Page 90 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3703

In faţa organizaţiilor pioniereşti din regiune

Sarcini de ras Festivalul regiune atit teatre dramatice cit
şl formaţii muzicale.
regional de teatru Oraşele Cugir şl Alba Iulia vor
găzdui spectacolele colectivului
Formaţiile de lealru, dc recito- Teatrului de stal din Sibiu cu pie­
tori şi cititori artistici ale cămine­
lor culturale se află în întrecere sa „M incinosul", Iar O.S.T.A, Işl
în cadrul Festivalului regional de anunţă spectacolele de muzică u-
(Urmare din pag. I) tive decorative ale portului popular teatru, organizat dc Casa regiona­ şoară, sub conducerea lui Horia
din principaleie zone etnografice ale lă de creaţie. Fazele comunale Moculescu, în localităţile Hunedoa­
pezt cu rezonanţă seculară — la go­ regiunii. Acest concurs, care se pre­ continuă să aibă loc în numeroa­
runul lui Horia şi mormintul lui lan- supune că va antrena peste 50 la sută se centre şi în sâptâmina ce ur­ ra. Brad, Gurabarza şl Cugir.
cu de la Ţebea, de la locurile unde din pionierii şi şcolarii regiunii, va mează.
s-au deslâşural in trecut mari bă­ face ca, la faza raionala ce se va desfă­ Duminică, formaţiile din trei ra­
tălii ale clasei muncitoare — Lupeni şura în luna mai, să se prezinte a- ioane şi două oraşe regionale se Premiere
1929 — şi pînă la măreţele cetăţi ale proape 1.000 dc lucrări de artă popu­ vor în liln i in concurs. In roionul
socialismului din Hunedoara, Valea lară, cusături pe motive naţionale şi Brad. la centrele Băiţa, Tomesti.
Jiului, Cugir, Deva, Brad etc., plaiu­ incrustări în lemn, ceea ce va da po­ Vaţa, Crişan, Baia de Criş şi Valea
rile hunedorene se deschid ca o uria­ sibilitatea organizării în cinstea „Z i­ Bradului se vor întrece formaţiile
şă carte de istorie vie în faţa m inţii lei pionierului" a unor expoziţii in­ din satele vecine acestor comune, Săplămîno următoare, Iubitori­
şi inim ilor copiilor noşiri. Dascăli teresante pentru părinţi iar în raionul Alba, fazele sc vor lor celei de a şaptea arte II se o- Elegantul şi confortul se împletesc armonios în arhitectura nouă a oraşului Vulcan.
g riju lii conduc azi, raul( mai des, pa­ Faima despre frumuseţea şi bogăţia desfăşura in localităţile Zlalna, Me- feră o coproducţie italo-iugoslavă,
şii copiilor spre aceste locuri. In pri­ cîntecelor şi jocurilor noastre a de­ teş, Feneş, Ighiu şi Cetea. Potru „Trium ful Iul Robin Hood", rea­
mele sase săptăraîni de cursuri di ii păşit de mult hotarele regiunii. Pen­ comune din raionul Orăştie — Tăr-
noul an şcolar, numărul micilor tru o determina pe copii să le îndră­ tăria. Vinerea, Pricaz şl Balşa — lizată de scenariştii Glan-Carlo
excursionişti este aproape de două ori gească şi în acest fel să continue o vor Ji mîine gazde ale Festivalu­ Romutelli şl Moraldo Rossi, după
mai mare dccît în Întreg trimestrul tradiţie străveche, am trecut, împre­ lui regional de lealru pentru echi­ Alexandre Dumas, şl o realizare L I B R A R ! !
