Page 92 - Drumul_socialismului_1966_11
P. 92
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3703
încheierea vizitei
A
tovarăşului Chivu Stoica
în Republica Arabă Unită Luptele din Vietnamul de sud • SANTO DOMINGO
Adunarea constituantă a Repu
i •*» V m X .II ! « - Jîa s i* - blicii Dominicane a încheiat re
dactarea noii constituţii a
tării
s s l ^ S l r B SAIGO N 25 (Agerpres). — mericano-saigoneze, rănind cinci m i sâptâmlnii viitoare. Incepînd din
care va fi proclamată în cursul
lita ri americani.
După o scurtă perioadă de acalmie,
(Urmare din pag. I) giptean de la construcţiile antichită vineri, în provincia Toy Ninh, situ Agenţia sud-vielnameză de presă aprilie 1965, cînd în Republica Do
ţii, care In zorii civilizaţiei a deschis ată la frontiera cu Cambodgia, (circa .Eliberarea" anunţă că şi în provin minicană a avut loc răscoala
contribuţie de preţ Ia cauza păcii in o eră nouă in fata umanităţii şi pină 90 km nord-vest de Saîgon) au reîn cia Kontum continuă să aibă loc populară împotriva vechiului re
lume. Ne exprimăm convingerea că la actualele realizări ale omului din ceput luptele violente dintre forţele lupte în cursul cărora pa trio ţii pro gim urmată de intervenţia mili
vizita noastră în Republica Arabă U- Egipt. patriotice şi trupele americane apar- voacă pierderi grele inam icului. In tară a S.U.A., ţara a fost condusă
iiită, precum şi tntSlnirile viitoare cu ţinînd diviziei a 25-a infanterie. Co tr-u n comunicat referitor la perioada printr-un „Act instituţional" ela
Preşedintele R.A.U. s-a referit apoi
Excelenta Voastră, pe care le aştep la lupta poporului egiptean pentru li respondentul agenţiei France Presse 26 octombrie — 19 noiembrie, agen borat de Organizaţia Statelor A*
tăm cu plăcere la Bucureşti, vor con bertate politică, socială şi culturală, transm ite că luptele au reînceput în ţia am intită precizează că p a trio ţii mericane. Noua constituţie autori
tribui la o nouă dezvoltare şi întă împotriva moştenirii apăsătoare a is urma unul alac declanşat de patrioţi au scos din luptă un batalion, şase ză realegerea preşedintelui repu
rire a prieteniei dintre Republica So îm potriva „fo rţe lo r speciale" am eri companii de infanterie şi două ba blicii.
toriei trecute, Îm potriva m arilor ob
cialistă România şi Republica Arabă stacole puse de natură, eforturi care cane, dislocate lîngâ localitatea Tay terii de artile rie americane, patru
Unită, ridicind relaţiile dintre popoa au drept scop progresul omului, bu Ninh. Primele comunicate oficiale a- companii saigoneze şi au doborît 12 O RIO DE JANEIRO
rele noastre pe o treaptă mai înaltă. mericane anunţă că vineri după-a- avioane şi elicoptere inamice.
năstarea şl demnitatea sa. El a arătat miază luptele continuau cu violenţă La Rio de Janeiro s-a anunţat
In încheiere, preşedintele Chivu că poporul din Republica Arabă Uni iar forţele speciale suferiseră pierderi că preşedintele ales al Braziliei,
Stoica a toastat pentru această prie tă luptă pentru pace, îm potriva im însemnate. mareşalul Artur Costa e Silva va
tenie, pentru noi succese ale poporu perialismului şi aventurilor sale. Corespondenţii agenţiilor de presă SAIGON 25 (Agerpres). — fncepo, in prima jumătate a lunii
lui Republicii Arabe Unite, pentru să Gamal Abdel Nasser a declarat că semnalează lupte violente şl în pro In regiunile de coastă ale provin decembrie, cu o vizită oficială în
nătatea şi fericirea preşedintelui un motiv deosebit dc satisfacţie, care vincia de coastă Binh Dinh, la 450 ciei sud-vielnameze Binh Dinh, u n i Japonia, un turneu de bunăvoinţă
Nasser şi a familiei sale, a tuturor face să sporească fericirea noastră, km nord-est de Saigon. Luptele de tăţi ale F rontului naţional de elibe in numeroase ţări ale lumii. Ce
invitaţilor la banchet, pentru pace şi este faptul că dv. veţi transmite, în vineri s-au desfăşurat îndeosebi în rare au doborît un elicopter am eri lelalte etape ale călătoriei lui Sil
colaborare internaţională. numele nostru, calde m ulţum iri po apropierea bazei m ilitare de la Bong can, ce participa la o operaţiune o r va urmează să fie anunţate ulte
rior.
