Page 87 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3702 ^xwammemKsaamăOă

CAUZE .«LE DEHCITUU1I DE FUKAJE Exploatarea minieră Muncelul le

raionul lila, regiunea Hunedoara, telefon 13 Brănişca, angajează
Iernarea animalelor In slpindu-se. Această situa­ tul că şirele sau stogu- cocenilor în stare prepa-
conditiuni optime si men­ ţie e mal frecventă în u- rile uu sînt bine clădi­ rată este echivalentă cu
ţinerea la un nivel rid i­ nele cooperative agricole te, permitînd ca apa să a unui fîn de calitate m ij­ Imediat:
cat a producţiei anima­ din raionul Haţeg, care se infiltreze în ele cu u- locie. Cocenii trebuie
liere în toată perioada de mai au pe cîmp peste şurintă. Ca un fapt nega­ pregătiţi în a$n fel incit
stabulaţie cere In primul 5.000 tone de fîn, precum tiv care persistă trebuie să fie mai plăcuţi la gust, — excavatorlşti
rînd să fie asigurată o şi în raioanele Ilia, Brad arătat că din situaţii de mai uşor de digerat şi
bază furajeră corespun­ şl oraşul regional Hune­ natura celor amintite uni­ consumali în întregime. — mecanici de locomotivă
zătoare, cu nutreluri va­ doara. tăţile arătate nu au tras Acest lucru se obţine cel
riate şi de bună calitate, Cooperativa agricola învăţămintele necesare mal bine si moi uşor prin — mecanici compresoare
Iar administrarea lor să din Sarmlzegetusa. de e- nici în acest an tocarea şi însilozarea lor.
se facă cu spirit gospo­ xemplu, mai are de trans­ Ţinînd seama de fap­ Cooperative agricole ca — lăcătuşi de mină
dăresc. portat peste 600 tone de tul că timpul este destul cele din Pianul de Jos,
Fată de anii Ireculi, fîn natural, cea din Săla­ de înaintat, trebuie să se Pricaz, Simeria practică Se asigură locuinţă în Muncelul Mic, în dormitoare comune.
cooperativele agricole de mobilizeze toote forţele de mai mulţi ani proce­
producţie au strins can­ şul do Sus 415 tone, Ll- si mijloacele pentru ter­ deul de preparare a co­
tităţi mai mari de fura­ vadia 401 tone, Bosorod minarea cît mai grabni­ cenilor, realizînd astfel
je, de calitate mai bună, 388 tone, Clopotiva 325 că a transportului tutu- economii însemnate de
îmbogăţindu-se mult sor­ fînuri şi un nutreţ Ief­
timentul de suculente. In tin şi gustos pentru hră-
toate unităţile din re­ nirea tuturor categoriilor
giunea noastră, furajul de taurine, inclusiv a va­
de bază 11 constituie f i­ Pregătiri pentru cilor de lapte. Insiloza-
nul, care se foloseşte în rea cocenilor poate con­
raţiile animalelor în pro- tinua în tot cursul lunii
porţie de peste 60 la noiembrie şi începutul lu ­
sulă. De aceea, conduce­ iernatul animalelor nii decembrie şi chiar
rile cooperativelor şi pînă la venirea îngheţu­
membrii cooperatori au rilor. Prepararea coceni­
depus mult interes pen­ lor se poate face in a-
raestec cu borhot dc îa
tru recoltarea la timp,
transportul şi depozitarea tone, Serei 270 tone, Roş- ror furajelor. De aseme­ fabricile de zahăr, cu to-
fînurilor naturale şi a ce­ cani si Burjuc cîte 200 nea, este necesar ca in cătură de dovteci sau sfe­
lor cultivate. de tone. toate unităţile să se cre­ clă furajeră în proporţie
de 1,5— 2 părţi nutreţ su­
O preocupare perma­ Se ştie că finul care eze parcuri de furaje culent şi o parte de co­
împrejmuite si cu inven­
