Page 93 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA I
Vizita delegaţiei

Otel cu Partidului Comunist
P A G I N A 2
■
caracteristici Român în Japonia

TOKIO 2C (Agerpres). —
Delegaţia Partidului Comunist Român,
superioare condusă de tovarăşul Mi hai Dalea, secre­
tar al C.C. al P.C.R., care face o vizită în
Japonia, la invitaţia C.C. al Partidului
Comunist din Japonia, a avut vineri o
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL întîlnire cu tovarăşii Kenji Miyamoto, se­
cretar general al C.C. al P.C din Japo­
C o le c tiv u l o le lâ rle f e le c tri­
ce de la C o m b in a tu l s id e ru r- nia, ;Satomi Hakamada, membru al Pre­
; 1 gle H u n e d o a ra a a sim ila t şl zidiului şi al Secretariatului C.C. al P.C.
din Japonia, Shoichi Kasuga, membru al
. e la b o ra t o n o u â m a rcă de
ANUL XVIII. NR. 3704 DUMINICA 27 NOIEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI o fe l sp e cia l cu c o n ţin u t ri­ Prezidiului C.C. al P.C. din Japonia,
Kolehiro Ueda; membru supleant al Secre­
d ic a t ■ de n ic h e l şl m o lib d e n. . tariatului C.C. al P.C. din Japonia, şi
, ' A v î n d d u rita te ' s p o rită şl re ­ Takeshl Watanabe, membru supleant al
zis te n ţă m are acest m e ta l, C.C. al P.C. din Japonia.
LA T.C.M.M. VALEA JIULUI d in ca re s -a u şi e xp e d ia t Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmo­
p rim e le , c a n tită ţi u zin e lo r sferă tovărăşească de caldă prietenie.
„ R e p u b lic a * d in C a p ita lă , In aceeaşi zi, delegaţia P C.R. a vizitat
MINUTELE CEASULUI lo r de p e rfo ra re a ţe v ilo r redacţia şi tipografia ziarului „Akahata",
este d e s tin a t fa b ric ă rii tije ­
organul central al C.C. al P.C. din Japo­
în a in te d e la m in a re . A c e a s ta
nia, iar seara tovarăşul Kenji Miyamoto
este a .c ln c e a m arcă d e . ofer a oferit o masă tovărăşească în cinstea
cu c a ra c te ris tic i s u p e rio a re delegaţiei Partidului Comunist Român.
AL 12-LEA TREBUIE tre o ţe la rll h u n e d o re n i.
re a liza tă In a n u l 1966 d e că ­
R d s p u n ztn d • c e rin ţe lo r Im ­
puse de n e c e s ita te a îa b ric ă - Sosirea la Bucureşti
t rll de m a ş in i şl u tila je cu
FOLOSITE CHIBZUIT n a tu lu i s id e ru rg ic H u n e d o a ra a secretarului general
p e rfo rm a n ţe "te h n ic e tot m al
rid ic a te , sp e c ia liş tii
C o m b i­
a u îm b u n ă tă ţit şi te h n o lo g ia
de e la b o ra re a u n o r o te lu ri
Bazinul carbonifer al Văii Jiului Ing. loan Pompiliu, şeful servi­ a lia te . A s lt e l, la o te lu l p e n ­ al Federaţiei Sindicale
— pîrghie de bază in creşterea ba­ ciului urmă'rire-recepţie de Ia tru ru lm e n ţi şl sape de lo ra t
lanţei de cărbune a ţării — cunoaş­ C.G.V.M.: „Avem la T.C.M.M. 45 la m a ri a d ln c im i s-a In tro ­
te o tot mai deplină dezvoltare. de lucrări restante din trimestrele Mondiale
Pentru mărirea capacităţilor de pro­ I, II> şi MI. Dintre acestea, moara d u s fo lo s ire a a lia je lo r c o m ­
ducţie şi modernizarea’ minelol- e- şi staţia de rambleu hidraulic de p le xe de d e zo x ld a re ca e le ­
xistente,. cit şi pentru deschiderea la puţul centru din Petrila, staţia m e n te c o m p o n e n te în p ro ­ Sîmbătă a sosit la Bucureşti Louis
unor mine noi se alocă , an de an de compresoare şi.tabloul de distri­ p o rţii b in e s ta b ilite : silic iu , Saillant, secretar general al Federaţiei
importante valori băneşti. O bună buţie, inclusiv alimentarea cu apă m a n g a n . a lu m in iu e tc . R e z u l­ Sindicale Mondiale, care în drum spre
parte din acest impresionant -vo­ de la Uricani. canalizarea pirîului Sofia, unde urmează să participe la Sesi­
