noul cincinal Program ul, eşalonat pe 14 ani, mere de luat vederi, care au o mă­
însemnătate practică, deoarece de (19CC-1970), flota petrolieră a Le­ prevede punerea în funcţiune a rim e de 4 X 7.5X11.5 cm şi cîntâ-
cantitatea de umezeală din m unţi aproxim ativ 14 km de comunica­ resc numai 700 g. Una din aceste
depinde soarta cu ltu rilo r de bum­ toniei va fi dotalâ cu 10 nave de
bac de pc plan la tjile Uzbekista- mare tonaj, construite la şantie­ ţii subterane de mare viteză. camere transm ite im aginile direct
nului, principalul furnizor de re navale din U.RSS.. Polonia şi Lucrările de construcţie urmea­ prin unde la em iţătorul satelitu­
bumbac al U.R.SS Finlanda. ză să înceapă în 19C7. lui aflat Ia o distanţă de 30 m,
1 Unu! din nenumăratele e d ificii social-culturale, dăruite fiilo r de m ineri din Valea Jiu lu i: Şcoala gene­
i cpjv.aut ( rală din Uricani.