nentă în această privin- stă pe cimp un timp mal tarierea fînurilor pe bază ceni tocaţi. însilozarea
ţă au avut-o cooperative­ îndelungat după recolta­ de cîptărire sau cubaja- cocenilor se mai poate
le agricole de producţie re în bătaia vinlului şi o re. In acelaşi timp se im ­ face şi cu saramură, fo­
clin raionul Alba, care au ploilor suferă pierderi pune să se facă verifica­ losind o soluţie de apă
strins si depozitat pen­ calitative de 10— 20 la rea şirelor, clăilor şi a sărată (0,5— 1 kg sare la
tru perioada de iarnă o sută. Pierderile sînt cu stogurilor, procedîndu-se 100 1. apă), în cantitate
cantitate de peste 9 000 atît mai mari cu cît fi­ la acoperirea şi vîrfui-
nul este clădit in căpiţe de 60—80 litri pentru 100
tone fînuri. Cooperative rea lor cu paie pentru a
sau stoguri miei şi aşe­ kg coceni ca să li se
agricole dc producţie ca împiedica pătrunderea a-
zate direct pe pămint. In completeze gradul de u-
cele din Cistei, Totoî, Te- pei provenite din ploi si
Anghel Eleno II, de la Fabrica „Sebeşul" din Sebeş, se numără prin­ unele cazuri finul se poa­ zăpezi. miditate pînă la 65—75
tre muncitoarele care îşi depăşesc cu regularitate planul şi execută numai iu$ si altele au amenajat te strica sau mucegai O altă problemă care Ia sută.
produse de calitate. parcuri de furaje pe Un­ complet, pricinuind astfel trebuie să stea în aten­ Pentru buna reuşită o
In fotografic: Anghel Elena II lucrînd la maşina de tricotat. gă ferme, pe care le-au ţia conducerilor coopera­
unităţilor pierderi în­ însilozârii, cocenii trebuie
împrejmuit, iar fiecare tivelor agricole de pro­
semnate. La cooperativa tocaţi cit mai mărunt, la
şiră sau stog de fîn este agricolă din Rîu Alb, de ducţie şi a specialiştilor 0,5— 1 cm, iar amestecul
PM1HTIH MCI! etichetat cu indicaţia asu­ pildă, care are 370 tone din unităţile agricole este să fie făcut cît mal uni­
preocuparea pentru rid i­
pra cantitălii existente şi
in hrana cărei specii si de fîn pe cîmp nelrans­ carea valorii hrănitoare form. In scopul evitării
pierderii
substanţelor
portat. pierderile prin de­
UiîlîiLE FORESTIERE categorii de animale se preciere calitativă, trans­ a cocenilor, deoarece în hrănitoare, însilozarea
balanţa furajeră a coope­
va folosi.
formate in produse ani­
Sînt însă unităli care. male, se ridică la o valoa­ rativelor. pentru perioa­ trebuie să se facă în a-
ceeasi zi cu tocarea.
(Urmare din pag. I) unei asistente tehnice de ca­ deşi au recoltat mari can­ re de cel p.u lin 33.000 leî. da de iarnă, se dispune
Pierderi calitative la l i ­
litate. Vina pentru aceasta o poartă tităţi de linuri, acesta stă de o cantitate de 51000 Ing. CERNELEA EUGEN
pul ulucârilului jilip u l nu era asi­ în primul rind unele cadre care con­ in cîmp nelransportat. în nuri se produc si în alte tone coceni. de la Consiliul
gurat cu poştaşi, iar la 1. F. Baia de duc şi supraveghează procesul de bălaia vîntului si a ploi­ unităţi ca : Drîmbar, Valoarea hrănitoare a agricol regional ' g m u & m x . m
Cris, I. F. Petroşani. 1. F. Sebeş şi producţie, deoarece nu se preocupă lor. depreciindu-se şi ri- Demsuş. Batiz. prin lap- k • v f . : : • • • * * • • .
1. F, Halcg multe din aceste instala* ca fiecare muncilor să cunoască şi
Iii nu aveau nincaze false. să aplice întocmai prevederile N T S .