Răspunzînd, preşedintele Republicii porului român, în numele căruia a(i Son, şi au durat mai bine de cinci ganizată de comandamentul m ilita r
Arabe Unite, Carnal Abdel Nasser a vizitat tara noastră şi poporul ei şi REPUBLICA CHILE. — In foto; Vedere panoramică a portului Val- ore. Un elicopter american a deschis al S.U.A. Sâptămîna trecută, în ace a TOKIO
m ulţum ii pentru omagiul exprimat că veţi face cunoscută admiraţia noas paraiso focul din greşeală asupra po ziţiilo r a- eaşi provincie, fuseseră doborite alte
poporului R.A.U. şl pentru sincerele tră pentru lupta naţională, socială şl două elicoptere americane. Peste 8 000 dc studenţi dc la U-
urări cuprinse In toastul preşedinte internaţională a poporului dv. întrea nivcrsitatca particulară „Mcidzi"
lui Consiliului de Stat al Republicii ga luptă a poporului român constituie din Tokio au hotărît ca. incepînd
Socialiste România. El şi-a exprimat un capitol glorios al analelor epocii O.N.U. de joi, să boicoteze cursurile in
fericirea pentru faptul că oaspeţii noastre moderne. Soluţionarea crizei politice SAIGON 25 (Agerpres). — semn de protest fată de intenţia
români au avut prilejul să cunoască In continuare, vorbitorul şl-a expri La Saigon a sosit o delegaţie a Co conducerii universităţii de a ma
sentimentele de prietenie pe care po mat speranţa că vizita preşedintelui Ioc misiei senatoriale pentru problemele jora taxele şcolare. La intrările u-
porul de pe m alurile N ilului le poar Consiliului dc Slat al Republicii So de la Bonn bate pasul p e forţelor armate ale S.U.A. După cum niversităţil s-au format pichete de
tă fată de poporul român. V orbitorul cialiste România va marca începutul Adoptarea unui anunţă agenţiile americane de presă, studenţi. Studenţii au organizat
a arătat că relaţiile intre cele două unei legături mai strînse. va deschi BONN 25 (Agerpres). — nii de către preşedintele grupului scopul vizitei acestei comisii este de un miting in incinta universităţii,
popoare au fost întotdeauna strînse de calea unei colaborări sporite pen Soluţionarea crizei politice de Ia parlam entar liber-dem ocrat, K u rt von a analiza „aspectele m ilita re " ale in unde au cerut ca proprietarii a-
şl constante, dar că lupta actuală a tru realizarea idealurilor care că proiect de rezoluţie Bonn şi constituirea unui nou guvern Kuhlm ann Slum m, a creat o oare tervenţiei Statelor Unite în Vietnam ccstei instituţii de învăţămînt su
popoarelor român şi egiptean a fă lăuzesc popoarele celor două ţări. U- vest-german continuă să bală pasul care confuzie în rîndul observatori în veiierea elaborării bugetului S.U.A, perior să renunţe la majorarea
cut ca aceste relaţii să devină şl mai rînd o călătorie plăcuta oaspeţilor pe loc Pentru a treia oară, după lor din capitala vest-germană care pentru v iito ru l an financiar. taxelor şi aşa destul dc ridicate.