ini îi din anul şcolar trecut. ună cu Comitetul regional pentru pele artistice din satele ce le a- a studiourilor franceze: „Th^rese
Este de aşteplot ca toote aceste nc- cultură şi arta, la organizarea con­ porţin, iar în oraşele regionale
tivită li să exercite o influenţă edu­ cursului cultural artistic al pionieri­ Deva şi Hunedoara, form aliile de Desgueyroux". Aceasta din urmă, Cartea tehnică
cativă asupra copiilor, detcrminînd deţine premiul pentru fidelitatea
lor şi şcolorilor şi la crearea, pe a- la sate se vor în tiln i In Sîntan-
îmbunătăţirea situaţiei lor la Învăţă­ ecastă bază, a unor ansambluri fo l­ drei, Batiz, Şirei, Dobîca şi Bu- adaptării şi talentul regizorului la
tură. clorice ale pionierilor la nivel raio­ nila. Festivolul festivalurilor — Acca- C. Seltca, I. Oprîşan, lilizate In construcţia I. Săndnlcscu,
In prezent, în detaşamentele şl u- nal şi regional. In unele şcoli din I. Gîonea, Gh. Cernea, de aufomobi/c, tractoa­ S. Bucur,
m tăţile de pionieri, au Început adu­ regiunea noastră, ca cele din Slremţ, Teatre, turnee pulco 1962 şl Cupa V olţi, penlru I. Du radei re, In industria uşoa­ G. Georgcscu
nările de alegeri, care trebuie să con­ raionul Alba, Sîngătin şi Jina, raio­ interpretare fem inini, acordată ar­ ră şi alimentară etc.
stituie un nou prilej pentru cunoaş­ nul Sebeş, Baia de Criş, raionul Brad, Pentru perioada 26—30 noiem­ tistei Emmanuelle Rive — Vene­ Materiale Lucrarea se adresea­ PROCiL .M U l l : 7.30 lutilnire
terea dorinţelor şi înclinaţiilor copii­ ză tehnicienilor şi In­ Repararea cu cîntecele vesele ; 8,25 Moment
Iscroni, oraş regional Petroşani, Li­ brie ac., şi-au anunţat turneul In ţia 1962. ginerilor care se ocu­
lor, pentru îmbogăţirea cu noi ac­ ceul Ghelar şi altele, există formaţii plastice poetic — Interpretat de George
ţiuni a proiectelor programelor de ac­ artistice care s-au afirmat pe plan ra- pă cu ini roduccrca si întreţinerea Calboreonu ; 9.30 Sfatul medicului»
9
•
tivităţi. Conducerile şcolilor şi co­ ionol sau cbiar regional. Numărul a- în construcţia materialelor plastice Alimentarea dietetică; 10.15 „Un
in construcţia maşini­
mandanţii unităţilor au datoria să ve­ cestora csle insă mult prea mic faţă A apărut numărul 11— noiembrie 1966 al revistei lor sau care exploa­ maşinilor-unelte cîntec şi-o floare" — melodii popu­
gheze ca adunările de alegeri să 1 ie de posibilităţile ce le avem şl, credem, tează şi Intrefin maşi­ lare ; 10.30 Emisiune muzicală pen­
temeinic planificate şi organizate pen­ că actualul concurs cullural-artistic maşinilor nile şi utilajele pre­ In cuprinsul prime­ tru şcolari : „Căsuţa poştală mu­
tru a nu supraîncărca şcolarii tocmoi va crea condiţii de afirmare pentru văzute cu piese din lor capitole ale lucră­ zicală" ,* 12,45 Muzică uşoară cu
în perioada lucrărilor scrise trimes­ noi şl noi formaţii artistice şcolare. Cartea pe care v-o astfel de materiale. rii autorii insistă asu­ fraţii M enlzel; 12,54 Uverturile
trial. împreună cu Casa regională a crea­ prezentăm arc la baza pra uzurii şi cauzelor „Inaugurarea casei" de Beclhoven
In timpul scurt care a trecut de la ţiei populare, s-au pregătit condiţiile experienţa acumulata O. Bogdan, ci. indicind metode şi „Rosamunde" de Schubert; 15.00
crearea consiliilor organizaţiilor de ca prin iulerm ediul cercurilor de fol­ organ teoretic şi politic al Comitetului ptnă acum In utiliza- V. Bogdan penlru înlăturarea a- Orchestra ansamblului folcloric al