lum de investiţii -r- in special, lu­ Crividia-Vulcan, depozitele de ci­ ta tu l se c o n c re tize a ză fn unea Consiliului general al F.S.M., va face
crările de la suprafaţa minelor — ment de la Dîlja. Petrila şi Lonea cre şte re a p u rită ţii m e ta lu lu i o scurtă vizită în ţara noastră
revine spre realizare colectivului ne sint de maximă necesitate. Ne- şl re a liza re a de c a ra c te ristic i La sosire, în Gara de Nord au fost de
şantierului Ţ.C.M.M. Valea Jiului. realizârile se datoresc faptului că ilztc o -m e c a n ic e m u lt m al faţă Constantin Drăgan, preşedintele
In anul 1966, şantierul respectiv a toate forţele şantierului s-au con­ Consiliului Central al Uniunii Generale a
obţinut o seamă de rezultate'bune, centrat pe lucrările nominalizate în b u n e . Sindicatelor din România, membri ai con­
dar, din păcate,- ceea ce s-a făcut planul de stat. La prima vedere ducerii sindicatelor din ţara noastră.
pînă acum1 nu se ridică la înălţimea procedeul în sine pare firesc. Insă (Agerpres).
cerinţelor beneficiarului şi a poten­ numai aparent situaţia'este norma­ La Costeşti (raionul Orăştie) s-a construit anul acesta o frumoasă ca­ De la Cabinetul regional
ţialului de producţie al constructo­ lă. Cu ochii rTumai pe aceste obiec­ bană turistică. Prin liniile şi formele sale, prin pitoresc şi confort, cabana
rului. Din 70 de obiective planifi­ tive, constructoiul le-a neglijat pe se numără printre cele mai frumoase construcţii de acest gen din ţară. de partid
cate a se termina pînă la 30 octom­ cele cu termene departamentale de In foto: Vedere exterioară a cabanei.
brie, şantierul a predat 36 conform predare, dar de egală importanţă Foto: N. MOLDOVEANU UNIVERSITATEA SERALĂ
procedurilor ’ de , recepţie definitive pentru exploatările noastre.' Din a-
şi 13 cu proces-verbal de predare- cest considerent s-au .stagnaLpur şi DE MARXISM-LENINISM Agenda cetăţeanului
primire. Dorind să aflăm amănunte simplu lucrări importante* ca cele
despre stadiul şi cauzele care au ge­ de’la'Jieţ, Vulcan şf Uricani. ' DEVA.
nerat întîrzierea unor lucrări, am După părerea noastră un factor In raionul Brad PROGRAMUL ZILEI DE LUNI,
solicitat părerea constructorului, be­ esenţial în râmînerea în- urmă îl 28 NOIEMBRIE 1966:
neficiarului şi a băncii finanţatoare. constituie lipsa unei temeinice or­ Anul II, secţia economie, orele
Irig. Vasilc Buciu, şeful şantieru­ ganizări a muncii. In timpul aces­ 17—20, predare fn sala Sfatului
lui T.C.M.M.: „Nu există nici un tui an, şefii de loturi au fost schim­ popular orăşenesc Deva ;
motiv de îngrijorare că nu vom baţi mereu. De aceea, în locurile Restante la plantatul pomilor Anul III, secţia economie, orele Se extinde reţeaua Un nou microraion
realiza planul fizic. După analizele cheie ale producţiei, la capitolul a- *17—20, predare în sala festivă a
efectuate, reiese că vom da în fo­ sislenţă tehnică s-a stat foarte slab, Liceului „Decebal" Deva ; la Hunedoara
losinţă tot ce este planificat, cu o punctele de lucru nefiind temeinic Anul I. secţia filozofie, orele telefonică
singură incertitudine: construirea organizate, supravegheate şi contro­ In raionul Brad sînt însemnate De asemenea, încă nu au fost Zilele trecute în oraşul Hune­
depozitului de ciment de la mina late. De fapt nici n-a avut cine să suprafeţe de terenuri propice culti­ procuraţi cei 5700 pomi necesari, 17—20, predare în sala de şedinţe Numărul cetăţenilor din Deva doara s-a inaugurat un nou micro­
