Page 94 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 2-Â DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3704

Ghid de conversaţie

onomatopeic

A C rechea oamenilor din diferite popoa­ tierul naval Bcuzcnbury de pe Elba
Din punct de vedere fiziologic, u-
IN ULTIMII 17 ani, de pe şan­
re are aceeaşi construcţie. Cu toate
acestea, ei percep diferit
sunetele
(R.D. Germană], au fost
lansate
produse de animale. Pentru englezi,
358 de nave dc diferite tipuri —
clinele latră »bow-wow“, pentru ruşi —
petroliere, navo frigorifice, şalupe
„gav-gav", pentru germani — „wau-
şl fabrici plutitoare de conserve
wau", pentru chinezi — „vang-vang", de peşte. Deşi nu este cel mal mare
pentru români — „ham-ham". din R.D.G., acest şantier naval
Pentru englezi, pisica face „mlu- primeşte comenzi importante din
miu\ pentru germani — aproape a- numeroase ţâri.
celaşi sunet — „mlau-miau", pentru
locuitorii din Insula Taivan — „mla-
go-miago". ♦ ♦
In Japonia, şoarecele chîtâie , sue- puse tn vînzare aparate ultraso-
IN CEHOSLOVACIA au lost
due".
N C L „kikerikl", la ruşi „kukareku", la nlce care împrăştie complet ceafa.
Dar cocoşul ? La germani, el cîntă
chinezi — „kokekoko", la francezi —
♦
♦
„cocorico",. şi la noi „cucurigu".
In Japonia, clopotele sună „can-
LOCUITORII Moscovei au Iacul
ghiang", sirena vaporului — „go-goM,
Iar ceasul „kecl-kecl". In Franţa, cea­ pentru anul acesta 6,5 milioane de
abonamente la ziare şi reviste.
surile fac „tic-tac" (ca la noi), Iar !n Portul Tomls oferă vizitatorilor săi aspectul unui oraş mediteranian.
China, sirena — „bu-bu*. Foto: AUREL DULA
* *
TIMP dc trei ani, Polonia a avut
£ ATLAS GIGANTIC
** victimele alunecărilor
POPULAŢIA LUMII W DE TEREN de marele duce Friedrich Wil- clară, incit nu o mai fost nevoie au lăsat fără nici o împotrivire o colonie. Este vorba de Insula
helm. Prinţul Moritz a fost gu­
să li se pună cătuşele şl s-au în­
La Biblioteca de stat din Ber­ vernatorul Braziliei tn perioada de textul explicativ care însoţea dreptat cuminţi, împreună cu de­ Tobago, din Oceanul Atlantic.
Tragica intimplare petrecută in lin se află cartea cu cele mai 1636—1644. Pasionat de geografie, desenul. Aceasta aparţinea Ordinului Spa­
ÎN STATISTICI localitatea Aberfan, din Anglia, mari dimensiuni din lume — un el a cerut cartografilor să treacă tectivii, spre duba poliţiei. Dar, dasinilor (contopii ulterior cu Or­
oricît s-au străduit Ben şi Bill,
unde, datorită lunecării unui atlas unicat, vechi dc 300 de ani. pe hartă unele părţi ale acestei $ CONIFERE FOSILIZATE nu au reuşit să intre in maşină. dinul Teutonilor) şi tn 1661 a in­
LA JUMĂTATEA anului 1965, uriaş munte de steril din apropie­ El cintdreşte 126 kg, are 2,20 m. Aceasta s-a dovedit neincăpătoa- trat sub suzeranitatea Poloniei. In
populaţia globului pămintesc a- rea unei mine de cărbuni, au pie­ lungime, 1,70 m lăţime. Fiecare ţări întinse şi necercetate. Aşa se La mina de cărbune brun „Tu- re pentru cei doi arestaţi care 1664. Insula Tobago a lost cuce­
junsese la 3.285 milioane de lo­ rit peste 200 de persoane, majo­ copertă are dimensiunile unei explică că harta Braziliei este row" din voievodatul Wroclaw cintăresc împreună aproape ju­ rită de olandezi.