strînse, contribuind la adincirea prie români, Gamal Abdel Nasser a ară alegerile din Bavaria, creşlin-denio- sperau că după acordul de m iercuri 0 MANILA
teniei dintre R.A.U. şi România tat că speră să se întîlncască cu ei privind conflictul craţii şi liber-dem ocraţii s-au în tîln it între U.C.D-P.L.D. privind crearea
Preşedintele R A.U. şl-a exprimat din nou Sn România. joi la Bonn, iar ulterior, în lr-u n ca unei comisii m ixte pentru discutarea Joi au declarat grevă aproxima
se
dru mai larg, reprezentanţii U C.D.-
problem elor financiare, lucrurile
bucuria că vizita preşedintelui Consi In încheiere, vorbitorul a toaslat în U.C.S s-au în lîln it cu social-denio- vor îndrepta spre reluarea vechii coa tiv 3.000 dc muncitori de la com
pania feroviară dc stat din Fili-
liului de Stat al Republicii Socialis cinstea preşedintelui Consiliului de iordano-izraelian craţii. In cadrul prim ei reuniuni au liţii. Se pare însă că vor mai trebui piuc. Conducătorii sindicatului lu
care Demisia guvernului
te România va da posibilitate po Stat al Republicii Socialiste România, fost examinate posibilităţile de recon înlăturate încă m ulte piedici crătorilor dc la transporturile fe
porului român să-şi îmbogăţească I- a membrilor delegaţiei române, pen ciliere a coaliţiei existente înainte de mai stau în faţa celor două partide, roviare au acuzat administraţia
liber-denpocraţi
demisia deputaţilor
maglnea despre Republica Arabă Uni tru prietenia care leagă cele două po NEW YORK 25 (Agerpres). — Du din guvernul Erhard, fără însă a se mai ales în ce priveşte problemele din Luxemburg de neîndeplinirca angajamentelor
pă dezbateri care au durat două săp- asumate în urmă cu un an privind
tă, despre poporul său, aspiraţiile şi poare. pentru strălucitul viitor pe care tăm ini, Consiliul de Securitate a hotărî nim ic practic. Declaraţia fâ- de politică externă şi cele referitoa Îmbunătăţirea condiţiilor de mun
străduinţele sale. Poporul român, a ele îl construiesc şi pentru trium adoptai vineri, cu 14 voturi şi o ab culâ în acest sens la sfirşitul reuniu re la problema germană. LUXEMBURG 25 (Agerpres). - - Pri că şi dc trai ale muncitorilor şl
spus vorbitorul, va putea să constate ful cauzei libertăţii, păcii şi progre ţinere (Noua Zeelandă), un proiect de mul ministru luxemburghez, Pierre adoptarea unor măsuri represive
caracterul luptei duse de poporul e- sului. rezoluţie prezentat de Nigeria şi Mali, Werner. a prezentai vineri marelui împotriva acestora.
care condamnă Izraelul pentru acliu- duce al Luxemburgului, Jcan, demisia
nea armată Întreprinsă la 13 noiem Evenimente ciudate la Portsmouth oficială a guvernului său. Criza gu # NEW YORK
brie împotriva teritoriului Iordaniei. vernamentală a izbucnit pe neaştep Biroul de statistică a muncii din
Rezoluţia avertizează guvernul Izra- NEW YORK 25 (Agerpres). — ună cu p ă rin ţii ei. Gloanţele, trase tate, ca urmare a divergenţelor îvito Washington a anunţat că indicele
preţurilor la bunurile de consum
Comunicat comun cu privire la vizita elian că repetarea unor acte dc acest In cartierul populaţiei de culoare din stradă, au trecut prin două uşi Intre partidele coaliţiei guvernamen a crescut în cursul acestui an cu
fel va determina Consiliul de Secu din oraşul Portsmouth (stalul V irg i- închise înainte de a lovi pe tinăra tale, creştin-social şi socialist, in le 3.5 la sut(i. In luna octombrie a-
ma) se petrec evenimente ciudate. Reba Yancey. După cercetările între gătură cu problema unei reforme a
ritate să adopte sancţiuni mai severe P o trivit agenţiei Associated Press, po prinse, politia din Portsmouth a a- armatei. Declanşarea crizei a fost ccst indice a sporit cu 0,4 la sută
preşedintelui Consifiului de Stat Împotriva acestei lărl. liţia a fost sesizată în repetate rîii- nuntat arestarea unui alb asupra că marcată de refuzul socialiştilor dc iii raport cu luna precedentă. Cel
mai mult au crescut preţurile fa
duri de faptul că persoane necunos ruia a fost găsit un pistol automat a se pronunţa joi, în parlament, asu alimente, precum şi la îmbrăcă
cute trag focuri de armă în direcţia de acelaşi calibru cu cel cu care s-n pra noului program m ilitar prezentat minte şi medicamente.
tras asupra victim ei. Un purtător de
al Republicii Socialiste România, locuinţelor ocupate de negri sau a cu vkit al politiei a declarat că ata de guvern, care prevedea abolirea la 9 LONDRA
lor.