După cum a reieşit din inloimarea In multe parchele instructajele se fac
prezentată şi din cuvîntul participan­ superficial, maiştrii si selii de brigăzi
ţilor la consfătuire, în unele parche­ se mulţumesc doar să citească perio­
te nu se respectă instrucţiunile do u- dic cîteva articole din N.T.S., liiră să LA EXPLOATAREA MINIERĂ GHELAR
liliziire a mecanismelor. In parchetul explice si să verifice dacă muncitorii
Polatişte do la I F, Petroşani, tuni- au înţeles cele prelucrate. Deşi aceste
cularul de lip VVyssen se supraîncar­ cazuri au fost semnalate, la Inlreprin- / \
că, la transportul materialului lemnos deri nu s-au luat măsurile cuvenite
cu tractoarele se folosesc remorci cu pentru îndreptarea situaliei, Condu­ Este necesară o mai bună întreprinderea de explorări
monoax'o, lără ca acestea să fie asi­ cerile întreprinderilor si comitetele
gurate cu sistemul de frînarc. sindicatelor nu au căutat să formeze
Deficiente asemănătoare au fost o opinie colectivă împotriva celor miniere Hunedoara-Deva
semnalate şi la sectoarele C.F.F, Au care dau dovadă de superficialitate
fost in tilnite multe cazuri ciad re vi­ Si indisciplină în muncă. Inginerii şi
zia vagoanelor la formarea qarmlu- tehnicienii în deplasările pe teren aprovizionare tehnico-materială cu sediul in Deva, str. Minerului nr. 2, telefon 1560, angajează,
rilor se făcea superficial- S-ou găsit controlează mai mult modul de înde­
in/..ttiuttolatiu vagoane cu defecţiuni plinire a sarcinilor dc* producţie şi muncitori calificaţi şl necalificaţi pentru secţia Brad, şantierele:
la sistemul de frînare si rulare (exem­ urmăresc de prea puţine ori dacă rea­ Muncel, Măgura, Crâcluneştl, Troiţa şl Ruda (mineri, ajutori mi­
plu l. F. Petroşani si l. F Baia de lizările se obţin în condiţiile siguran­
Cris). La sectorul Baru Mare de la ţei securităţii muncii dacă lucrătorii In cele 10 luni cile s-au scurs din lica Carol Alic, Gheorghe Luceci şl De pildă, au fosl perioade cînd mate­ neri şl vagonetari) şl pentru şantierul do foraj Ţebea (sondori,
1 F. Haţeg remorcile au (ost încăr­ cunosc modul de aplicare a N.T.S. Au acest an. colectivul de muncă de la alţii, este aprovizionarea defectuoa­ rialele, îndeosebi cele folosite la sus­
cate cu buşteni care depăşeau lungi­ fost razuri cînd inginerii si tehni­ Exploatarea minieră Gheţar a extras să a echipelor de mineri cu materiale ţinerea galeriilor şi abatajelor nu au ajutori sondori şl podari).
mea permisă penirn înscrierea în cienii nu sesizat unele deficienta care în afara prevederilor planului peste pentru susţinere, vagonete goale şi fost repartizate in mod judicios pe
curbe, cauză care a dat naştere In nr fi periclitat securitatea muncii si 10.000 tone minereu dc fier brut. O o serie de piese de schimb necesare secloare, aprovizionarea nefiind ur­ Angajările se fac Ia sediul întreprinderii din Deva sau la se­
deraieri de vagoane şi accidente au indicat măsurile pentru remedie­ contribuite însemnată Ia obţinerea a- intrelinerii maşinilor şi utilajelor. In mărită şi dirijata corespunzător. In diul secţiei din Brad, str. Moţilor nr. 4, telefon 264.