cuitori, ceea ce înseamnă un spor ritatea copii, a determinat ziarele uşi şi este confecţionată dintr-o una dintre cele mai precise din (R.P. Polonă), minerii au scos din mătate de tonă : Ben — 233 kg,
de 65 milioane pe an, adică să reamintească că, in cursul ul­ esenţă preţioasă, legată în alamă. atlas. Atît la expoziţia mondială mîlul de deasupra straturilor su- iar Bill — „numai'* 170 kg. ❖ ♦
180.000 pe zi. timilor ani, mii de persoane au
Această creştere se datorează murit in accidente catastrofale In cele din urmă, s-a ajuns la FIRMA argentlncană „Pobiequl-
atît sporului natalităţii, cit şi pre­ provocate de alunecări de teren. închisoare, unde s-a constatat că to Loco" produce o nouă vopsea
lungirii vieţii in ţările mai dez­ La 30 august 1965, gheţarul Al- C A L E I D O S C O P şi celulele obişnuite slnt neincă- pentru păr, în nuanţo frumoase şi
variate, preparată din
cărăbuşi.
voltate. lalin a acoperit şantierul de con­ pătoare pentru fraţii Mac-Crary, Specialiştii alirmă că nuanţele vop­
care de-abia încăpeau şi nu pu­
strucţie al barajului de la Matt-
FETELE născute in 1965 (fi teau face nici cea mai mică miş­ selelor depind de starea insectelor
după aceea), in Franţa, Suedia şl mark (Elveţia), ingropind 88 de care in ele. Din acest motiv, pen­ — dacă au fost utilizate flâmlndc
Norvegia, işi pot pune cele mai persoane, majoritatea lucrători pe tru că vina lor nu era dovedită, sau sătule.
mari speranţe in viaţă: longevi­ acest şantier. Atlasul este aşezat pe un posta­ de la Chicago din 1893, unde a- perioare de cărbune un trunchi deţinuţii au fost puşi în libertate.
tate medie 75 de ani, un nou re­ La 10 octombrie 1963, o alune­ ment. tlasul gigantic a fost prezentat uriaş de conifer milenar, varie­ O ❖
cord faţă dc 71 de ani pentru bă­ El conţine 38 de hărţi uriaşe, pentru prima oară, cit şi în zilele tate care creştea pe păminturile ^ CUM SE MĂREŞTE O FIRMA engleză a pus în vîn-
ieţi care de teren a provocat In Ita­ dintre care unele slnt opera unor noastre la Biblioteca de stat din poloneze cu 30 milioane de ani <2* ACUITATEA VIZUALA zaic cele mai leitine rochii din
lia prăbuşirea unei mase de in urmă. Din asemenea copaci a lume. Acestea sînt confecţionate
ZONELE „cele mai fertile" se 50.000 m.c. de pămint şi roci şi renumiţi cartografi olandezi. Lip­ Berlin, el atrage atenţia numero­ început să se formeze cărbunele Opticianul Stephen Trinder, din hîrlic şl sînt folosite, practic,
află in Africa — fn Sudan (55 naş­ sesc hărţile Australiei şi Antarc- şilor vizitatori brun. In această mină se găsesc din Philadelphia, a descoperit
teri la 1.000 de locuitori), in Ciad ruperea barajului de la Longa- tidei: atlasul a fost elaborat în adeseori pietre cu amprente clare cea mai nouă metodă de exami­ o singură dată,
(46), in Republica Africa Centra­ rone. In această catastrofă şi-au anul 1665, iar Australia a fost de ferigă, care creştea aici ală­ nare a vederii pacienţilor săi. In
lă (48), in Niger (52), in Mali (61), găsit moartea 2.118 persoane. . trecută pe hartă abia la sfirşitul f * LEONARDO DA VINCI turi de arborii gigantici, ca cel locul tradiţionalului tabel cu li­ * ♦
secolului al XVIII-lea; cit despre
in Volta Superioară (50), in Gui­ La 13 ianuarie 1962, la Ancash ^ INVENTATOR găsit de mineri. tere din ce în ce mai mici, el fo­ FORMULA H»0 este cunoscută