parcate în faţa
autom obilelor
l iulie 1967 a serviciului m ilitar obli
curi asemănătoare, operă a unor ra
Marţea trecută o fală, în virslă de 12 sişti, au avut loc asupra unui număr gatoriu. Din această cauză proiectul Ziarul „Guardian" scrie că. po
U.N.E.S.C.O. ani, a fost ucisă cu gloanţe de revol de 14 locuinţe şi 17 automobile din nu a mai putut fi votat. trivit datelor oficiale, în luna sep
Chivu Stoica, ver în tim p ce şedea la masă îm pre cartierul negrilor. dintre creştin-sociali şi socialişti se tembrie producţia industrială a
divergentele
Se menţionează că
Angliei a cunoscut una din cele
referă la metodele şi la stabilirea mai mari scăderi din ultimii ani.
Republica Arabă Dejun oferit împotriva foştilor termenului dc abolire a serviciului Parlamentarii laburişti — Scrie
ziarul — sînt „serios alarmaţi*L
m ilitar obligatoriu
Ducele Jean urmează să înceapă această tendinţă, care este mult
de delegaţia română preşedinţi Kubitschek şi Goulart 1n scurt timp consultările cu pre mai accentuată decit era dc aştep
tat.
şedintele Camerei
deputaţilor, pre
(Urmare din pag 1) Consiliului de Slal al Republicii So şedintele Consiliului de Stat. precum m BRATISLAVA
cialiste România şl preşedintele Repu BRASILIA 25 (Agerpres). — Cercurile politice braziliene apre Sl cu liderii partidelor politice in
Preşedintele Gamal Abdel Nasser blicii Arabe Unite au examinat as PARIS 25 Corespondentul Agerpres, O ficialităţile braziliene au intentat ciază că procesele intentate celor doi vederea soluţionării crizei. Se aşteap Agenţia C.T.K. anunţa că )-> 24
a exprimat înalta apreciere a Repu pecte ale problemei dezarmării. Al. Gheorghiu, transmite : la 25 no noi procese îm potriva foştilor preşe foşti preşedinţi, care se află în pre tă ca, imediat după aceste consul noiembrie. în regiunea miinblor
blicii Arabe Unlle pentru eforturile In legătură cu aceasta, ei au subli iembrie Alexandru Balaei, secretar dinţi brazilieni Juscelino ICubilschek zent în exil, sînt reacţia oficială la tări, marele duce al Luxem burgului să Male Karpaty, în apropiere de Bra
României de a spori poslbllllă|lle de niat primejdia gravă pe care o repre general a) Comisiei naţionale române şi Joao Goulart, sub acuzaţia de „Îm înţelegerea politică intervenită între numească persoana care ^va fi Insăr tislava. s-a prăbuşit un avion
pace In lume şl colaborare interna zintă pentru omenire intensificarea penlru U N E S C O, membru al dele bogăţire ilicită " şi „activităţi subver aceştia şi Carlos Lacerda. U nii obser cinată cu formarea noului guvern. „1L-I8", ap.irtinind companiei bul
ţională, pentru politica dusă de cursei înarm ărilor nucleare. gaţiei guvernamentale a ţării noastre sive". Acesfe procese au fost anun vatori nu exclud posibilitatea ca gu In cercurile politice din Luxemburg gare TABSO, avind la bord. potri
România în sprijinul luptei popoare Părţile cer adoptarea urgonlâ de ia cea de-a XlV -a Conferinţă gene ţate la citeva zile după ce fostul vernul lui Branco să ia măsuri şi îm se consideră că partidele creştin-sn* vit unor dale preliminare. 76 dc
lor din Africa şl Asia împotriva agre măsuri care să ducă la eliminarea rală a U.N.E.S.C.O., a oferit un de preşedinte Kubitschek a semnat la potriva lu i Carlos Lacerda, întors re cia) şi socialist vor putea să parti pasageri şi 8 membri ai echipaju
siunii şl intervenţiei Imperialiste. completă a pericolului nuclear. O mă jun la care au participat secretarii Lisabona o declaraţie comună cu cent de la Lisabona. cipe în continuare la guvern. Men lui.
