Page 91 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3703

,sp '
MIC DICŢIONAR Efectul

Zlua-muncă este o unitate de măsură con­ Valoarea unei zîle-muncă so calculează prin
venţională a m uncii şi a p ă rţii ce se cuvine fie­ raportarea veniturilor cooperativei agricole de
cărui membru cooperator din veniturile coope­ producţie destinate consumului Individual la pozitiv al
rativei. Adoptarea acestei unităţi convcnţiona- num ărul de zîlc-muncâ prestate de toţi coope­
lo a fost impusă do diversitatea lucrărilor care ratorii in perioada respectivă. Mărimea valorii
se execută în cooperativele agricole de produc­ ci depinde de doi factori: de eforturile in d iv i­
ţie şi de necesitatea e xprim ării unitare a can­ duale depuse de fiecare cooperator şi de cele
tită ţii şi calităţii muncii depuse de fiecare coo­ ale întregului colectiv. Deci, prin interm ediul ei mecanizării
perator. se realizează îmbinarea intereselor individuale
Ca unitate de măsură, ziua-muncă se deose­ ale cooperatorilor cu cele generale ale coopera­
beşte de ziua do lucru prin aceea că ea repre­ tivei* Analiza m odului cum s-au preocu­
zintă preţuirea m uncii depuse pentru execu­ Factorii principali care contribuie la mărirea pat cooperativele agricole din raio­
tarea unui anum it volum de lucrări şi nu tim ­ veniturilo r ce se repartizează cooperatorilor prin nul Sebeş de folosirea cu eficienţă
pul necesar pentru executarea lucrării respec­ interm ediul zilclor-m uncâ sînt: folosirea cliib- economică eît mai ridicată a forţei
tive. Ea se socoteşte cooperatorului pentru în ­ zuită a fondului do zile-muncă, executarea la de muncă scoale in evidenţă o serie
deplinirea unei norme de muncă, cu respectarea tim p şi în bune condiţiu»! a lu cră rilo r agricole, de aspecte pozitive. Astfel, consumul
indicilor ca lita tivi ce se cer lu cră rii respective. îngrijirea şi furajarea raţională a animalelor, de zile-muncă a scăzut, an de an, în
valorificarea superioară şi integrală a produse­
Norma de muncă este volum ul de lucrări po lor şi subproduselor, executarea mecanizată a tim p ce producţiile şi veniturile au
care trebuie sâ-1 execute, în mod obişnuit un lucră rilor cu volum mare do muncă, reducerea sporit sim ţitor. Edificator în această
membru sau un grup mic de membri într-o zi continuă a cheltuielilor dc producţie, cointere­ p rivin ţă este faptul câ în anul tre­
de lucru, ţinînd scama de starea păm întutui, a sarea m aterială a cooperatorilor ctc. cut, com parativ cu anul 19G3 numă­
mijloacelor cu caro lucrează. Ea este de fapt ru l de zile-muncă a scăzut cu peste
sarcina de producţie zilnică a fiecărui coopera­ ZEVEDEI $TEF 20 la sută. In acelaşi tim p însă vo­
tor la locul său de muncă. economist lum ul ve nitu rilo r băneşti realizate
de către cooperative, ca urm are a
sporirii producţiei agricole şî va lo ri­
fic ă rii unor cantităţi mai m ari de
produse, a crescut cu aproape 40 la
Cooperatorii din Geoagiu au sută, ceea ce în cifre absolute echi­
Punctul de pornire: creat şi dezvoltat viticultura, în valează cu aproape 7 milioane lei.
cadrul căreia s-a organizat şi pro­
Obţinerea unor ve n itu ri mal m ari
ducerea de m aterial săditor.