neea (62). Antarctlda, nimeni nu bănuia pe chiar şi dc cei care nu au noţiuni
(Peru), 5 milioane tone de stlnci vremea aceea existenţa ei. loseşte pentru bărbaţi fotografii
La Muzeul de textile din loca­ de chimie. Oricine ştie că apa fier­
SE CONSTATĂ o creştere con­ şi gheaţă s-au desprins din Hus- Este destul de precisă harta litatea Neumilnster (R.F.G.) este ale artistelor de cinematograf şi be Ia 100° şi îngheaţă la 0°C. Dar
siderabilă a populaţiei urbane: caran, cel mal înalt munte din Braziliei, in schimb se găsesc expus modelul din lemn al unei AVANTAJELE OBEZITĂŢII pentru femei — modele de rochii apa poate rezulta de pe urma com­
1.500 de oraşe cu peste 100.000 de Peru, ingropind 3.800 de persoane. multe greşeli pe aceea a Americii maşini manuale de tors, al cărei binării unuia din cei trei Izotopi
locuitori, adică de două ori mai de Nord, unde California apare Arestind doi suspecţi, poliţia şi mantouri din ultimele numere de hidrogen (obişnuit, greu sau
mult decît cu 10 ani in urmă, In 1958, tot in Peru, a avut loc ca insulă. proiect a fost executat de Leo- ale jurnalelor de modă. Se pare deuterlu şi radioactiv sau tritiu)
o alunecare de teren in provincia După cum se menţionează fn nardo da Vinci. Modelul a fost din oraşul american Baton Rouge că a constatat la pacienţi un grad cu unu] din cei trei izotopi ai oxi­
PROCENTUL mortalităţii a Cusco, care a rupt un baraj şl a realizat după schiţa executată de s-a izbit de o serie de dificultăţi. genului — cu greutate atomică IG.
continuat să scadă intre anii 1960 prefaţa atlasului, acesta a fost Contrar aşteptărilor, cei doi fraţi de acuitate vizuală pe care nici 17 sau 18. Din combinarea diferi­
şi 1964 : 16 decese la 1.000 de lo­ făcut peste 100 de victime. dăruit prinţului Moritz de Nassau celebrul pictor, care era atit de gemeni, Ben şl Bill Mac-Crary, aceştia nu-l bănuiau. ţilor Izotopi de hidrogen şi oxigen
cuitori, faţă de 1B decese — cu rezultă molecule dc apă diferi(c.
10 ani inainte,
care, ca aspect, nu se deosebesc
de cele obişnuite. Dar apa cu deu-
teriu îngheaţă Ia +3,8° şi (lerbe ia
Din lumea PANORAMIC INTERNATIONAL zivă, dar poate intra într-o reac­
101,4°. Ea nu arde şl nu este explo­
regizor va fi el în­
PARIS. — In apro­ munte, să conducă suşi. Vedeta feminină ţie termonucleară, cllberînd de 7
ori mai multă energie decît cea
piere de oraşul Tours
ştiinţei şi tehnicii zent un film de fac­ cu o viteză uimitoare va fi sofia sa, Britt obţinută prin fisiunea nucleelor
un automobil şi
să
se turnează fn pre­
plutoniu. Cele
de uraniu şl
execute o seric
de
Subiectul ?
Ekland.
tură anlimilitaristă : alte tururi de forţă Intimplările vesele şi 1.400.000.000 milioane tone apă o-
ALGELE ŞI GHEAŢA Recent, inginerii unguri au propus „Orizontul", inspirat demne dc talentul şi triste ale unui om cu btşnultă. dc care dispune planeta
să se Instaleze televizoare în au­ după romanul lui agilitatea unei actri­ inimă de aur, dar pu­ noastră, conţin 25.000 milioane
Oceanologil sovietici au con­ tobuze. Interiorul autobuzului s-ai tone de deuterlu, caic ar ajungo
statat că algele diatomitice pot transforma într-o adevărată sală Georges Conchon, ţe de circ. ţintel cam distrat. drept combustibil pentru întreaga
distruge gheaţa. de spectacol. „Onorurile războiu­ omenire timp de un miliard de ani.