Cei doi preşedln|l au subliniat cu sură esenţială în realizarea acestui generali ai comisiilor naţionale penlru fostul guvernator al statului Guana- ţinerea lui Marcel Fischbach, în pos O comisie a Ministerului Trans
satisfacţie că noile ţâri Independente obiectiv vital o constituie Interzicerea U.N.E.S.C.O. din Danemarca, Finlan bara, Carlos Lacerda, privind crea tul de ralnislru al forţelor armate ale porturilor a) R. S. Cehoslovace
şi alte ţări fn curs de dezvoltare de armelor nucleare şl distrugerea sto da, Islanda şi Suedia participanţi la rea unui nou partid politic în Bra Luxemburgului este pusă, însă, sub cercetează cauzele prăbuşirii avio
pun eforturi hotărlte pentru a-şt apă curilor existente. actuala sesiune a Conferinţei gene zilia Intr-o declaraţie făcută la M on semnul întrebării. nului.
ra Independenta na|lonală împotriva Părţile au subliniat necesitatea în rale U.N.E.S.C.O. tevideo, fostul preşedinte Joao Gou Turcia
presiunilor şl Intervenţiei colonialis cheierii unui tratat dc neproliferare Au rostit toasturi A. Bălăci şi. T. la rt aprecia documentul semnat la
te şl neocolonlaliste. a armelor nucleare, insă ele consi Einarsoon, secretar general al Comi Lisabona, drept un pas concret în este nemulfumită
Cele două părţi au examinat situa deră că uu astfel de tratat trebuie să siei naţionale islandeze pentru direcţia realizării unui „fro n t larg"
ţia din Asia de Şud-Est creată în ur conţină un echilibru reciproc accep U.N E.S.C.O. Dejunul s-a desfăşurat de opoziţie faţă de regimul lu i Cas-
ma agresiunii împotriva poporului din tabil de responsabilităţi şi obligaţii Intr-o atmosferă cordială. teilo Branco. BRUXELLES 25 (Agerpres). —
Vietnam şl grava ameninţare pe care între ţările nucleare şi ncnucleare. M in istru l de externe al Turciei.
aceasta o reprezintă pentru pacea In In timpul întrevederilor, preşedin Caglayangil, care se află în vizită la
ternaţională. Ele cer cu botărîre înce tele Consiliului de Stat al Republicii Bruxelles, a avut o întrevedere cu iTîTTTYi t ihiTCWi*
tarea Imediată, necondiţionată şi de Socialiste România şi preşedintele Dificultăţi în formarea noului m in iştrii de externe ai celor şase
finitivă a bombardamentelor împotri Republicii Arabe Unite au discutat, ţă ri membre ale Pieţei comune. M i
nistrul turc a exprim at cu această o-
va Republicii Democrate Viefnam. Ce de asemenea, aspecte ale situaţiei din
le două părţi sint convinse că poporul Europa. In acest cadru, partea româ guvern danez cazie, o serie de nem ulţum iri ale
din Vietnam, a cărui Juplă eroică a nă a informat partea egipteană des ţă rii sale în legătură cu asocierea la
C E E . P o trivit re lată rilor
agenţiei
ctştigat simpatia şi admiraţia tuturor pre punctul său de vedere in legă COPENHAGA 25 (Agerpres). — E- tibilă de surprize. Clţiva miniştri au Associated Press schim burile comer
popoarelor, trebuie lăsat să-şi exercite tură cu securitatea europeană şi e- volutia situaţiei politice din Danemar anunţai chiar că vor demisiona în ca ciale ale Turciei cu Piaţa comună
dreptul Inalienabil de a-şi hotărî, fără forturile pe care le depune in vede ca nu a dus pină în prezent la nici zul formării unei coaliţii guvernamen s-au soldat anul trecut cu un deficit
amestec dinafară, propriul său viitor. rea creării unui climat dc încredere o soluţie în ce priveşte formarea u- tale cu Partidul socialist popular, tar de 27,5 milioane dolari, iar în prim e
In legătură cu aceasta, părţile cer re şi cooperare intre statele din acest nui nou guvern, după consultările din unii membri marcanţi ai acestuia din le trei trim estre ale anului în curs,
continent.