pionieri Sn scoli, la raioane şi regiu. clor din şcoli să stimulăm cei mai rea materialelor plan- ceslor couze, pentru o Sfatului popular al Capitalei ; 17.10
tice In construcţia ma­
ne, acestea au reuşit să-şi dovedească buni pionieri care se disting în ac­ Central al Partidului Comunist Român şinilor de către unele exploatare raţională a M ituri şi legende. „Cavalerii me­
eficacitatea, au devenit organizatoare ţiunea dc culegere a folclorului vechi uzine şi institute de Rezistenţa maşinilor-unelte. Sc sei rotunde" ,■ 17,40 Muzica şi tea­
pricepute şi îndrumătoare preţioase şi nou, penlru a l putea valorifica pe cercetări din tara noas­ dau indicaţii, dc ase­ trul : muzică pentru piesa „V isul
pentru activitatea copiilor. Prin larga plan regional, intr-un fond comun cu In sumar sint cuprinse următoarele materiale : tră. materialelor menea, cu privite la unei nopli de vară" de Menry Pur­
lor componenţă, in regiunea noastră cel cules de adulli. Paralel cu folo­ Marinache Vasllcscu : O nouă expresie o umanismului orinduirii noastre. folosirea rulmenţilor, ceii şi Mendelssohn-Bartholriv;
din consilii fac parte circa 3.800 per­ sirea experienţei acumulate in scoli, Einanoil Florescn : Induslrializorea şi procesul de urbanizare. In primele capitole pentru reglarea acestora, ale­ 18,40 Ştiinţă, Ichnică, fantezia;
soane (cadre didactice, părinţi ai co­ în decursul celor 17 ani de existenţă Eugen A le x e : Organizarea superioară a producţiei şi a muncii in coo­ ale lucrării sc tratea­ gerea claselor de pre­ 20.30 Concert de melodii româneşti
piilor, medici, ingineri, tehnicieni etc.) a organizaţiei de pionieri, consiliile perativele agricole. ză clasificarea, des­ tehnicieni cizie ele. Tot In a- (partea a Il-a ); 21,05 Undo vese­
indică,
crierea şi sc
ele osigură cadrul organizatoric ne­ trebuie să desfăşoare şi o vastă mun­ Vaslle Nlchlla : Preocupări octuale în predareo ştiinţelor sociale. p e n l r u principalele ceaslă par/e a lucrării lă.
cesar manifestării unor iniţiative largi că ştiinţifică, de găsire a noi şi noi Aurelian Cosmaţchl, Alexandru Glii tera : Activitatea educativă în rindu- materiale plastice uti- Jn lucrare silit abor­ este dală şi rezolvată PROGRAMUL II: 8,30 Intinem r
colaborării rodnice intre toţi (acto­ forme şi metode de muncă extraşco- rile pionierilor. lizQle In construcţia date, suficient de deta­ parţial repararea an­ folcloric muzical prin regiunile pa­
rii care au contingenţă cu educaţia lare cu copiii In acest sens. este ne- D um ilni Ghlşe, Porapillu Teodor : Gheorghe Sincal gîndltor ilum inist maşinilor, caraclerlsti- ilat, noţiunile relcri- grenajelor cutiilor de triei ; 9,03 Inspiraţii dc toamnă i
copiilor. In şedinţele plenare ale con­ juslificată atitudinea de rezervă şi şi mare patriot.
s iliilo r şi In şedinţele birourilor raio­ espeetntivă a unei părţi din cadrele Mircea Handoca : Bogdon Amaru, scriitor militant. schiţa „Am urg de toamnă" de A l-
nale şl orăşeneşti ale ocestora, s-au didactice, care aşteaptă mereu Indi­ Eugen Schlleru : Tradiţie, Inovaţie şi spirit critic. J 0 H Ired Alessandrescu, liedul „Foi de
toamnă" de G rie g ; 10,05 Bibliote­
iniţiat şi au prins viaţă numeroase şi caţii noi şi „reţete" pentru fiecare Gheorghe Dolgu : Capitalismul monopolist de stat.