Cercetările efectuate cu nava lui". Ecranizarea ro­ MADRID. — In HOLLYWOOD. —
Televizoarele din autobuze sînt
Diesel „Obi" au arătat că densita­ cu tranzistor! şi, de aceea, nu sînt manului a fost făcu­ Spania se turnează o Regizorul King Vi- * *
tă de însuşi roman­
dor, una din vechile
tea gheţurilor marine din Antarc- influenţate de zguduiri. Ele sint cierul, care deţine un coproducţie franco- glorii ale filmului a-
care
italo-spaniolă,
tida, în care există din belşug alge alimentate dc la bateriile acumu­ rol în acest film. va prezenta tinereţea merican („Aleluia", DOUA treimi din capacitatea a-
diatomitice, scade cu 50—100 la latoarelor. Principalii interpreţi lui Cervantes. Rolul „Plinea noastră cca peductelor urbane este înghiţită
sută. Antena lor trebuie să fie dirija­ sînt Macha Merii, lui Cervantes este de toate zilele" etc.), de industrie. Pentru producţia u-
Algele diatomitice sînt cele mai tă. Pentru ca atunci cind autobuzul Jacques Perrin, Rene interpretat de actorul îşi va face reapariţia, nul kilogram de hîrtle, de pildă,
simple plante unicelulare. Ele îşi schimbă direcţia, imaginea de Darnj, Monique Me- vest-german Horst turnînd un film in stnt necesari 100 litri apă ; pentru
cresc cel mai des pe suprafaţa in­ pe ecranul televizorului să nu su­ linand. Buchholz, alături de mai multe episoade un kilogram de lexlilc de lină —
ferioară a gheţarului, dar uneori şi fere, un dispozitiv automat specia] 600 litri de apă.
la 100 cm adînclme în gheată. Den­ care vor juca Gina — „Cele şapte virste
MOSCOVA. — Tl-
sitatea lor variază între 11 000 şi întoarce antena în direcţia staţiei năra Nataşa Varley, Lolobrigida, Francis­ ale omului** — o în­ $ <$>
cercare dc filozofie
emiţătoare.
32 000 celule pe centimetru cub. care a absolvit re­ co Rabal, Luis Jour- POTRIVIT datelor U.N.E.S.C.O.,
Acestea sînt răspîndite fie in li­ PENTRU FIECARE PROFESIE: cent şcoala de circ dan şi alţii. asupra destinului u- apa din natură a ajuns Insuficien­
nii drepte, fie în cuiburi, la înlîm- din Moscova, va in­ man. Presa de specia­ tă. Anul trecut, la New York s-au
plare. ÎMBRĂCĂMINTE terpreta primul ei rol ROMA. — Comicul litate consideră că a- introdus diferite amenzi: 100 do­
Algele diatomitice pătrund uşor DE O ANUMITA CULOARE de film in „Prizonie­ britanic Peter Sellers ceasta va fi una din­ lari pentru un robinet care picură,
In gheată, se înmulţesc Intens şi La o conferinţă internalională 200 dolari şl 10 zile închisoare
distrug foarte repede structura In­ tinută la Dresda (R.D. Germană), ra Cattcazului**. Ea turnează tn studioul tre cele mai impor­ pentru stropitul grădinii sau spă­
ternă a acesteia. Datorită culorii s-a analizat care este culoarea cea va trebui să înoate italian „Cinecitta" fil­ tante Pelicule ale a- larea automobilului cu apă dc ia
lor întunecate, ele reţin razele mai indicată pentru costumele per­ in apele repezi de mul „Bobo“, al cărui nului * conducta orăşenească.
care trec prin gheată, ceea ce con­ soanelor apartinînd diferitelor pro­
tribuie la topirea el mai rapidă.
fesii. S-a ajuns la concluzia că, în * ♦
funcţie de aceste profesii, este ne­
BUTOAIE TRANSPARENTE ClNDVA. fluviul Hudson vărsa
voie de ţesături cu capacitate di­ apă dulce în ocean la 14 mile dc
Întreprinderile industriei chimi­ ferită de reflecţie. Din acest punct u f la gură. Acum, apa sărată a ur­
ce din Ungaria au început să pro­ de vedere, cele mai indicate cu­ cat pînă la 32 mile de la vărsarea
ducă butoaie transparente (cu o lori par a fi culoarea peruzelei, în Wm fluviului. Scăldatul în această apă
capacitate de 200 1) din sticlă or­ nuanţe deschise sau închise, cu­ la 70—80 mile mal sus de New
ganică. Chiar la cele mai puternice lorile crem, albastru deschis, roz York este primejdios penlru viată,
lovituri, sticla organică nu se spar­ pal. cafeniu deschis şi albastru in­ fluviul fiind poluat dc deşcnrl chi­
ge ca sticla obişnuită, ci se acope­ tens. mice Industriale.