cu un consum de forţă de muncă re­
dus dovedeşte că productivitatea
m uncii cooperatorilor a sporit an de
PLANIFICAREA L ucrlnd de cîtiva ani ca soco­ tre comisia de revizie care, cu o- Producţia să justifice an. Pe această cale s-a asigurat şl o
m ărire sim ţitoare a va lo rii zilei-m un-
titor, mi-am putut da bine sea­
ma de rolul Important pe care-1 are cazia unor controale efectuate, a câ. Legat de creşterea va lo rii zilei-
constatat că recepţia unor
lucrări
tinerea unei evidente operative si pre­ nu s-a făcut In cunoştinţă de muncâ trebuie evidenţiată tendinţa
cise a consumului dc zile-muncă a- cauză, deoarece în fişe ele a- de sporire a nivelului re tribuţiei co­
Stabilirea încă de la începutul a- la hectar, la sfecla de zahăr 133 supra folosirii raţionale a forţei de păreau ca efectuate, deşi în rea­ operatorilor în bani. Faţă de anul
nului a num ărului do zile-muncă ele Pe lingă mecanizare am avut care dispune cooperativa agricolă litate nu erau. Cazuri de acest consumul 1963, de pildă, în anul trecut s-au re­
necesare în cadrul unei cooperative in vedere şi fertilizarea terenului de producţie. Practica a dovedit că gen s-au in tiln it la activităţile
agricole este o lucrare deosebit de acţiune deosebit de im portantă pen­ ncurmărirea îndeaproape a modului legate de transporturi şi la lu ­ partizat cooperatorilor ve n itu ri bă­
importantă Spun aceasta întrueit tru realizarea sarcinilor de produc­ cum se efectuează pontajele, dacă crările de îngrijire a culturilor pră- neşti cu 20 la sută mal m ari.
volumul total al zilclor-m uncâ con­ ţie. De aceea, la planificare am ţi­ se respectă sau nu normele stabi- şitoare. Că nu totdeauna s-a asigu­ Cele citeva cifre enunţate dovedesc
stituie un indicator do bază pentru nut seamă de cantităţile de îngră­ lite de adunarea generală a coope­ rat o oglindire corectă a volumului o mal bună preocupare din partea
planificarea ve n iturilo r în bani şi şăminte, distanţa de transport, mo­ ratorilor şi devizele întocmite pe dc muncă prestat de fiecare coope­ forţei de muncă
natură ce trebuie repartizate mem­ dul adm inistrării lor ele. feluri de lucrări sau culturi, poate rator o dovedeşte şi faptul că am consiliilor de conducere pentru orga­
b rilo r cooperatori Ialu do ce con­ După stabilirea zilelor-m uncâ duce la depăşirea nejustificotă a avut situaţii cînd la transportul în­ nizarea judicioasă a muneîî şi îm bu­
siliul de conducere al u nităţii noas­ pentru cereale, plante tehnice şi fu ­ consumului de forţă de muncă, ceea grăşămintelor în cîinp. unii conduc­ nătăţirea ca lită ţii lucrărilor, precum
tre s-a orientat pentru a prevedea rajere am trecut la planificarea a- ce are o influentă negativă asupra tori de atelaje ce lucrau singuri, au Din practica de pî­ eă zilele-muneâ con­ şi început sâ aplicăm şi pentru creşterea gradului de meca­
cu m ultă chibzuinţă necesarul de cestora în ramura legumicolă A ici. nivelului valorii zilei-muncă. In le­ fost pontaţi cu un număr mai mic nâ acum am ajuns la sumate în sectorul uncie măsuri Astfel,
zile-muncă. In această direcţie am volumul mare de lucrări ne-a de­ gătură cu aceasta trebuie arătat de zile-muncă fată de alţii care au concluzia câ bunul creşterii bovinelor un în g rijito r este re­ nizare a proceselor de muncă. Demn
acumulat o valoroasă experienţă. term inat să fixăm un număr sporit insă că, în unele cazuri este bine­ avut şi Încărcători pentru executa­ mers al cooperativei şi-au dovedit eficien­ trib u it lunar cu cîte de remarcat este că volumul lucrări­
Spre exemplu, in anul trecut am de zile-muncă la unitatea de supra­ venită depăşirea numărului de zîle- rea ocestei lucrări. agricole depinde în ţa economică. Dar a- 2 zile-muncă pentru lor executate mecanizat la pregătirea