variate acţiuni educative. Ne vom o- şcoolâ. PROBLEME ALE CERCETĂRII SOCIOLOGICE că de literatură română : „Cu bas­
pri numai la cîteve din acestea. l— * 1 tonul prin Bucureşti" de Tudor
Investite din parteo partidului cu Mlhal Merîea : Investigaţii în satul cooperativizat. Arghezi i 10,50 La microlon, Fcli-
In scopul educării patriotice a co­ înaltă încredere şi răspundere, cele CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE cian Ffircaşu ; 12,00 „Frumoasă ne
piilor, biroul consiliului noslru o circa 3 100 de cadre didaclice din Nieu B ujor: Un program de reînnoire pentru Spania. este tincrelca" — program de cîn-
creat condiţii pentru o se valorifica, şcoli, care lucrează în calitate de co­ Petru B erar: Precursori ai ateismului contemporan. tece i 13,18 Joocfi fete şl flăcăi ;
intr-o măsură şi mai mare, bogăţia mandanţi ai unităţilor şi detaşamente­ 15.30 M ic concert Chopin ; 17,40
artei populare şi a folclorului hune- lor de pionieri. împreună cu întregul CUVINTUL CITITORULUI Capodopere ale literaturii : „Ruy
dorcan. In acest scop sc difuzează în corp didactic, îşi vor dovedi, chiar Nicolae V erdcş: Cercetarea zootehnică izvorîlă din necesităţile practicii. Blas" de Victor H u g o ; 19.05 Pro­
şcoli, de pe acum, normele pentru un in cursul acestui an. prin munca ce O pinii privind perfecţionarea continuă o invătam întului economic su­ gramul orchestrei de studio a Ra-
concurs pe plan regional, care urmă­ o vor depune cu pionierii. încă o da­ perior : Profilul şi pregătirea economiştilor penlru industrie (Ionn Ma­ diotelcviziunii : dirijor, Constantin
reşte stimularea Interesului fetelor tă devotamentul lor penlru partidul rian Toma, V irg iliu Anghelescu); Proiectele economice şi examenul de
spre cusăturile cu broderii pe mo­ şi poporul nostru. stat (Nicolae Istodor); La absolvirea invăţăm intului economic superior Bobescu; 19.30 Colegi de liceu ,*
19,50 Program susţinut de soliştii
(Constantin Beldianu). Anca Agemolu, Nicolae Nitescu,
cile fizico-mecanice Jn loarc la bare, frec­ viteze, care constituie
■ i mi ii m m Tmrnrr— nran Claude Francois, M a ri^ J tfk ly . Rita
continuare sc dau in- vent intilnile ca ele­ o problemă dilicilă In
dlcafjj In Jcgătură cu mente de rezistentă. repararea maşinilor-u­ Pavone şi orchestrele » Edmond
NOI TIPURI DE ANVELOPE proiectarea formei pie­ Astfel sint expuse so­ nelte. Deda şi Bert Kaem pfert; 20,30 Că­
selor şi se descriu pro­ licitările simple (în­ In partea a doua a lătorie în istoria civilizaţiei : „Cine
O veste bună penlru posesorii cedeele de prelucrare tindere. compresiune, au rostit cuvinte care ou devenit
de autoturisme întreprinderile de In ultimul capitol se încovoiere, lorlecarc lucrării este tratată celebre" i 21,05 Fragmente din o-
specialitate ale Industriei chimice dau elementele dc cal­ şi răsucire), solicitări­ tehnologia de repara­ pereta „Valsurile Vienei" de
din ţara noastră au realizat anul cul. tehnologia dc e- le compuse şi llamba- re a maşinilor-unelte, Strauss — Mouezy ; 22,30 Moment
acesla o serie de noi tipuri de an­ xecufie şi condiţiile dc jul barelor comprima­ finind seama dc faze­ poetic : Parodii de Caragialc şi To-
le importante ale re­
velope. Cea mai mare parte a aces­ exploatare pentru di- te. pîrceanu.