ră doar cu nişte crăpături radiale, S-a recomandat culoarea peruze­
care pornesc de la punctul lovit. lei deschise pentru îmbrăcămintea ♦ *
lucrătorilor din sectorul sanitar şl
TELEVIZOR ÎN AUTOBUZ vinzătorilor din magazine : roz pal APA pcate fi niagnctlzală. păs
— pentru personalul din creşe şi trlndu-şi noile proprietăţi pînă la
Spectacolele prezentate de tele­ grădinile de copii, frizerii şi func­ 72 de orc, timp în care capătă alte
viziune pot fi urmărite nu numai ţionarii din birouri; albastru des­ proprietăţi fizico-chimicc, conduc-
acasă. In S.U.A., pasagerii care fac chis — pentru laboratoarele me­ tlbllitate electrică, densltato, pune1
călătorii lungi cu avionul îşi pe­ dicale, birourile de proiectări şl de fierbere şi solidîflcare modifi­
trec timpul privind ecranul televi­ întreprinderile chimice; culoarea { cate. Ea poate fi folosită ca dlznl
zorului In Japonia, această distrac­ peruzelei închise — pentru con­ vânt universal, nu depune piatră
Musa arnoldiana de WUId — planlă originară din Congo — unul din ţie este oferită călătorilor în tren. structorii de maşini. pe cazanele cu aburi şi arc o In-
exemplarele aflate în parcul dendrologic Simeria. fluenţă sporită la flotarea metale­
Foto: V. ONOIU ROMA. — CASTELUL S. ANGELICO. lor grele.
KABYLIA ’ 6 6 aici, practic, inexistentă, fiind repre­ nu totdeauna lesne, drum prin sa­ construirea unei reţele secundare de acestei regiuni şi a lichidării şomaju­ diat dialedul kabyl de limba arabă.
După ce proiectul va fl In Întregi­
zentată doar de citeva ateliere izo­
tele şl cătunele Kabyliei.
me tradus în viată, se va trece la
lui. Acest combinat va reprezenta „de­
Nu există o scriere în acest dialect,
late dotate cu mijloace arhaice. Din
In afara modului tradiţional de via­
marajul" unei noi ramuri a economi­
dar o întreagă literatură orală, for­
cauza condiţiilor naturale aspre şl a
folosi 3.000—4.000 de muncitori, şi
şi sate. După calcule, reţeaua princi­
numeroase şantiere mari şi mici, unde
sărăciei, kabylienil erau nevoiţi să pă­ ţă de pînă acum, in Kabyiia întilneşti distribuire a apei spre diferite oraşe ei naţionale algeriene. Combinatul va mată din poeme, povestiri, fabule, pro­
verbe a fost transmisă şi îmbogăţită
răsească ţinutul, plectnd prin ţară sau mulţi foşti şomeri au găsit de lucru pală, cît si cea secundară, care adu­ în apropierea sa vor fi ridicate lo­
„El-Djezair" (numele arab al oraşu­ tăzi mai poartă Încă amprenta războ­ din generelic în generaţie. Nu pu­
lui Alger) râmîne in urmă. O şosea iului. Plin eroismul lor, fiii Kebyliel în străinătate Îndeosebi în Tunisia şl (problema şomajului nu a fost încă re­ ce sau care va aduce locuitorilor Ka- cuinţe, unîtăti comerciale, aşezămin­ tini sînt kabylienil care, ore fn şir,
modernâ, tăind clmpil mănoase, ce la­ au adus o contribulic deosebita la Franţa, pentru a-şi căuta de lucru si zolvată, numărul acestora fiind ofi­ byJiei apa atît de necesară, Însumează te cultural-sociale... sînt capabili să-ii recite versuri mi­
să, de o parte şi de alta, grădini, plan­ lupta de eliberare a poporului algo- a-şi hrăni familiile rămase acasă. cial apreciat la 2 milioane). Natura o lungime totală de 330 km, necesi- ...Admiram la Tizi Ouzou o expo­ nunate.