Petrila. Este mult rămas în urmă facă acest lucru". (N.R. — Avem vării pomilor fructiferi. Tocmai de lată de ce plantările în raionul a Comitetului orăşenesc Deva al şi împrejurimi care doresc să*şi raion (nr. 8). Incepînd de vineri,
cu toate că în ultima vreme am convingerea că rezultatele slabe ob­ aceea cooperativele agricole de aici Brad încă nu au început pînă la P.C.R.; Instaleze in casă telefon este din 336 de apartamente şi-au primit
comasat aici efective şi utilaje. ţinute pe acest şantier să datoresc şi-au prevăzut în planurile de pro­ 24 noiembrie. Anul I, secţia istoria P.C.R., o- ce în ce mai mare. Pentru a sa­ locatarii, iar pînă la sfîrşitul anu­
Multe din restanţele de plan s-au în bună parte unei măsuri arbitra­ ducţie să extindă suprafeţele ocu­ Avînd în vedere această situaţie, rele 17—20, predare fn sala de şe­ tisface aceste cerinţe, au fost lua­
consemnat din cauză că beneficia­ re, cel puţin în condiţiile actuale, pate cu livezi. Pentru aceasta tre­ este necesar ca în cel mai scurt dinţe a Comitetului regional te o serie de măsuri. Cea mai Im­ lui aici se vor mai preda peste
rul nu ne-a asigurat la timp utila­ potrivit căreia ‘toţi inginerii de la buiau întreprinse o serie de acţiuni timp unităţile agricole care şi-au U.T.C. portantă este aceea că se lucrea­ 300 de apartamente.
jele necesare sau că, neavînd ter­ loturi au fost aduşi în centrala şan­ care să permită buna desfăşurare a prevăzut înfiinţarea de noi livezi PROGRAMUL ZILEI DE MARŢI, ză Intens la extinderea centralei Acest ansamblu de locuinţe va
minate lucrările subterane, n-a re­ tierului, exereilîndu-şi de aici „tu­ plantărilor. Pină în prezent s-a fă­ să-şi procure materialul săditor ne­ 29 NOIEMBRIE 1966: avea în final 2.266 de apartamen­
cepţionat nici pe cele de suprafaţă tela* asupra unui lot sau altul Bi­ cut iasă prea puţin. Spunem aceas­ cesar. De asemenea, trebuie urgen­ Anul II. secţia construcţie de telefonice automate din Deva. De te, un mare complex si un punct
la capacitatea de 1.200 linii pe
lichidate de noi". neînţeles, o astfel de tutelă s-a e- ta întrucît pichelatul terenului s-a tate lucrările de pichetare şi săpare partid, orele 17—20, predare tn comercial cu o suprafaţă desfăşu­
Despre deficienţele interne mani­ xercitat în grabă, inginerii respec­ realizat pe mai puţin de 30 la sulă a grppilor, astfel îneît plantatul po­ sala de şedinţe a Comitetului oră­ care o are ea va ajunge la 2.000 rată de 16.000 mp., un cinemato­
festate la punctele de lucim nir ni tivi fiind rechemaţi mereu pentru din suprafeţele planifltâterTn-unele milor să se poală realiza în aceste şenesc Deva al P.C.R.; linii. Extinderea centralei respec­ graf cu 800 de locuri, un complex
s-a spus nici o vorbă. O bună par­ a-şi rezolva treburile de birou.) unităţi consiliile de conducere nu zile cînd condiţiile mai permit. Pen­ Anul I, secfla construcţie de tive va duce la îmbunătăţirea In­ creşe — grădiniţe, o şcoală cu 16
te le-am aflat totuşi de la factori In completarea relatării lovară- partid şl U.T.C., orele 17—20, pre­ săli de clasă, care s-a şl dat în
din exteriorul şantierului, care ur­ A. OARGA au luat nici o măsură în această tru urgentarea lucrărilor amintite, dare fn sala de şedinţe a Comite­ dicilor calitativi prin realizarea u- folosinţă, unităţi ale cooperaţiei
măresc periodic mersul activităţii I. CIOCLEI direcţie. Aşa se prezintă situaţia Ia Consiliul agricol raional Brad tre­ tului regional U.T.C.; nor convorbiri uşoare prin ton meşteşugăreşti şl de alimentaţie
pe şantier. Să dăm cuvîntul benefi­ Rişculiţa, Lunca, Zdrapţi şi Vaţa, buie să sprijine mai mult coopera­ . Anul II. secţia lllozolfe, orele imediat etc. Aşa după cum am publică.