Campionatul regional de fotbal tora sînt destinate mărcilor de au­ paraţiei: demontarea,
se apropie de sfirşit. începută la toturisme care se alia în număr lertle organe de ma­ Se dau şi cîteva no­ repararea propriu-zisă
şini executate din ma­
4 septembrie ac, populara compe­ mare in circulaţie: „Plat" 600, 1100, verinului, construită în jurul a- Şi pentru anul viito r s-au pre­ teriale plastice. Prin­ ţiuni privind calculul şi asamblarea maşini-
tiţie îşi desfăşoară mîine ultim ul 1300, 1800 şi 2100, „Ford Taunus", nului 1230, a cărei existenlă a du­ văzut investiţii importante în ve­ tre organele de ma­ de rezistentă a unor lor-unclie. S-a insistat
act al tu ru lu i Aproape trei luni „Opel Record", „Siraca", ..Trabant" rat pînă in 1524, cind a (ost dis­ derea modernizării şi dezvoltării şini descrise se nu­ corpuri a căror tormă In mod deosebit asu­ m
de zile, ea a ţin ut încordata aten­ şi „W artburg". Specialiştii pregă­ trusă de turci. Lucrările au şi în­ in continuare a transporturilor ma­ esfe dilerită de bara 15,25 Fotbal : Italia — România.
ţia iu b ito rilo r fotbalului, chemîn- tesc în prezent fabricaţia anvelo­ ceput. ritime. Tonajul total al navelor va mără : lagăre de a- dreaptă, precum şi no­ pra reparării unor pie­ Transmisiune de la Neapole t '3,00
du-i pe soare sau vreme rea pe pelor pentru autoturismele Fiat creşte cu peste 200.000 tone, în ­ lunecare, roti dinfa- ţiuni elementare refe­ se importante ca: ar­ Penlru copii şi tineretul şcc t î
stadioane Şi au mers cu m iile, l i ­ 850, Renault 10 Major, Moscvici BARAJ DE GREUTATE deosebi prin lansarea a cinci mi­ te, roti penlru trans­ ritoare la solicitările borii principali, ele­ Ecranul cu păpuşi : Concert exua-
nii sim t la acest ultim sunet de CU CONTRAFORŢI neraliere de 25.400 tone şl două misii,' rulmenţi, cupla­ dinamice, solicitările mentele instalaţiilor
gong, care vesteşte încheierea p ri­ *100, precum şi unele sortimente de je. precum şi piese u- variabile şl vibratil. hidraulice etc. ordinar Sport la m icroscop: Pa-
mei părţi a competiţiei, gustul d ul­ anvelope speciale antiderapante, BACAU. — La Poiana Uzului, petroliere de 36.000 tone fiecare. tinaj-viteză ; 18,58 Ora exactă ,•
ce al satisfacţiei, iar a lţii, cel amar, pentru noroi şi zăpadă. în creierul Carpaţllor Răsărlteni, 19,00 Telejurnalul de seară ; 19,20
al înfrîngerii. Ştim că, orice com­ LUCRĂRI OFERITE CITITORILOR s-a deschis unul dintre cele mai Buletinul m eteorologic; 19,23 Co­
petiţie are învingători şi învinşi, mari şantiere hidrotehnice din ţară. lecţii. colecţionari, pasiuni : Colec­
DE EDITURA ŞTIINŢIFICA ţie de ceramică ; 19,45 Actualita­
fruntaşi şi codaşi. A ici se va înălla un baraj de mari
Să aruncăm o p rivire asupra u lti­ Peste cîteva zile va intra în li­ proporţii — 86 metri înălţime şi tea cinem atografică; 20,00 Tele-
mei etape, asupra şanselor fiecărei brării „Dicţionarul frazeologic ro- 600 m clrl lungime — în spatele că­ enciclopedia; 21.00 Un concert
echipe. Şl să începem cu liderul : man-englez", primul de acest gen ruia va putea (I amenajat un )ao dlntr-un joben. O emisiune de C.