taţii de portocali, de viţa de vie. lămii rian. De aceşti munţi a rămas legată Oricărui străin sosit pe meleaguri­ lucrărilor este aceea pe caro o In- tînd instalarea a 277 de rezervoare. ziţie de artizanat kabyi. Bijuterii, Oameni îndrăzneli, dîrzl şi harnici,
şi smochini, te îmbie la drum spre pentru totdeauna amlntireo unor nu­ le Kabyliol i se oferă un pumn de tîlnim tot mal frecvent în întreaga Un număr de 100 de sate au şi înce­ sculpturi în lemn, covoare... adevăra­ kabylienii muncesc din răsputeri pen­
Kabyiia, atit de mult clntată de poeţi me ca Mokrani, colonelul Amirouche. smochine uscate. E o veche tradiţie, te comori de artă. Artizanatul în Ka- tru lichidarea moştenirii trecutului,
şi scriitori, spre ţinuturi cu munţi Mira şi alţii, care s-au acoperit de o expresie a faptului că smochinul, bylîa este tot atit de celebru, ca şi incadrîndu-se în cforturilo generale
înalţi ale căror creste acoperite de ză­ glorie, conducînd aici detaşamente ale alături de măslin, constituie două Im­ PE T O T G LO BUL smochinele sau măslinele sale. E) în­ ale Întregului popor algerian în ve­
padă scintelază multe luni pe an în patrioţilor algerieni. portante resurse ale acestei regiuni. seamnă. între altele, şi o suplimen­ derea construirii noii sale patrii. Prin­
bătaia razelor soarelui. Din prima clipă a sosirii pe pă­ Smochinele şi măslinele kabyliene se tare a mijloacelor de „subzistentă", tre alte manifestări ale noului e do
Este o regiune delimitată de mare. mint kabyl, ceea ce te impresionează remarcă printr-o bogată varietate, con- pentru văduvele şt orfanii de aci — ajuns să amînlim că şi aici, peste tot
precum şl de departamentele Alger mai mult este hărnicia şi dîrzenia oa­ curind pe piaţa internaţională pe cele Algerie ; construclil de locuinţe, şo­ put să primească apa, alte 299 vor ur­ mai numeroşi poate decît în orice allă la Tizi-Ouzou, Fort National, Djcmaa
şl Constantine. Turiştii străini o nu­ menilor săi. Din cele ce vezi şl ti se provenite din alte ţâri mediteraniene. sele, lucrări hidrotehnice, şcoli, fabrici ma. parte a tării — pentru o însemnată Essahnridj, Borj-EI-Haramam. Azozga
mesc Elvetio Algeriei. Algerienii, ori povestesc, Iţi dai repede scama că Aici. (iecare anotimp Îşi are recolta şi chiar uzine. Nu numai în Kabyiia, dar şl în ce­ parte a populaţiei. O dată cu lăsarea sau alte localităţi, întilneşti copii, ti­
de citc ori o pomenesc, spun simplu linutul a moştenii o situaţie grea sa. Iarna sînt scuturaţi măslinii, pri­ In ciuda climatului ploios, Kabyiia lelalte regiuni ale Algeriei, în special nopţii, la lumina lămpii de petrol, fe­ neri şi nu putini vîrslnici purtind sub
„Ea-. Cei aproximativ un milion de locui­ măvara şi vara — cireşele şl. smochi­ şi, în specia), departamentul Tizi- in zona sahariană, apa este la mare meile Ies covoare alese şi confec­ bral serviete încărcate ci^ cărţi şi ca­
Kabyiia este o regiune plină de pi­ tori dispun doar de 110.000 hectare nele. In afara exporturilor, o bună Ouzou suferă de pe urma lipsei de preţ, captarea şi folosirea el consti­ ţionează bijuterii din argint. Circa tete. Sînt elevi cursanţi ai şcolilor
toresc prin faimosul său masiv Djur- de pămint cultivabtl, din care numai parte din recolta de măsline ia dru­ apă Infrastructura existentă tn b a ­ tuind o preocupare naţională. Pen­ 200.000 de familii kabyle trăiesc de pe profesionale, ai şcolilor dc cultură ge­