prevăzut ca pentru buna desfăşu­ faţă. La cultura ardeiului, bunăoa­ mare măsură de u ti­ cest lucru nu ne poa­ înlrelincrea unei vaci
rare a procesului de producţie să ră, am planificat 58G zile-muncă la muncă planificat pentru o anumită Stă în posibilitatea noastră ca as­ lizarea cil mai raţio­ le m ulţum i întru totul. cu lapte şi cu o terenului, semănat şi recoltatul cul­
se realizeze 56 000 zile-muncă şi au hectar, pentru realizarea unei pro­ cultură sau lucrare, bineînţeles în pectele negative de felul celor re­ nala a (oriei de m un­ $i, iată de ce. zi-muncâ si 20 de tu rilo r s-a m ărit continuu, la pâioase
fost efectuate doar 54 500 De ase­ ducţii de 14.000 kg. La varză unde condiţiile în care, pe seama creşte­ latate să fie evitate, asigurîndu-se că in toate sectoarele E adevărat câ pe puncte pentru în­ fiin d de peste 85 la sulă, iar la prăşi -
menea, în acest an volum ul total de au fost necesare mai puţine lucrări ri! consumului de forţă de muncă, pe această calo o folosire economi­ de activitate. Unitatea cele 10 luni din acest treţinerea unui ani­ toare de peste 60 la sută. De aseme­
G0 700 zile-muncă nu va fi depăşit, au revenit 183 zile-muncă. In totaî se realizează un spor corespunzător coasă, cu randament sporit a forţei noastră dispune de an am livra t slalului mai tînur pînă la un
în tim p ce producţiile oblinule în­ pentru cultivarea celor 27 de hec­ de producţie. Referindu-mă la un de muncă In acest scop oslo nece­ condiţii favorabile 35G h 1. lapte fată de an. In cadrul activi­ nea, s-a acordat atenţie sporită me­
trec prevederile. Cum am procedat tare cu legume am planificat 9.072 exemplu practic din cadrul unităţii sar ca pe viito r brigadierii să urmă­ dezvoltării continue numai 202 hl. va lo ri­ tăţii de întreţinere a canizării lu cră rilo r în zootehnie, în ­
pentru a face o planificare cît mai zile-muncă Asemănător am proce­ noastre, vreau să arăt că la cultu­ rească cu toată răspunderea desfă- a sectorului creşterii ficaţi în aceeaşi peri­ animalelor sînt incluse deosebi la operaţiunile de transport.
judicioasă a necesarului de zile- dat şi pentru pom icultură După animalelor, şi îndeo­ oadă a anului trecut să se efectueze toate
aceasta am calculat necesarul de sebi a bovinelor. Toc­ Pentru realizarea sar­ lucrările începînd de
0," n; In prim ul rind am avut grija de zile-muncă pentru paza cim pului, mai de aceea, în u r­ cin ilo r " din sectorul la furajare, adăpat şi
a v e rific a ş i adapta normele de lu ­ retribuirea brigadierilor, şefilor de ma unei analize te­ bovin însă am stabi­ pînă la mulsul şi-pre­
cru Pentru aceasta, într-o şedinţă echipe etc. O evidenţă meinice s-a pot n il eu lit su cheltuim nu­ datul laptelui. In tru -
lărgită a consiliului de conducere Necesarul de zile-muncă pentru toata hotărîrea la mai 3800 zile-muncă. cit se va trece la in­
şi organizaţiei de partid, la care au creşterea anim alelor l-am planificat descoperirea şi pune­ Dar, după cum am vă­ troducerea m icii me­ CRITERII CE
participat şi cooperatori fruntaşi au pe specii în funcţie de lucrările de rea în valoare a tu­ zut, această prevedere canizări privind trans­
fost fixate normele la fiecare cate­ în g rijire şi producţia planificată, operativă şi precisă turor rezervelor e- a fost depăşită cu 721 portul furajelor şi
gorie de lucrări a lît din sectorul pe baza normelor aprobate de adu­ xistenle penlru folo­ zile-muncă Dacă lu ­ gunoiului, vom pro­
vegetal cit şi cel zootehnic. Ele au narea generală a cooperatorilor. sirea cu eficienţă spo­ cram cu mai m ultă ceda şi la o revizuire TREBUIE
fost aprobate apoi de către aduna­ Aşa, de exemplu, am ţin u t seama rită a fiecărei zile- chibzuinţă o aseme­ n norm elor de re tri­
rea generală a m em brilor coopera­ că pentru îngrijirea unei vaci se muncă. nea situaţie putea fi buire. Toluşi, pentru