A urul Brad. Echipa antrenată de în ţara noostră, ce va li urmat în a rtificia l cu un volum de peste o Anghelescu-Drobotâ şi A. Bocâneţ;
fostul internaţional Dâcuţ II, în­ curînd de cel cnglez-român — şi Cu participarea interpreţilor : M ar­
cearcă tentativa de a-şi păstra lo­ care va pune la îndemina tradu­ sută dc milioane melrl cubl de gareta Pisiaru, cîntârcţul de culoa­
cul, răm înind acolo sus ţoală vre­ cătorilor frazeologia curentă, ex­ apă acumulată din rîul Uz şl a- re Don Pawel, Ion Dlchiseanu,
mea zăpezilor, pînă la primăvară. presii, locuţiuni ale lim bajului cu­ fluenţil săi, precum şi din boga­ Ruth y Los; 22,15 F ilm : S fîntul;
rent. Încă în cursul lunii acesteia ROMA 25 — Corespondentul Ager- două form aţii. Se remarcă forma totuşi ca tribunele stadionului să fie 23,05 Telesport ; 23,15 Telejurnalul
tele viitu ri provenlle din ploi. Se de noapte; 23,25 închiderea emi­
va vedea lumina tiparului dicţiona­ pres, I. Mărgineanu, transm ite : bună Sn care se află jucătorii italieni astăzi pline. Pînă vineri se vînduseră
rul latin-român. Tot sub tipar sc va asigura astfel necesarul de apă Reprezentativa de fotbal a Româ­ De Paoli, Mazzola, Domenghinl, aproape 70.000 de bilele. Pentru a a- siunii.
Avancronică găseşte ediţia a doua a dicţiono- al oraşelor de pe Valea Trotuşu- niei susţine aslâzi la Neapole cel Sartî etc. sigura condiţii normale de desfăşu­
rare a partidei, organizatorii au aco­
Vorbind despre partida de pe sta­
nilui de neologisme — care va in­
clude aproximativ 20.000 termeni lui şi ol termocentralei din Bor- de-al doilea meci din cadrul grupei dionul San Paulo, antrenorul „Squa- perit gazonul cu o prelată din mate­ ® «
fotbalistică in plus faţă de cea anterioară — zeşlî în plină dezvoltare. a V l-a a cam pionatului european, drei Azzura", Feruecio Valgareggi, rial plastic, adusă de la Florenţa.
şi „M icul dicţionar mitologic". Soluţia constructivă — un baraj unde întîlneşte puternica form aţie a preciza că : „sistemul 4-2-4, aplicat de Cele două echipe vor alinia urm ă­
Am fost informaţi că în decursul de greutate cu contraforţl, ceea rtalîei. români, poate deveni în condiţiile u- toarele form aţii : IT A L IA : Şart! — PENTRU 24 ORE
Dar partida pe care brădenii o sus­ anului viitor editura va pune la ce asigură o rezistenţă mare — Sosiţi joi pe calea aerului în ora­ nui teren greu 4-3-3 şl, evident, sar­ Landini (Burgnich), Facchetti, Guar- Vreme nestabilâ, cu cerul varia­
neri, Picchi, Bianchi, Corso, Doinen-
cina atacului nostru se va îngreuna.
ţin în deplasare, la Vulcan nu e îndemina celor interesaţi manuale reclamă turnarea a 800.000 mc. şul de la poalele Vezuvîului, fotba­ Vom acţiona mai ales pe contraatac ghini, Mazzola, De Paoli, Juliano, bil, mal m ult noros ziua. Vor că­
chiar a tlt de uşoară. Să nu uităm de limbi străine şl noi dicţionare de beton. Pircâlab şi cei doi oameni din cen­ dea precipitaţii sub formă de
că adversarii lo r se scaldă în ape bilingve de diverse tipuri, cum ar liş tii români au făcut ieri un uşor trul atacului, F râţilă şi Dridea, sint R O M Â N IA : Datcu — Popa, Barbu, ploaie şi lapoviţâ. V întul va su­
tu lb u ri şi vor cu orice chip să se fi româno-francez, respectiv ita ­ MODERNIZAREA antrenament de acomodare. Ziarele foarte periculoşi şi asupra lor vor Dan, Deleanu — Ghergheli, Dobrin fla moderat, cu intensificări tem­
spele de ele. Deşi ocupă nu prea lian şi german, sîrbo-croat-român ŞI DEZVOLTAREA italiene manifestă un interes deose­ veghea Sn special apărătorii noştri". — Pîrcălab, Frâţilă, Dridea, Lucescu. porare din vest şi nord-vest. Tem­
modestul loc 13, m inerii din V u l­ — in coeditare cu editurile „Fo­ TRANSPORTURILOR MARITIME bit faţă de această partidă, relatind M eciul va începe la ora 15,26 (ora peratura, în scădere, va fl cuprin­
can — o echipă cu vechi state de rum" şi „Libertatea" din Zagreb Cu toate că la Neapole de cîteva României) şi va fi transmis în între­ să ziua între 2 şt 6 grade, iar
serviciu în cam pionatul regional — — precum şi ghiduri de conver­ In 1966, tricolorul românesc a despre ultim ele pregătiri ale celor zile plouă înconlinuu, se aşteaptă gime la radio şi la televiziune. noaptea între — 2 şt -4-2 grade.