jura, prin aerul el răcoros, proaspăt 900 hectare terenuri cu înalt randa­ mul centrelor de achiziţii pentru ra­ terie de distribuire a apel este con­ tru recuperarea unor terenuri aride, urma prelucrării argintului şi o co- nerală sau ai cursurilor de alfabeli-
şl dătător de putere, prin plajele de ment. Pe 100.000 hectare trăiesc poş­ finăriile de ulei. Uleiul de măsline siderată insuficienta pentru nevoile redarea lor în folosinţă agricolă a voarelor ţesute. zarc. Matemalicile, ştiinţele naturii, is­
la Rougie, Dellvs şi Azzefoun. te 100.000 dc familii de felahi. La a- kobyllan, măslinele conservate ocupă populaţiei. Un proiect, considerat început in diferite localităţi din tară Ospitalitatea kabyllenilor este pro­ toria, geografia îşi găsesc acum sălaş
Cu toate că păminturile cultivabile ceasta se adaugă natura aspră — vîn- o pondere însemnată în exportul ţă­ printre cele mai îndrăzneţe din Afri­ construcţia a 28 de baraje de dimen­ verbială, deşi, la prima vedere, băr­ şl buni prieteni în străvechea Kaby-
sînt foarte puţine pe aceste meleaguri, turile, zăpada, eroziunile — care pro­ rii. ca pe planul construcţiilor hidroteh­ siuni mici şi mijlocii. Dintre acestea, baţii — mulţi din ei blonzi. înalţi, pu­ lie şi în locuitorii cl. „Nu se poate
oamenii s-au răspîndit în întreaga re­ voacă mari pagube, iar comunicaţiile, Oameni pricepuţi, kabylienil folo­ nice, se şi allă în curs de execuţie in numai în Kabyiia vor fl construite ternici, care, după expresia lor, „lin spune că urmele grele ale unul tre­
giune. Majoritatea satelor, adevărote spre deosebire de alte regiuni ale Al­ sesc la maximum posibilităţile pă- Kabyiia. El poartă numele de „Opera­ 12. la drum" — par reci, aspri. Vioiciunea cut destul de apropiat nu se mal re­
cetăţul în stîncă, se caţără pe pante­ geriei, sînt foarte dificile. Recolta de rainturilor lor aride. Pe lîngă smochi­ ţiunea celor 100 de sate". Lucrările de De pe şoseaua care ne poartă spre ochilor, expresia feţii dezvăluie însă simt în Kabyiia", afirma oflcialilalea
le munţilor sau pe marginea unor cereale strînsâ satisface nevoile popu­ ne şi măsline, mai cultivă pe alocuri construcţie sînt deosebit de grele, Tizl-Ouzou, capitala regiunii, obser­ o profunda sensibilitate. Femeile, în departamentului, dar „problemele des­
văi adinei. laţiei numai pentru două luni pe an legume si tutun. In afară de agri­ daca avem în vedere faptul că apa văm la un moment dat ud buchet de veşminte viu colorate, sînt pretutin­ tul de numeroase şl complexe nu sînt
Construite încă din cele mai vechi şi, de aceea, este nevoie ca penlru cultură insă, în fata ţinutului se des­ trebuie să urce prin conducte pe pan­ deni alături de el la ctmp sau la Insolubile". Aceste cuvinte rezumă cît
clădiri noi, unele
terminate, altele
timpuri de triburile numldice şi ber­ restul timpului mijloacele de subzis­ chid frumoase perspective de dezvol­ tele Djurdjurei — la înălţimi ce de- încă tn construcţie. Este viitorul com­ alte munci. se poate de nimerit realităţile Kaby­
bere, satele kabyliene au fost dintot- tenţă să fie aduse din celelalte re­ tare Industrială. Ca pretutindeni, în dăşeso 1.000—1.200 metri. La sfîrşitul liei zilelor noastre.
deauna puncte de rezistentă în lupta giuni ale tării. putinii ani scurşi de la independen­ anului trecut, prima etapă a lucrări­ plex textil de la Draa Ben Khedda, un La Tizl-Ouzou, ca de attfcl în în­ C. BENGA
împotriva asupritorilor străini. $1 as­ Plnă de curînd, Industria a fost ţă, noul Îşi croieşte cu rîvnă, H<,«l lor a si fost terminată. Important Jalon pe calea dezvoltării treaga Kabylle, urechea distinge ime­ corespondentul Agerprcs Ia Alger