tori. atribuie zilnic cîte 0,01 zile-muncă, ra porumbului, unde pe fiecare hec­ şurorea proceselor economice în ca­ Ir, prezent, sectorul evitată. Noi am pon­ o eficienţă sporită a
Avînd stabilit acest lucru am tre­ pentru prusilâ şi respectiv în g riji­ tar s-au folosit 35 zile-muncă în loc drul cooperativei, să consemneze la bovin este form at din tat însă în cadrul zî- zilelor-m uncâ am în ­
cut la planificarea zilelor-muncă rea unui viţel pînă la vîrsta de trei de 37 cît a fost planificat, s-ou ob­ timpul si locul corespunzător lie- 221 capele din care 80 lelor-muncâ cheltuite ceput sâ aplicăm sis­ RESPECTATE
pe ram uri de producţie, pe culturi, sâplâmîni cîte 12 zile-muncă, iar ţinut cu 1.030 kg boabe la hectar care lucrare efectuată de către coo­ vaci şi juninci. Dc fie ­ la sectorul bovin şi a- temul retribuţiei su­
specii de animale, brigăzi, ferme, pentru flecare 100 litri de lapte mai mult fată de producţia prevă­ peratori. Totodată, pentru o evita ce dală cînd s-au sta­ num iţi cooperatori cu plim entare în raport
ateliere şi adm inistraţie. O rienta­ muls în perioada de vară 2,75 zile- zută. erorile la înregistrarea volumului de b ilit producţiile ce munci adm inistrative, <u producţiile realiza­ In prezent cooperativele agrico­
rea noasirâ a fost de a le fixa d i­ muncă si pentru iarnă 3,10 zile- Din păcate, în cadrul cooperativei muncă prestat de cooperatori, con­ trebuia să le obţinem care nu au concurat te Pînâ acum am a- le de producţie se află în preaj­
ferenţiat, in funcţie de condiţiile muncă. Po baza calculelor a rezul­ noastre s-au manifestat însă şi u- sider că «r fi binevenit procedeul de la accslc animale cu nim ic la obţinerea vul şi cazuri, ee-î drept
specifice ce determină executarea tat că în zootehnie sint necesare nele aspecte negative. Astfel, con­ de a se consulta părerea fiecărui am avut in vedere să producţiilor stabilite puţine la număr, cînd ma încheierii bilanţului unul an
unui anum it fel de lucrări pentru îngrijirea anim alelor şi ob­ sider că s-a procedat greşit în tim ­ cooperator înainte de a se trece în existe o corelaţie cît aici. Din această cau­ datoritâ re trib u irii cu de activitate şl pregătirii progra­
Planificarea volum ului necesar ţinerea producţiilor planificate 9897 pul campaniei de recoltare şi tre­ grafice, în legătură cu exactitatea mai justă între con- ză a fost dim inuată şi zile-muncă fixe, unii mului pentru anul viitor. Deoare­
ce nivelul producţiilor şl al veni­
de zile-muncă pentru ram urile pro­ zile-muncă. ieri?, cînd volumul lucrărilor este calculelor făcute dc către brigadieri . sumul de zile-muncă valoarea fiecărei zile- în g rijito ri nu manifes­
ducţiei vegetale ne-a impus să sta­ Am planificat apoi zilele-muneâ cu mult moi mare fată de .alte peri­ Deosebit de Important ar II, de şi rezultatele de pro­ muncă prestată efec­ tau suficient interes tu rilo r obţinute In lleeare unita­
b ilim mai în lii ce lucrări agrotehni­ pentru lucrări de construcţii, repa­ oade. Constatînd că lucrările se des­ asemenea, ca în cadrul şedinţelor ducţie. Astfel, venilu- tiv pentru realizarea pentru o hrănire ra­ te, precum şi retribuirea coopera­
ce trebuie aplicate la fiecare cul­ raţii capitale şi curente, pentru lu ­ făşurau mai anevoios, în scopul de consiliului de conducere al coope­ rile realizate pe cele sarcinilor din zooteh­ ţională a animalelor. torilor depinde în măsură hotărî-
tură. In acest scop, pe baza noi me- crările în ateliere avînd în vedere a le impulsiona ritm ul de executa­ rativei să se facă analize periodice 10 luni din acest an de nie. De aceea, pe v ii­ In prezent însă coope­ toare de modul cum este folosită
lor de lucru aprobate, am întocm it normele aprobate de adunarea ge­ re s-a recurs la o metodă nejustă asupra modului cum se realizează către cooperativa agri­ lo r vom întreprinde ratorii care lucrează forţa de muncă, se Impune să se