pot pune probleme dintre cele mai saţii. fost arborat pe mineralierele de
grele adversarului. D orinţa lor de
victorie, de a urca mai sus, terenul RESTAURAREA UNUI 25.400 tone „Reşiţa", „Hunedoara"
propriu, galeria pot să-şi spună cu- şi „Bucegi", pe cargourile de 4.500
vintul. La rîndul lor, brădenii cu VALOROS MONUMENT ISTORIC tone „Tirgovişle" şi „Tîrgu M u­
o echipă şi mai rutinată, jucînd or­ CRAIOVA. — Un amplu plan
ganizat, calm au posibilitatea să întocmit de specialişti prevede res­ reş", nave care au ridicat cu peste
vină acasă cu cel puţin un punct. taurarea unui valoros monument 50 ]a sulă capacitatea flotei noas­
Ocupanţii locului 2, studenţii din istoric — cetatea medievală a Se- tre maritime.
Petroşani au după părerea noastră (Urmare din pag. I) noi nu e cunoscută. O asemenea Conscmnind părerile celor doi to­ resturi de şamotă, care măresc con­
cea mai uşoară sarcină. Ei întilnese situaţie se manifestă in ciuda (aptu­ varăşi cu răspunderi directe în prl- ţinutul de Incluziuni nemetallce In
pe teren propriu pe cei 11 compo­ reţii plini de şamotă, ceea ce evi­ lui că de Ia furnizorii externi mate­ vinla elaborării unor oteluri de ca­ oţel, să se îndepărteze oxizi! de pe
nenţi ai echipei I G.O. din Deva. dent măreşte conţinutul de inclu­ rialele ajung în depozitul combina­ litate, încadrate în planul sortimen­ pereţii lingotierelor şl să se efectue­
O ricit de mare ar fi dorinţa aces­ ziuni nemelalice In produsul obţi­ tului însoţite de certificate de cali­ tal, am făcut-o cu intenţia de a ze o gudronare uniformă a aces­
tora de afirm are e greu de ciştigat nut. Deci tot la abateri de ordin tate ; râul esle că noi luăm act de scoate la iveală adevărul potrivit tora. De asemenea, conducerea com­
la Petroşani. Aşa că şl studenţii au sortimental dau naştere". ele abia după ce am consumat ma­ căruia cheia îndeplinirii acestui de­ binatului va trc b i\6ă întreprindă mă­
şanse serioase de a term ina turul Despre cauzele ncrealizăril pla­ terialele respective. Se întîraplă ziderat se află în cea mai mare par­ suri menite să îmbunătăţească ac­
pe locul 1. De rem arcat că duelul nului pe sortimente am solicitat să încă, şi destul de des, ca lero-alia- te in m iinile oţclarilor şl, In mai tualul sistem de aprovizionare pen­
pentru prim ul loc se dă pe două ne vorbească şi tovarăşul inginer jele din depozit, fabricate în loturi mică măsură, în mina unor factori tru a nu mai provoca în continuare
stadioane din Valea Jiului. Eugen Georgcscu, adjunct al şefului mari cu oarecari diferenţe calita­ exteriori lor. Ceea ce spunea şeful greutăţi oţelarllor.