tragerea trupelor străine lntervcnţio- Cele două părţi au evidenţiat im I tre prem ierul danez, Jens O lto Krag, urmă au protestat energic împotriva deficitul a luat proporţii îngrijo ră
nişte din Vietnamul de sud şi apli portanţa întăririi rolului şi eficaci liderul Partidului social-democrat şi participării partidului lor înlr-o coa toare, atingînd suma de 76 de m ili
carea strictă a acordurilor de la Ge tăţii O.N.U. in promovarea colaboră Aksel Larsen, liderul Partidului so liţie cu social-democraţii. Ostilitatea oane dolari. M in istru l turc s-a decla
neva din 1954. rii internaţionale şi menţinerea păcii cialist popular. După ce joi seara, in dintre cele două partide are la bază rat, de asemenea, nem ulţum it de ba
Cele două părţi au examinat, de in lume. Pentru aceasta. Organizaţia urma convorbirilor cu primul m inis divergente serioase în probleme-che- rierele vamale ale Pieţei comune
asemenea, situaţia din Africa şi O- Naţiunilor Unite trebuie să reflecte tru. Aksel Larsen a declarat că parti le. atît pe planul politicii externe cit care frîneazâ schim burile normale MAROC — Vedere a cartierului Kasah Oudaies din Rabal, eu turnul
rientul Mijlociu. Ele condamnă agre cu fidelitate realităţile lumii con dul său nu poate accepta propune şi al politicii interne. între cele două părţi. Hasan în arierplan.
siunea comisă de forţele colonialismu temporane. Părţile cer în această pri rea de a participa la guvern, se pă
lui şl rasismului împotriva popoare vinţă restabilirea imediată a dreptu rea că premierul danez va continua
lor din Africa de Sud. Africa de Sud- rilor legitime ale Republicii Populare mandatul său numai cu sprijinul de
Vest, Rhodesla de sud, Angola. Mo- Chineze la O.N.U. şi in alte organi putaţilor social-democrali. în cadrul L a tre i a n i d u p ă a sa s in a a a n u n ţa t cd v a p re ze n ta o
zamblc, Guineea zisă portugheză, A- zaţii internaţionale. unui guvern minoritar. V ineri dim i rea fo s tu lu i p reşe d in te . al ce re re p e n tru p u b lic a re a a-
den şi protectoratele din Aden şl O- Cele două părţi au examinat as neaţa însă. Aksel Larsen şi-a anun- S U A „ Jo h n K e n n c d y (22 cest o r clişee şi totog ra fii
ruan. Ele Îşi reafirmă sprijinul laţă de pecte ale progresului ţărilor în curs lat. spre surprinderea cercurilor poli n o ie m b rie 1963), c o n c lu ziile „Dosarul Dallas" lă ră re s tric ţii.
lupta dreaptă a acestor popoare pen de dezvoltare, au subliniat impor tice. hotărîrea de a se reînlîlni cu v o lu m in o s u lu i ra p o rt a l Co In te re s u l d e o se b it al a m e *
tru obţinerea libertăţii şl exercitarea tanţa eforturilor depuse in vederea Jens Otlo Krag pentru a face o nouă misie/ W a r r e n p riv in d îm ric a n ilo r de rin d pentru e lu
dreptului lor sfînt de a-şl hotărî sin ridicării nivelului economic şi social încercare în vederea formării, unui gu p re ju ră rile a cestu i asasinai cid a re a îm p re ju ră rilo r a sa*
gure soarta. al popoarelor din aceste ţări şi ne vern de coaliţie. Un asemenea guvern, stnt puse tot m ai m u lt sub sub semnul întrebării s in ă rii fo s tu lu i p re ş e d in ta
Ele sprijină pe deplin lupta arabi cesitatea înfăptuirii depline a rezo care ar fi primul de această factură se m n u l in tre b ă tii: Pre sa a - Jo h n K e n n e d y ş l-a găsit ex-
luţiilor Conferinţei
O N.U.