devize cu care prile j s-au avut în nerală a cooperatorilor de stimulare a cooperatorilor pen­ prevederile stabilite in plan cu p ri­ colă din Brad. din va­ asemenea măsuri ineît la zootehnie sînt co­ facă o analiză temeinică asupra
vedere posibilităţile de mecanizare De asemenea, p o trivit recoman­ tru a participa la lucru. Această vire la consumul de zile-muncă pe lorificarea laptelui şi posibilităţile şî căile interesaţi în a o b ţi­ utilizării fondului de zile-muncă,
a diverselor lucrări începind de la dărilor făcute am stabilit şi necesa­ metodă a constat în faptul că, pen­ feluri de lucrări, culturi si sectoa­ ne rezultate cit mai Iar pe această bază să fie înlătu­
pregătirea terenului pentru însâ- ru l de zile-muncă pentru mem brii tru acelaşi volum de muncă prestat, re de activitate. S-ar putea cunoaş­ a tineretului bovin pus de realizare a unui bune deoarece în ra­ rate deficienţele ce s-au manlfes-
m înţâri şi pînâ la recoltat M ilitîn d din conducerea şi adm inistraţia co­ unii cooperatori au fost pontaţi cu te astfel din timp deficientele ce la îngrăşat, se ridică număr suplim entar de port cu producţiile lat. Din materialele prezentate în
pentru creşterea gradului de meca­ operativei agricole cît şi pentru un număr de 2-3 ori mai mare de se manifestă, ceea ce ar permite la 95.000 lei, eu 30.000 zîle-muncă să fie lua­ realizate primesc şi pagina de faţă se desprinde con­
nizare la unele culturi am reuşit şcolarizarea cadrelor. Cu această o- zile-muncă fată de cit li s-ar fi cu­ luarea de măsuri eficiente pentru lei peste prevederi A- retribuirea. Sîntem cluzia că nu peste tot s-a asigurat
să prevedem un număr mai mic de cazie. pe baza ind icaţiilor conduce­ venit în mod normal. In astfel de înlăturarea lor. In acelaşi timp, nu te în considerare nu­ convinşi câ această utilizarea raţională a forţei dc
zile-muncă pe unitatea de suprafaţă. rii partidului am urm ă rit să redu­ situaţii s-au încălcat hotărîrile a- este lipsii de importantă nici faptul m intim , câ penlru ob­ mai dacă ele aduc ve­ măsură va duce la muncă, fapt ce influenţează nega­
Bunăoară, la grîu unde pregătirea cem pe cît posibil numărul de zile- doptale de adunarea generală la în­ ca şi cooperatorii să fie informaţi ţinerea acestor veni­ nit cooperativei şi cheltuirea unui nu­ tiv asupra aclivîtăţH economice şl
terenului, semănatul şi recoltatul muncă întrebuinţate pentru funcţii tocmirea planului de producţie, deşi cu prilejul adunărilor generale în le­ turi s-au cheltuit 4521 contribuie la creşte­ măr mai mic de zile organizatorice a unităţilor respec­
s-au stabilit a se face mecanizat în- adm inistrative Astfel, volum ul lor asemenea lucruri puteau fi evitate gătură cu felul cum se respectă pre­ zile-muncă Dacă fa­ muncă dar cu o efi­ tive.
tr-un procent de peste 85 la sută, au nu a depăşit 9 la sută din totalul prînlr-o mai bună organizare o vederile planului anual adoptat de rea valorii zilei-m un- cienţă economică spo­ In scopul evitării unor asemenea
revenit 20 de zîle-muncă la hectar. zilelor-muncâ planificate in cadrul muncii în cadrul brigăzilor. cooperatori. cem un simplu calcul eâ. rită. situaţii, este necesar ca la întoc­
Controlînd îndeaproape cum se con­ cooperativei. De asemenea, nu se poate trece vom vedea câ s-au De altfel, penlru mirea planurilor de producţie pen­
sumă volum ul total planificat am O dală făcută planificarea volu­ TEODOR CRAINIC realizat, în medie la creşterea eficienţei e- CORNEL ŞERBAN tru anul viito r să se ţină scama
reuşit ca faţă de cele 4 3G5 zile- m ului total dc zile-muncă nu cu vederea nici faptul că în activi­ o zi-muncâ cheltuită, preşedinte dc respectarea a o serie de criterii.