ciarului: (Continuare tn pag. a 3-a) unde pichetatul terenului nici nu a tivele agricole. Se' impune să fie 17—20, predare In. sala festivă a fost informaţi, extinderea centra­
început măcar. Din acest motiv să­ urmărilâ cu mai multă răspundere Liceului „Decebal" Deva;
/ ă Anul I. secţia economie, orele lei automate cu încă 800 linii va Ieri, la N eapole,
patul gropilor şi plantatul nu se şi acţiunea de completare a golu­ 17—20, predare în sala Sfatului fi terminată la sfîrşitul lunii de­
pot desfăşura. rilor din plantaţiile existente. popular orăşenesc Deva. cembrie a.c. in Campionatul european

la fotbal :
B lă je n ii e o s tră ve c h e a şe za re ro ­ M a ria — nă scută In v e a c u l tre c u t — zile. şl n o p ţi, tn lre a g a lu m e a s u fle ­ c o lo , In casa d in B lă je n i, a u to ru l
m ânească de la p ic io a re le m u n ţilo r, s tln d lin g ă o m u l ei, V is a lo n , s m u l­ tu lu i lo r : b asm a le s tră b u n e , m lh n ire a ,. B a la d e lo r şl id ile lo r", a l „ F ir e lo r de
m e rg e m in ă în m in ă cu C riş u l, cale g ea c a ie tu lu i alb lire de b asm . D o i­ şl b u c u ria , flo rile ză v o a ie lo r culese to rt" D a s c ă lii şi le te le d in sat i-a u ITALIA—ROMÂNIA
de m u lţi k ilo m e tri. C a se le sin t îm ­ nele flu ie re lo r Işi trim ite a u su sp ine le cu p riv irile lo r d in p ro s p e ţim e a p r i­ tăcut pe cei p re ze n ţi să lie p ă rta şi
p ră ş tia te pe g u ra v ă ilo r , pe sp/ndr/Ie In lo a te cele tre i o d ă i, p lin e d e o as­ m ă v e rilo r şl c o lo ritu l v e rilo r, d in r u ­ la „ N u n t a Z a m fire i" să sim tă H o rii
d e a lu rilo r, sub stre a ş in ă p ă d u rilo r... p e ţi. g in iu l to a m n e lo r şi tro ie n ite Ie rn i­ p rim e i iu b iri a lă tu ri de tin d ra a lia tă I 3-1 (2-1)
p în ă d e p a rte spre P ă ltin i, lo c u l un d e — M ă i A v r a m e , ia z i i u n a m a i lo r... „La oglindă", sd în d ră g e a sc ă pe la - I
ce i „tr e i c ra i" a i Z ă ra n d u / u i — H o ­ asp ră, d e -a ia de a zi. că asfea-s prea ’* De c lflv a a n i în co a ce , la ş e ză to - ta săracă , d a r m in d ră care nu vrea |
re a, C lo ş c a şi C riş a n — s-au legat moi. rile d in B lă je n i v in şi d a sc ă lii s a tu ­ sd se um ile a scă In la ţa b o g ă ta ş e i, , R O M A 26 / C o re sp o n d e n tu l A -
„ ir a ţi d e c ru c e ". A ic i, ş e ză to rile au — Asta-/ aia de-o ziceai tu. V/sa­ lu i, şi m e d icu l, şl c o p iii. Ia r basm ele liin d u -i a lă tu ri In „Duşmancele", să gerpres I. M ă rg in ea n u , tra n sm ite t
răm as d in m o şi stră m o ş i. Ş i-a u p ă s ­ loane, clnd sfd/eam la c a pre şl te ce se d e a p ă n ă, g h ic ito rile ce a le a r­ sim tă v ib ra fia s e n tim e n tu lu i ce c u - \ P e sta d ion u l S a n P a u lo d in N e a ­