S-a constatat cu încurcarea mate­ rea lor, dar mulţi dintre ei s-au mul­ cesUii succes şi-au adus-o m inerii prima decadă din lună, deşi exploa­ perioada 1-4 octombrie, de exemplu,
ria lu lu i lemnos eu mijloacele nulo se ţum it cu atît, nu au mai controlat clin sectoarele IV, IJI, II şi mina Va­ tarea avea stocuri sulicîente, mate­ minorii de la mina Ghelor-Vest. care Muncitorii nelocalnici vor beneficia de spor de şantier şl ca­
face de multe ori necorespunzător. La dacă măsurile au /ost aplicate sau nu. lea Caselor, care şi-au depăşit sarci­ rialele ajungeau cu multă greutate pe 10 luni au rămas cu o restanţă
inai multe rămpi drum urile la frontul Tocmai de aceea considerăm că ei vor nile de producţie aferente celor 10 la mineri. De ce? Aproxim ativ 5 zi­ de 917 tone minereu de fier, nu au zare în condiţiile prevederilor H.C.M. 1053/1960.
de încărcare prezintă diferente de n i­ trebui să aibă mai mult în atenlie luni. le de la începutul fiecărei luni. o prim ii nici un metru cub de lemn
vel, fapt ce îngreunează mişcarea şt problemele privind proiecţia muncii, Succesele minerilor din Ghelor pu­ bună parte din maiştri, care răspund pentru susţinere.
încărcarea. Se menlin în funcţiune cunoaşterea şi aplicarea dc către fie­ teau Ii cu mult mai frumoase dacă şi trebuie să ia toate măsurile pentru In afară de aprovizionarea defec­
maşini şi tractoare cu defecte, uzate. care lucrător a normelor de tehnica planul de producţie se realiza în ca brigăzile dc mineri să fie apro­ tuoasă (în unele perioade) cu ma-
Nu se folosesc în mod corespunzător securităţii. Conducerea D.R E.F. Hune- mod ritmic. Dar. din cele consta­ vizionate cu materialele necesare, in lerialc şi piese de schimb necesare
troliilc. doara-Deva şi conducerile sectoarelor tate, in primele decade ale lunilor loc să se găsească în mină, la bri­ la maşinile şi utilajele miniere, echi­ O.C.L. Alim entara
In cele de mai sus am amintit doar să controleze îndeaproape cum sînt ce au trecui majoritatea sectoarelor găzi, se află la suprafaţă, întocmind pele din subteran reclamă şi lipsa de
o parte din deficientele care au dus pregătite parchetele, dacă mecanis­ şi-au îndeplinit planul doar in pro­ fel şi fel de situaţii privind închide­ vagonete goale. In zadar se preocupă
la unele accidente de muncă. La o- mele nu fost prevăzute cu apărătoa­ porţie de circa 70-80 la sută, în de­ rea lunii anterioare. minerii să execule în ciclu operaţiile
cestca am mai putea adăuga lipsa în rele de protecţie, dacă instructajele cada a doua do 100-105 la sută, pen­ De asemenea, la Exploatarea mi­ de lucru, să sporească producţia, să interraională Deva
unele parchete a căilor de acces si o N TS. se tin cu regularitate. Periodic, tru ca în ultima decadă sâ-1 depă­ nieră Ghelar s-a făcut simţit un obi­ realizeze viteze mari de înaintare,
poterilor de refugiu, mişcarea buşte­ ar Ii bine să se organizeze examinări şească cu aproximativ 20-25 la sută. cei dăunător. Cînd în primele zile •facă nu primesc la timp vagonete
nilor fără ca cei din îm prejurim i să pentru a verifica dacă toti lucrătorii o1e lunii producţia şchioapătă, unele goale pentru evacuarea minereului în dorinţa de a asigura o aprovizionare cit mai bună cu lapte/
fie asiguraţi, nepregălîrea locurilor cunosc N.T.S,-ul. Aceste măsuri fără La nerealizarca ritmică a planu­ cadre, care conduc si răspund de des­ depilat, toate acestea nu pot fi în­ Ia domiciliu, desfacerea de produse de panificaţie, pe arterele
de muncă sa Existenla lor se dato- îndoială ar duce la eliminarea acci­ lui au contribuit în mod curent mai făşurarea lucrului, îşi zic „Pînă la făptuite.