muncă prevăzute in iţia l să realizăm ne-am rezumat doar la a lît Pentru tatea unor brigadieri, ca şi în anii socotitor la cooperativa cîle 21 lei venituri. La conomice a fiecărei ION FECHETI In primul rind, trebuie avut în ve­
agricolă de producţie
trecuţi, se întîlneşte o oarecare su­
4,350. întrebuinţarea lor în scopul în care din Bobîlna, raionul Orăştle zile-muncă cheltuită Inginer |a cooperativa
Desigur, planificarea unui număr au fost prevăzute am exercitat un perficialitate in tinerea unei eviden­ prim a vedere se pare în sectorul bovin am dere faptul că stabilirea Justă a
mai mic de zile-muncă nu afectea­ control sistematic, ceea ce ne-a per­ te precise şi operative a lucrărilor agricolă din Brad normelor de muncă reprezintă con­
ză şi nici nu se face pe seama ne- mis să realizăm la toate culturile executate de către fiecare coopera­ dica esenţială de care depinde fo­
executârii unor lucrări. Astfel, la producţiile planificate şi în acelaşi tor. Numai aşa se explică de ce unii losirea raţională a forţei de mun­
cultura griului pentru realizarea tim p să nu depăşim volum ul de cooperatori nu sînt ponlafi potrivit că şl a zltelor-muncă, stimularea
producţiei de 1660 kg au fost prevă­ zile-muncă fixa t iniţial. Prin aceas­ cantilălii si calităţii muncii pe care raţională a fondului de zile cooperalorllor de a obţine rezulta­
zute două lucrări de p livit. Asemă­ ta am contribuit la respectarea în­ o prestează. Au fost de exemplu ca­ Pîrghie importantă a contribuit nu numai la ci te cît mal bune, cointeresarea lor
nător am procedat şi la restul cul­ tocmai a retribuţiei în bani şi na­ zuri cînd înregistrările în fişele in­ volum ului producţiei ci şj la în creşterea producţiei şl a venitu­
tu rilo r. Acolo unde a fost necesar tură a m em brilor cooperatori. dividuale s-au făcut nu pe baza mă­ ve n itu rilo r realizate de coop rilor. Apoi. deosebit de Important
un volum mai mare de lucrări, nu­ N lC O LA E DRAGOMIR surării la fala locului a volumului Astfel, retribuirea loială pe o ; este ca orice prevedere cu privire
m ărul de zile-muncă a fost stabilit inginer la cooperativa de lucrări executate, ci prin simpla ea a sporii de la 14.80 lei in la sporirea sau reducerea consu­
in mod corespunzător De exemplu, agricolă din Dobra, declaraţie a cooperatorilor. Aseme­ în întărirea economică -0 iei in arest an. C ontribuţii mului de zile-muncă, raportat la
la cartofi au revenit 83 zile-muncă raionul Ilio nea silualii au fost sesizate de că­ n i porum bului la aceste ven unitatea de suprafaţă sau pe un
sporit, de asemenea, de la ui cooperator, să fie însoţită de creş­
altul. In anul 1964, de pildă, terea productivităţii muncii — In­
La cooperativa agricolă din Uapolt Analiza rezullalcloi economice ob­
cultura porum bului ocupă un loc lot ţinute în u ltim ii trei ani la cultura fiecare zi-muncâ s-au reparli; dicatorul sintetic al utiliză rii ra­
«lorilor cîle 3,5 kg porui
mai im portant în ansamblul a ctivită ­ porum bului dovedeşte pe deplin jus­ 1965, cîte 4 leg pentru ca in t ţionale a forţei de muncă.