pentru
lor palestinieni penlru realizarea drep Comerţ şi Dezvoltare. Subliniind în în istoria Danemarcei, ar dispune de m e ric a n ă , p o stu rile d e ra d io presta in c o lo a n e le re vis te i
turilor lor legitime în conformitate semnătatea colaborării dintre ţările 89 din cele 179 de locuri din Folke- şl te le v iziu n e n a ţio n a le ca şi c o n c lu z ia : „T re b u ie să e x is „ L it e " care scrie : „In te re s u l
D u p ă cum se ştie, ra p o rtu l
cu Carta O.N.U. dezvoltate şi cele în curs dc dezvol ting. de peste h o la re s -a u tic u l W a rre n a c re d ite a ză v e rs iu a d e c la ra i că p u n c tu l de v e te u n a l d o ile a a sa s in ". n a ţio n a l ce re ca toa te în d o
ie lile să lie ris ip ite . D e a*
d ere p o triv ii c ă ru ia O s w a ld
Cel doi preşedinţi şl-au manifestat tare, părţile şi-au exprimat convin După cum se anunţă din Copenha e cou l u n o r c o m e n ta rii, al în - nea u n u i s in g u r a sa sin, Le e ar ti losl s in g u ru l asasin „n u M u lţi d in tre ce i care v o r ceea tre b u ie cre ată o nouă
convingerea că unirea şl mobilizarea gerea că pacea mondială şi progresul ga, situaţia esle încordată şi suscep iru n lă rilo r p o litic e In tre s p e O s w a ld , iar a c tu l acestuia o p o a te li sus/inul pe b a za să cun oască a d e v ă ru l, Îşi co m isie de a n c h e tă , p ro b o *
tuturor forţelor iubitoare de pace din nu pot fi asigurate atita timp cit c ia liş ti fn această p ro b le m ă. „n e b u n ie s o lita ră". R a p o rtu l Ia p te lo r p re ze n ta te de corni- p u n in lre b a re a firească : De b il la in iţla iiv a C o n g re s u lu i
lumea întreagă vor pune capăt, In discrepanţa dintre ţările in curs de D o g a lu l m a te ria l de la p te m e n ţio n e a ză , de asemenea, ce au lost ţin u te secrete c li care in tr-o a tm o sfe ră de o-
mod inevitabil, politicii imperialiste, dezvoltare şi cele dezvoltate se lăr d e zv ă lu ite cu acest p rile j a câ O s w a ld a r li tras trei şeele a u to p sie i c a d a v ru lu i b ie c tiv lta te şi im p a rţia lita te ...
dominaţiei şl exploatării coloniale. geşte. fost p rim it cu in te res In cele g lo a n ţe d in tre care p rim e le lu i K e n n e d y , o serie de Io - să re e x a m in e ze d o v e zile şl
m ai la rg i c e rc u ri d in S.U.A.
Partea română şl-a exprimat depli Referindu-sc la rolul dc seamă al încercare şi m ai ales in rin d u rile a m e d ouă J-a u a tin s pe K e n n c d y lo g ra lii şi ra d io g ra lil a fla te să Ia In c o n s id e ra ţie a lta
na solidaritate (aţă de aspiraţiile po contactelor directe dintre state, cei ric a n ilo r dc tin d M o tiv u l — a i d o ile a lo v in d u -l şi pe p in ă de c u rin d in p ro p rie ta d o v e z i pe care C o m is ia W a t-
poarelor din Africa şi a subliniat rolul doi preşedinţi au subliniat cu deose este e x p lic a b il: a n ch e ta în g u v e rn a to ru l s ta lu lu i T e x a s . Comentariu tea e x c lu s iv ă a fa m ilie i K e n re n Ie -a Ig n o ra t".
Organizaţiei Unităţii Africane in pro bită satisfacţie atmosfera priete Iară speranţe trep rin să de C o m is ia Wa r- Jo h n C o n n a lly , a fla i in a c e n e d y , şl de ce nici In m o D a că se are în v e d e re o-
movarea colaborării intre slalele afri nească şi rezultatele pozitive ale con ren nu a d u s p ractic la d e z eaşi m aşină — ia r a l treile a m e n tu l de la ţă fa m ilia K e n p o ziţia lid e rilo r d e m o c ra ţi şl
cane şi intensificarea eforturilor lor vorbirilor avute. LONDRA 25 — Corespondentul A- legarea m is te ru lu i care în s-a r li „p ie rd u t" . O r , Jo h n n e d y nu acce ptă ca ele s i re p u b lic a n i d in C a m e ra R e *
pentru apărarea independentei na Preşedintele Consiliului dc Stat al gerpres, L Rodescu, transmite : v ă lu ie crim a de la D a lla s C o n n a lly a d e c la ra t In tr-u n vie". P ă re re a că a r li e xis ta t lie puse la d is p o ziţia p u b li p re ze n la n ţilo r şi In c o n se c •
ţionale. Republicii Socialiste România, Chivu Fierberi Bowden, ministru pentre •T e x a s ). $ i aceasla cu atît in te rv iu a c o rd a i re v is te i „L i dc la p t un, „c o m p lo t p o litic " c u lu i. E x p lic a ţia că fra te le v e n fa g u v e rn a to ru lu i s ta tu lu i
Cele două părţi şi-au exprimat con Stoica, şi-a exprimat înalta aprecie problemele Commonwealtliului, face m ai m u lt cu cit in In te rv a lu l fe" că esle c o n v in s că nu a iste su sţin u tă şi d e zia ris tu l si so lia d e c e d a tu lu i a r d o ri T e x a s . Jo h n C o n n a lly (e l a
vingerea că singura bază sănătoasă a re faţă de primirea călduroasă şi o nouă călătorie în Rhodesia de sud de tim p a m i ni ii, c o n c lu zia lost atin s de p rim u l g lo n le Ira n c c z L c o S a u va g e — a u să a scund ă p u b lic u lu i fa p tu l a firm a t câ re cu n o aşte to tu ş i
relaţiilor dintre ţâri şl popoare o con prietenească ce i-a fost rezervată lui La anunţarea ştirii, in Camera Comu p rin c ip a lă a ra p o rtu lu i C o tras şi că g lo n te le care l-a to ru l c ă rţii „ C a z u l O s w a ld " . cd to stu l p re şe d in te su fere a c o n c lu ziile C o m is ie i W a r r e n ).