reşte necunoaşterii si nercspec- dentelor, la obţinerea unor realizări m ulii factori. Unul dintre ei, după sfirşitul lunii mai este. Avem tot tim ­ Comitetul de partid va trebui să aglomerate şl şcoli din oraşul Deva, Slmerla şl Cugh\ angajează,
tării N. T. S„ precum şi lipsei mai bune în producţie. cum ne spuneau tovărăşii Nicolae Ba- pul să scoatem minusul". Şi minusul îndrume conducerea exploatării să ia
acesta se adună zi de zi şi de multe asemenea măsuri ca deficienţele remizieri. -
ori recuperarea lui este foarte pro­ privind aprovizionarea m inerilor
babilă. Şi. chiar dacă se recuperea­ cu materialele necesare să fie Se acordă o remiză de 6 la sută pentru desfacerea produselor
ză, pentru aceasta se depun eforturi eliminate. Este necesar să se de panificaţie, Iar pentru lapte la domiciliu o remiză de 9 la sută.
I n d o u ă c o o p e r a t i v e a g r i c o l e destul de mari, care dăunează pro­ revizuiască graficele de aprovi­
zionare şi să se urmărească modul Pentru Informaţii, doritorii se vor adresa la sediul O.C.L. Ali­
ducţiei. In brigăzile şi sectoarele care
cum se respectă ele. M aiştrii la rîn-
nu-şi îndeplinesc pionul în primo de­ mentara interralonaia Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 24.
D E U N D E P M D V I N E D I F E R E N Ţ A cadă, în decoda a treia se supraso­ dul lor să fie îndrumaţi să se preo­
licită folosirea maşinilor şi utilaje­ cupe mai mult de asigurarea echipe­
lor din subteran cu materiale pentru
lor, care, explicabil, se întrelin neco-
E A P R O D U C Ţ I A D E P O R U M B ? rrspunzâtor. Apoi, minorii depun e- susţinere si vagonete goale, să u r­
forturi fizice mai mari, care-î obosesc, mărească transportul acestora şi sâ-I
dirijeze cu mal multă chibzuinţă. întreprinderea plante medicinale Praştie
făcindu-1 ca în perioada ce urmează
In condiţii asemănătoa­ fat în cantitate de 300 kg Aceasta acţiune a avut Spunem acesl lucru de­ Trebuie avut în vedere că princi­
re de climă şi sol coope­ la hectar. Incorporarea menirea de a mări inte­ oarece majoritalea lucră­ să lucreze cu randamente scăzute. pala cale spre realizări mai bune la strada Plantelor nr. 50—52
rativele agricole de pro­ îngrăsămîntului s-a făcui resul oamenilor pentru rilor au fost realizate în Au existat şi alte deficiente în a- angajează de urgenţă:
ducţie din Toteşti şi Bă- concomitent cu executa­ sporirea producliei. Ma­ aceeaşi |>erioadă ca si la ptovizionarea m inerilor cu materiale­ E. M. Chelar o constituie îmbunătăţirea
răşti obţin recolte dife­ rea arăturilor. In de­ joritatea cooperatorilor unitatea vecină. In plus, le necesare, care au influenţai nega­ aprovizionării tehnico-materiale. % — revizor contabil principal.
Condiţiile de angajare se vor comunica celor interesaţi Ia
rite de porumb. Bunăoa­ cursul toamnei şi iernii a s-au străduit să aplice a fost cultivat hibridul diul întreprinderii.