ţii economice. De aceea, sub îndru­ teţea unei astfel de orientări Ca ur­ sa se ajungă Ja G kg Dc asemenea, experienţa acumu­
marea organizaţiei de partid, am mare a folosirii eficiente a zilelor- lată pînă acum de către coope­
căutat sâ luăm asemenea măsuri în- muncâ, a aplicării pe scară largă a Prin îm bunătăţirea calităţi rativele agricole de producţie a
eît şi producţia pe unitatea de supra­ complexului de măsuri agrotehnice ri lor la prăşit, nu a mai fost demonstrat că sporirea producti­
faţă sâ crească continuu. La stab ili­ producţia a crescut continuu asa ra efectuarea prăşi lei a treia vităţii muncii In toate ramurile de
rea sarcinilor de producţie ne-am după cum se vede şi din graficul a- a dus la o economie însemn, producţlo este condi|ionată de
pus mereu întrebarea: cil producem lăturat. zile-muncă. Aceste zile le-am dezvoltarea Intensivă şl m ultilate­
şi cu ce cheltuieli incit şi această cul­ mat însă la transportul reeol rală a producţiei agricole, pe a-
tură să devină rentabilă şi sâ contri­ Această creştere globală are la ba­ oarece producţia s-a dublat ceaslă calc fiind posibilă utilizarea
buie tot mai m ult la creşterea valorii ză şi o creştere substanţială a pro­ prevederi. Esle un lucru bun mai deplină a forţei de muncă
/.ilei-muncă? ducţiei pe unitatea de suprafaţă De permis ca şi retribuţia suplii prinlr o organizare mai bună a pro­
pildă, dacă in 1964, de pe fiecare hec­ sâ se ridice, depăşind 1GO.OOO
Se ştie. de pildă, că in condiţiile tar cultivat s-au obţinut în medie cîte lumb. Cooperatorii M aria Jel cesului de producţie. Un aspect
creşterii gradului de mecanizare a 3 500 kg porumb, în acest an s-a a- Mermezan, S ilvia Busuioc ş deosebit de important In folosirea
lucrărilor şi aplicării pe scară tot juns la o producţie de 4.700 kg la a lţii prin îm bunătăţirea călit chibzuită a fondului de zile-muncă
mai largă a regulilor agrotehnicii hectar şi cu un consum aproape egal crârilor au contribuit la sporii îl prezintă asigurarea unei juste
moderne cheltuielile efectuate cu de zile-muncă Explicaţia constă în ducţiei la hectar, reuşind astf retribuiri a muncii cooperatorilor
munca vie se reduc sim ţitor. Această aceea că, sub îndrumarea organizaţiei cadrul zilelor-m uncâ efectu care lucrează direct în producţie,
tendinţă se observă şi la cultura po­ de partid, cooperatorii noştri au cău­ primească, pe lingă retribuţia cît şi a celor din conducerea şl
rum bului, în cadrul unităţii noastre tat sâ nu se mulţumească numai cu zâ, şi cîte 1 100- 2.100 kg aparatul administrativ. De mare în­
Penlru utilizai ea cît mai completă lucrări cantitative în cadrul fiecărei drept retribuţie suplimentară semnătatea este planificarea ne-
şi uniform ă a forţei de lucru reparti­ zile-muncă ci au urm ărit ca aceste latele obţinute de către unilali cesaruluj de zile-muncă şl organi­
zată acestei culturi, consiliul de con­ lucrări sâ fie de bună calitate. E fi­ trâ la cultura porum bului zarea conlrolului riguros asupra
ducere a luat măsuri de întrajutorare cienţa sporită a zilelor-m uncâ chel­ slreazâ câ utilizarea deplină cheltuielilor de forţă de muncă,
între brigăzi şi echipe mai ales în tuite la cultura porum bului este ilus­ cientâ a forţei de muncă co de modul cum sînt rezolvate aces­
perioadele de v irf ale muncii de în- trată şi de faptul că in tim p ce în o pîrghie im portantă pentru te probleme deplnzînd In măsură
sămînţare, prăşit şi recoltare. Acest 1965 s-a realizat in medie la o zi- rea economică a cooperativi hotărîloare folosirea eficientă a
lucru a făcut posibil sâ nu existe d i­ muncâ consumată, o cantitate de 90 cole forţei dc muncă şl retribuirea jus­
ferenţe prea m ari între cooperatori kg porumb, în acest an la o zi-muncâ T R A IA N JURCA tă a activităţii desfăşurate de că­
în ce priveşte num ărul zilelor-muncâ au revenit cîte 110 kg. contabil ta cooperativa , tre cooperatori.
efectuate. De menţionat câ în final folosirea din Rapolt