trat n e ş tirb ită o rig in a lita te a . N u m a i lu a i d u p ă m in e cu p ie tre , a d ă u g ă b u ­ gă de la u n u l la a ltu l, g lu m e le , se p rin d e pe H n ă ra de la ră zb o iu l de . pole, In prezenţa a circa 90.000 de
că a c u m , s ă te n ii le -a u a d ă u g a t u n nica M a r ia , şi, r lz ln d scăpă fu su l. îm p le tesc cu s fa tu l în v ă ţă to ru lu i st tesut c ln d îş i re cu n o aşte iu b itu l p o c ­ sp ecta tori, e ch ip ele rep rezen ta ti­
ve ale Ita lie i şi R o m â n ie i s-au in -
p lu s d e fru m u s e ţe , d u p ă c h ip u l de n in d d in b ici „P e Ungă boi"... A u liln it in p rim u l lor jo c d in ca d ru l
a zi a l s a tu lu i lo r. C h ip u l n o u a l a - c în ta t şi au re c ita t le tele şl d a scă lii • C a m p io n a tu lu i eu ro p ea n de fo t­
ş e zâ ril II d a u casele m a ri. u n e le „ In d in s a t, ia r v e rs u l p o e tu lu i, cu me- bal.
lo d iile -i n e m u rito a re , a răm as a c o lo J
de Ia s ta t", b u n a rîn d u ia lă a g o s p o ­ La şezătoare p rin tre ce i p re ze n ţi, p in ă tlr z lu ... 3-1 (2-1) in fa voa rea fo tb a liştilo r
r o ş u " , a le s ă te n ilo r, şco ala cu z id u r i
M e c iu l s-a în ch eia t cu sco ru l d e
d e cetate şi d is p e n s a ru l, d esp re care
T re c u s e de c u m p ă n a n o p ţii, ş i-n )
lo c a ln ic ii s p u n cu fa lă c ă-s „c a d o u
ita lien i, la ca p ă tu l u n u i jo c In te­
tot lu m in a te . N -a u p le c a i n ic i tin e ­
d a rilo r. v o rb a şi g e s tu rile lo r. casa din c a p u l s a tu lu i, te re stre le e ra u \ resant, tn care fo tb a liştii rom ân i
A ş a d a r , a ici. o b ic e iu l ş e ză to rilo r rii, n ic i v lr s ln ic ii. C ln te c u l tu ş u rilo r au fost ega li cu va lo ro su l lor ad ­
e s tră v e c h i. In e d itu lu i c e -i dă p lu s u l se in g ln a cu m e lo d iile străvechi, a- versa r şi p u teau fa ce ca scoru l
de fr u m u s e ţe ,. i-a m lo st m a rto ri In - — A p ă i, măi V/‘saloane, ce-nseam- al m e d ic u lu i, cu v e rs u l ş l.V o ia b u n ă . m in tite de b u n ic a U n a , de b a c iu l să fie m a i strîn s da că erau m ai
tr-u n a d in zile le tre c u te . E r a o seară nă cin d sca p i fu s u l ? In seara a sta. c ln d .AJi/cea .Mic u . d i­ R e s ig a , de m oş A v r a m ..., de g lu m e le h otăriţi în fa zele de poartă şi fn
p lo io a s ă , re ce . Ş i to tu ş i sp re ş e ză ­ — Ia ce să -n se m n e , eşti b ă lrln ă . re c to ru l c ă m in u lu i c u ltu ra l le spuse şi rise le le tin e re ş ti. A m p ără sit casa apărare nu co m itea u d ou ă m ari
to a re a ce e ra a n u n ţa tă In c a p u l s a -, replică b a c i V is a lo n . M a ria rise . rlse că a u a d u s şl ei. in te le c tu a lii s a tu ­ In s o liţi de c ln te c u l ce u m p lu se a- g reşeli, care au în sem n a t tot ati-
tu lu l, In casa m in e ru lu i S o /o m o n O - d in in im ă . „Aşa-i el, to a tă v ia t a cu lu i. c ile c e va la ş e ză to a re , In o d a ia lu n c i. In n o a p te , o d ă ile , s tră b ă lln d tea go lu ri.