O altă echipă care nu-şi pune dc secţie. Din relatarea dînsului am tive, să fie amestecate. Cel mai des controlului tehnic, susţinut de con­ In privinţa rezolvării deficienţe­
probleme deosebite pentru meciul desprins concluzia că nu numai o- se constată acest Jucru la fero-man- ţinutul cuprins In catetul de abateri, lor proprii secţiei, un cuvtnt mal
de mîine este Constructorul Hune­ ţelaril se fac vinovaţi de această gan şi silico-mangan. Procedîndu-se vizează în cea mai mare parte res­ greu trebuie să-şl spună şl organi­
doara. Ea primeşte pe teren pro­ situaţie. „Lipsurile relevate de tova­ astfel, noi nu cunoaştem cu precizie pectarea cu stricteţe a tehnologiei zaţia de partid. Comuniştii de aici,
priu replica form aţiei din Uia. In răşul Cosma sînt adevărate, ne spu­ conţinutul de mangan din ele. Ca de lucru. Pentru viito r sc Impune liind vorba de respectarea cu stric­
mod cert oaspeţii vor păstra şi de nea dînsul. Trecind peste ele, cu urmare, lucrăm apreciativ, ceea ce clar necesitatea realizării unor doza­ teţe a tehnologiei de fabricaţie, tre­
aci înainte lanterna roşie. precizarea că înlăturarea lor ne dă naştere la abateri fală de lim i­ je corespunzătoare la încărcarea buie să creeze o opinie de masă Îm­
Celelalte partide: M inerul Teliuc preocupă zi de zl, vreau să amintesc tele prescrise pentru marca de olel cuptoarelor, respectarea vitezelor de potriva celor care încalcă sistemado
— M inerul Aninoasa; M inerul Ghe­ şl alte cauze, independente de voin­ pe care ne propunem s-o fabricăm. decarburarc, controlul permanent şi instrucţiunile stabilite ; cazurile spe­
la r — C.F.R. Sim eria; Paringul Lo- ţa noastră, care determină reînca­ O bună parte din oţelul elaborat alent al tem peraturilor pentru o mai cifice să fie luate în discuţia adu­
nea — Dacia Orăştie şi Unirea Alba drarea unor şarje în programul sor­ suferă calitativ şi datorită (aptului bună încadrare în lim itele prescrise nărilor generale, şl, pe baza lor, să
Iu lia — Textila Sebeş ni se par timental stabilit. Fero-aliajele venite că nu sîntem aprovizionaţi cu cără­ pe grupe de mărci. Penlru respecta­ se stabilească măsurile cele mal co­
mai echilibrate. Totuşi porneso cu din depozitul combinatului nu sint mida de şamotă cerută de noi. In rea planului sortimental, mai tre­ respunzătoare menite să pună ca­
primă şansă gazdele Cu excepţia etntărite în vagoane, deşi am cerut fiecare comandă de materiale soli­ buie să se efectueze şi o montare păt acestor stări de lucruri consem­
Parîngului Lonea, toate celelalte c- de mai multe ori să se procedeze cităm cărămidă normală R C 73, dar corectă a oalelor de turnare, prin nate de mai multă vreme. Numai
chipe se află în zone liniştite şi aşa. De multe ori ele ne sosesc cu in majoritate ni se aduce R.C. 71. asta asigurîndu-se şi respectarea v i­ astfel oielariî vor ajunge să expe­
putem spera în partide frumoase, granulaţii mici, conţinind foarte Avînd rcfraclnritale mai mică şi u- tezei dc turnare a otelului în lingo- dieze pe arterele de melol ale pa­
desfăşurate în lim ile le sp o rtivităţii, ’/.ură ridicată, la contactul cu oţe­ triei otelul necesar beneficiarilor
mult mărunt şi chiar pral. Aceasta tiere. Reţeaua de turnare să (ie cu­
în care preocuparea pentru un fo t­ dă naştere la o ardere mai mare la lul lichid se provoacă incluziuni nc- răţată cu mai multă atenlie, în aşa şi. în ultimă instanlă. dezvoltării ar­
monioase a economiei noastre na[io-
bal plăcui, agreabil sfl fie la loc elementul de aliere, ardere care de melalice care ies în evidenţă abia fel incit să nu se mai depisteze nale.
după laminare".
de cinste. Vedere din Tim işoara — Sediul agenţiei O.N.T. (Foto : Agerpres,
GH JURCA G. Moconu)