ră, în timp ce coopera­ fost transportat gunoi de lucrările de întreţinere la dublu 103. tiv îndeplinirea ritmică a producţiei. L. DEMETER
torii din Toteşti reallzea- grajd pe mai bine de timp şi în bune condi- Tinînd scamă de fap­
ză de pe întreaga supra­ 100 hectare, teren ce a- ti uni agrotehnice. In to­ tul că înqrăşăraintele de­
faţă, fn medie, cile 2.325 vea un grad de fe rtilita ­ tal au fost efectuate trei termină in mare măsură
kg porumb boabe Ia hec­ te mai scăzut. Trebuie a- praşilc mecanice şi două soarta recoltei, este nece­
tar, vecinii lor din Bă- poi menţionai că pe une­ manuale. Rezultatul mun­ sar ca acţiunii de fe rti­
râşti înregistrează o pro­ le suprafeţe cu sol mai cii desfăşurate pentru în­ lizare să i se acorde mai
ducţie mal mică cu a- acid s-au administrat cile treţinerea-' culturii po­ multă alentie. Acum, u-
proape 1.000 kg la hec­ 3 tone de amendament rumbului se concretizea­ nitatca dispune de în­
tar. De unde provine a- calcaros la hectar. In to­ ză in producţia realizată. semnate con ti tă ţi de în­
ceastă diferenţă? tal s-a corectat acidita­ Dimpotrivă, la Bărâşti, grăşăminte organice. Se
La Toteşti, consiliul de tea pe 15 hectare. In p ri­ unde nu s-a acordat aten­ impune însă ca transpor­
conducere al cooperati­ măvară pe suprafeţele ua cuvenită tuturor lu­ tul lor în cîmp să fie
vei a acordat o im por­ unde au fost aplicateîn- crărilor executate, la cul­ bine organizat. Impor­
tanţă deosebită porum­ grăşăminte organice şi a- tura porumbului realiză­ tant este apoi ca îngrăşâ-
bului. Din vreme s-a fă­ mendamente s-au făcut rile sînt mai mici. In pri­ mintcle superlosfatice să
cut amplasarea culturii arături, iar în rest s-ou mul rînd trebuie nrălat fie administrate în can­
astfel Incit să se poată executat discuiri. Fiind laplul că pe întreaga su­ titate do 250—300 kg la
cunoaşte ce lucrări tre ­ pregătit în mori corespun­ prafaţă do 76 hectare pre­ hectar. Pentru a avea e-
buie executate, Pe supra­ zător patul germinativ, văzuta pentru cultura po­ ficienlă mai mare, ele
feţele unde porumbul urma in jurul datei do 18 apri­ rumbului s-au făcut o- trebuie aplicate în peri­
după cereale pâioase. au lie s-a trecut la semănat, goare de toamnă. Rău a oada executării ogoare­
fost executate arături de lucrare realizată cu aju­ fost însă că nu s-au fer­ lor. Se constată însă că
vară. In toamnă s-a u r­ torul maşinilor SPC 6 şi tilizat decit 5 hectare cu acestei lucrări nu i se a-
mărit ca toate tarlalele 2 SPC 2. Muncind con­ gunoi de grajd, iar pe cordă atenţia cuvenită.
ocupate cu culturi tîr/.ii ştiincios, mecanizatorii restul suprafelei s-au dai Iată deci în ce direc­
să fie eliberate şi ogo- Siraion Mălăestcan şi doar cile 100 kg super- ţie trebuie să acţioneze
rîtc. Organizînd bine a- Gheorghe Colan au con­ fosfat la hectar. consiliul de conducere al
ccsle lucrări, s-a reuşit tribuit la realizarea unei Lipsa de preocupare cooperativei din Bărăsti.
ca pe toate suprafeţele semănături de bună cali­ pentru aplicarea unor Folosind în mod judicios
destinate culturii porum­ tate contitâli sporiie de îngră­ îngrăşămintelc organice
bului să se execute ară­ După ce toate supra­ şăminte s-a concretizat şi chimice, se creează po­
turi. Paralel s-a acordat feţele planificate pentru in producţia de porumb sibilitatea ca în anul v ii­
o mare grijă fertilizării cultura porumbului au scăzută. Principalul fac­ tor şi la această unitate
producţia de porumb să
terenului. Asllel, pe ju ­ fost însămîntatc, s-a fă­ tor ce a influenţat nega­ sporească în mod sim ţi­
mătate din cele 240 hec­ cut repartizarea lor do tiv producţia de porumb tor.
tare s-a aplicat superfos- fam ilii de cooperatori. a fost deci fertilizarea. Ing. A. POTOPEA Fabrica de produse lactate Lîvezeni. Aspect de la îm butelierea laptelui.