p re a , m e rg e a u ; m u lţi. G a z d ă , fşi a ş ­ g lu m a m-o ţin u i, şi c ln d n e -o lost cea m are nu .m ai jâ m ă ş e ş e loc n ic i p ln ă -n u liţă : „Sus la munte sus / La A u în scris D o b rin (m in . 7) pen ­
tep ta o a s p e ţii In p o a rtă . g re u..." în . p ic io a re .. P i.o l.* C o rn e l M ih e ţ. .d i- Vidra de Sus / Acolo-i şi Iancu dus I tru selecţion a ta R o m â n ie i, M a z-
— B in e v -a m g ă s it, b ac i S o lo m o n . — A v e ţ i c o p ii? ' re c to ru l.ş c o jii. Ic aduse v e ş tile cele / La Vidra de Sus..." Am a d u s cu n o i, Z zola (m in . 31 şi 67) şi D e P a o li
— B in e a ţi v e n it I Să tră iţi şi să — N u m ă • o p t a m n ă scu t. (Jn u -i cel m a i. n o i ,d in \ ţa r ă - ş i,d e {peste h o ta ­ d in satu l de la p ic io a re le m u n ţilo r, ■ (m in . 43) p en tru ita lien i.
fiţi să n ă to ş ii de c o lo , m in e r la B a rza , a s ta -i S o lia , rele ei.. M e d ic u l,1 Io n Ş e n d ro l, le v o r ­ b a la d e v e c h i şi n o i, d ă ru ite de o a - I R e tu ru l in tiln ir ii de fo tb a l
In casa cea m are cu o d ă i g ă tite , u n u -i la M ih ă ile rft, N ic o d im ii zic e . b e a * m a m e lo r, le v o rb e a tin e re lo r fe ­ menii a ceia fru m o ş i Ia c h ip şi s u lle t. • R o m â n ia — Ita lia va a vea loc la
cu şterg are şi scoarţe, alese , le m e i il şt iii? Ă l de are cdsile cele taine te, s lă tu in d u -le cu g rija p ă rin te lu i care p ă stre a ză nealt e rată fru m u s e - I 25 iu n ie 1967 la B u cu re şti.
bătrtrie şi tin e re tete to rc e a u . depd- şl ''m a ri, ce i d o i, de ' c o lo , care îm ­ c e - ş tdorej/e'o fa m ilie n u m e ro asă şl le a o b ic e iu rilo r s tră b u n e ...
n a u , tăce a u a rtă cu a cu l şi a ţa .la pletesc b ic iu l, m i-s n e p o ţi. A p ă i ne- săn ăto a să. A p o i. parcă pop osise a - LUCIA UCIU f
lib e ra lo r a le g e re . F lă c ă ii îm p le te a u, o o tilo r nu le m a i ştiu n u m ă ru l...
d in lu io r de c în e p â . b ic iu şti p e n tru In tre i o d ă i c ln ta lu s u l, sălta u
seara de A n u l N o u . S tă ru ia , m iro s de g h e m e , juc'au ace, B ro d in d pe ţesă'-
ţuică .tia r lă , , de m ere .şi n u c i: Baci tu ra im a cu la tă c lm p u ri c u 'H o r i. In
A v r a m , a v e n it la ş e ză to a re. cu lai- p o rtu l b ă lrîn e s c al fe m e ilo r d e a ic i,
b ă ru l cel a lb cu >duric,5. In faţă şi in ii >şi c a lrin fe , lă lb ă ru ţe şi n d frâ m i,
Exploatarea minieră Uricani. Inafmfc de Intrarea .în /sufTteran, sdffim- sălbănaşi pe. u m e ri (b ro d e rii a ju ra te ) se a du n ase parcă to a tă fru m u s e ţe a
bul condus de Nicolae Mîrza, din sectorul VIII, efectuează cu grijă con­ i şi a p rin s să d oin e a scă la llu le r îm ­ a celor • lo c u ri. Pe aceste b u c ă ţi de
trolul lămpii. p re u n ă cu V iş a /o n . A lă t u r i, .b u n ic a p in id In llo ta te , şi-a u ţesut fe m e ile .