în
şi persoanelor care l-au însoţit
stituie respectarea principiilor suve cursul vizitei in Republica Arabă nelor au fost exprimate reacţii dife m isiei W a r r e n a lost pusă rănit nu p o a le li acelaşi de P e n n Jo n e s , e d ilo r al li rle o a fe c ţiu n e a g la n d e lo r in le g ă tu ră cu u tilita te a re *
ranităţii şl independenţei naţionale, Unită. rite. O parte a deputaţilor laburişti sub s e m n u l în tre b ă rii dc care l-a ucis pe p re şe d in te tiu i zia r p ro v in c ia l d in su p ra re n a le nu este c re d ib ilă d e sc h id e rii a n c h e te i e sfa
neamestecului în treburile interne ale Preşedintele Consiliului dc Stat al şi-au manifestat îndoiala că s-ar mai m a rto ri o c u la ri, de o am e n i .,A c e a s ta esle o c e rtitu d in i l'e x a s , care a tra g e a- cu a tît m ai m ult cu cit p re s ti g re u de p re su p u s in ce m ă
altor state, a dreptului iiecârui po Republicii Socialiste România a adre putea obline concesii din partea Iul care au asistat la p roc esu l şi n ic io d a tă n u -m i v o i s c h im le n ţia asu pra deceselor g iu l p re ş e d in te lu i asasinai sură această ce re re a r a v e a
por de a-şl hotărî singur soarta şl de sat preşedintelui Republicii Arabe Smith, în timp ce majoritatea conser R u b y , cel care l-a ucis pe ba p ă re re a " — a spus e l. In susjzecle a c e l p u ţin l-l nu ar m a i p u te a li a le c la t. şansă, cu a tlt m a i m u lt cu
a-şi alege modul de viată potrivit pro Unite, Gamal Abdel Nasser, invita vatorilor au aprobat ideea vizitei, gă Le e O s w a ld , a sa sin u l p re tr-o e m isiu n e a p o s tu rilo r de m a rto ri ale că ro r d e p o ziţii D e alt le i, ju ris tu l M arl< L a - c il in te re se le le g ate de „ D o
priei sale voin|e, precum şi alte prin ţia de a vizita Republica Socialistă sind astfel un bun prilej de a veni din zu m tiv a l p re ş e d in te lu i K e n - te le v iziu n e a m e rica n e a lua i c o n tra zic e a u c o n c lu ziile C o ne, c ita t mai sus şi ca a u to r s a ru l D a lla s " sîn t fo a rte
cipii ale coexistenţei paşnice. România. Invitaţia a fost acceptată nou în ajulorul rasiştilor sud-rhode- n e d y , de în săşi te rg ive rs a re a c u v in lu l M a r ii La n e , a u lo ru l m isiei W a r r e n . L a rin d u l a l c ă rţii „ Ju d e c a tă p rip ită " , c o m p le x e . I. PUŢINELU
In cadrul convorbirilor, preşedintele cu plăcere. I sieni. a c e s tu i, p ro c e s ". c ă rţii ,rJu d e c a tă p rip ită" care său, re vis ta „ L i/ e " trag e
40.065
Redaatla el administraţia ziarului i str, Dr, Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 12 11, Taxa plătită în numerar, eonform aprobării Dire^iel Generale P.T.T.R. nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. Tiparul! întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.