C e le m ai m u lte ore ' în to r c' file le una după
d in a ctivitatea m ea d e alta. lâ tă -m ă oaspetele
reporter le-a m petrecut SENTIMENTUL DEMNITĂŢII fo restierilo r d in V a d u l
p rin tre o a m en i. In liln i- D o b rii. C ite s c u n n u m e:
rile cu e i, d iscu ţiile p u r­ G h ă o rg h e C ră sn a ru . Ş i
tate d espre ei sau despre parcă tră iesc clip e le de
co le c tiv u l in care lu crea ­ b in ele lor. T e fa rm ecă e d ificiu , fa ce rii p iin ii. clip e le acelea se dădea atu n ci. P ă d u rile vuiau
ză au fo st în totd ea u n a în cred erea lor in v iilo r , Acest sen tim en t al m in ­ d ru m u l u n ei şarje. M e ­ de frea m ătu l fiera stra ie-
v ii, p rieten o a se, e m o ţio ­ în d estin u l lor. driei e pe d e p lin leg i­ ta lu l curgea toren t. O ţe ­ 4or, fu n icu la re lo r şi re­
n an te. F ie că i-a m gă­ Fă u rito ru l de a zi al tim . C in e e d em iu rgu l larii p rivea u cu sa tisfa c­ m orcilor. M -a m apropiat
sit pe p la tfo rm e le to­ tu tu ror b u n u rilor m a te­ ţie şi m u lţu m ire la şu ­ de om , care a tu n ci se
ride ale o ţelă riilo r, in riale şi sp iritu a le vor­ v o iu l d e fo c. D in d iscu ­ pregătea sa apropie buza
lum ea cu sclip ă t de a ba­ beşte cu pa siu n e, in c u ­ ţiile a vu te cu ei, am a- H erăstrăului d e coaja
nos a a d in cu rilo r de v in te fie r b in ţi d espre SEMNIFICAŢII flat că era■ a nu ştiu groasă a co p a cu lu i. D is-
că rb u n e, in la n u rile u n ­ g in d u rile, ta len tu l lui, cita şarjă dată peste cu tîn d de una, d e alta,
d u itoa re de grîu , in dar m ai ales d espre dra ­ .plan. A m căpătat im e ­ m i-a relatat m în dru de
b ă n ci m in g iin d file le gostea cu care se d ă ­ tuturor tra n sfo rm ă rilor d ia t. p riv in d la o ţela ri, m eseria, d e m u n ca s a :
că rţii, ori m ă su rin d u -şi ru ie pină la a bn egaţie, şi p refa cerilo r, dacă nu revela ţia h ă rn iciei, a pa ­ — V e z i d u m n eata p il­
p u terile cu p ă d urile se­ m u n cii, a ctiv ită ţii crea ­ el — o m u l ? M erită şi siunii,' a d ă ru irii. C u fie ­ cu l ăsta de fagi ? Pină
cu la re, am d escifra t in toare. C ite ş ti in gestu l, trebu ie să fie d e m n şi care tonă de oţel dată diseară unu nu m al ră-
vo rb ele, in gestu rile lor, in vo rb a , în muşchii o- să creada totdeau n a in tiu p lus, o a m en ii d e a ici m in e tn picioare.
ca ld u l sen tim en t al d e m ­ bra zu lu i, in r e fle x e le o - d em n ita tea şi m indria se sim t m ai m în dri. Sin t
n ită ţii, al m in d riei. G in - ch ilo r, in zim b e tu l lui, lui. co n ştien ţi de acest lucru A dat d r u m u l■ fieră s-
dese, v o rb e sc şi sim t aşa, m u lţu m irea că şi-a fă ­ R ă sfo iesc ca rn etu l de şi le creşte in im a de GH. JURCA
pentru ca tot ceea ce cu t datoria, că a dat şi în sem n ă ri. C u să p tăm în i b u cu rie ,că ei, o ţela rii
fa c, co n stru iesc, visea ză , el acel strop de sudoare in u rm ă a m fost prin tre H u n ed o a rei, au dat ţării (Continuare în
e num ai şi n u m a i spre necesar în ă lţă rii u n u i o ţela rii h u n ed oren i. In p rin .forţa lor, forţă. pag. a 3-a)
Pe portul acesta românesc, femeia ţărancă a ţesut întreaga lume a sufletului el