Page 95 - Drumul_socialismului_1966_11

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3704 _

Anul şcolar în învăţămîntul tte partid TURNUL DE PAZA A M P O S T IM E â în I M P U I

E X P L O Z I E !
a început. Ce facem în continuare ? MEDIEVAL y r s z
L o o t ' ' ţ
V •
De o luni de zile a început pectivă, expunerea lecţiei pentru lu­ Intrucîtva asemănător este şi sis­ nmifAniA i T L k A A ______ O o jj x
anul şcolar în tnvăţăraintul de na următoare şi prezentarea unor temul practicat la acelaşi curs, însă DE LA *________ o o G A ,*
partid şi la Uzina „Victoria'' aspecte de metodologie pentru per­ de tip superior, care cuprinde ingi­ b K k ' M î m — . I
Călnn. Tină acum. în marea fecţionarea stilului de predare şi se­ nerii, economiştii şi chimiştii uzinei ■ X- o o a ‘ v
majoritate a cercurilor de în- minarizare. • Aici predări nu se fac. In ziua cînd Dr. docent OCTAVIAN FLOCA -4* i r o o V
vâţâmint nu fost prezentate Sâ vedem şi cîteva păreri ale se ţine învăţămîntul, doi tovarăşi — ' j \ ‘ o o O . '
deja cîtc două teme. In ce mă­ cursanţilor despre modul în care a prezintă în faţa celorlalţi cursanţi Mergind de la Deva, pe minunata de 7 creneluri, situate la distanta
sură conţinutul lor a fost în­ început noul an de invâţămînt de tema indicată cu o lună in urmă. Vale a Streiulul, spre bazinul Pe­ de 1—1,50 m unul de altul. Celelalte -------, „j» o o O
ţeles de către cursanţi şi ce partid : Discuţiile însoţesc apoi materialul troşanilor, e greu de presupus câ părţi, mai puţin expuse din cauza 1 L 8 Z
mai trebuie făcut pentru ca — M-am înscris la cercul de stu­ prezentat, se fac anumite observaţii ar putea scăpa din atenţia călăto­ terenului accidentat, nu reclamau un 4 ţ
începutul bun să fie consolidat, diere a problemelor de econo­ asupra lui şi se desprind concluzii asemenea aranjament. La exterior,
iar eficienţa formelor de în- mie industrială, ne declară Nico- cu caracter ştiinţific ce pot fi apli­ rului, sensibil la frumuseţile peisa- JÂ
vâţămînt existente să fie cit lae Pălrunjan, şeful unei brigăzi de cate la condiţiile şi specificul uzinei. giste, o construcţie curioasă, rotun­ crenelurile sint de 30 era late sl de 5 TX t :
mai mult sporită ? turnători — fiindcă temele ce le con­ Apoi se indică materialul bibliogra­ dă, cu zidurile albe, ce înfruntă so­ 50 cm înalte, iar in interior, de
1—1,20 cm. Iote şi de 1,50 cm înalte.
ţine cercul respectiv coincid cu spe­ fic pentru tema de dezbătut în luna litară, de veacuri, dintele necruţător In Interior, in partea de sus a
al vremii : e valorosul monument
Semn de egalitate între cificul muncii noastre. următoare. istoric, cunoscut sub denumirea turnului, observăm o platformă de r —
— Sincer sâ fiu — îşi spune păre­ „Turnul de la Crivadio”. Şi. desigur luptă cu parapetul lat dc 1 m si
cerinţele şi posibilităţile rea muncitorul Eremia Şifler — mie Efectul final: eficacitatea efl mintea scrutătoare a călătoru­ înalt de 0,80 m.
mi-a plăcut din şcoală istoria. îmi
place şi acum şi chiar mai mult. De lui, dornic de a stl si a cunoaşte Turnul de la Crivadia este un mo­
fiecărui cursant aceea, m-am înscris la cercul „Mo­ Dacă la alegerea formelor de în- cit mai real $1 mai aprofundat va­ nument de origine feudală. Sistemul
mente din istoria patriei şi a P.C R ." văţâmînt s-a avut in vedere obţine­ lorile cultural-istorice ale regiunii de fortificaţie, tehnica zidurilor şl a
Pentru cei cate au frecventat pînă îmi pare rău câ nu găsesc un manual rea în final a unei eficacităţi maxi­ şl ale patriei, îşi va pune justifi­ materialului de construcţii folosit ex­
acum diferitele cursuri ale învăţă- de istorie ca să-1 studiez acasă. Te­ me, este bine ca fiecăreia să i se a- cate întrebări asupra originii acestui clud originea romană o monumen­
mîntului de partid, ele au conslituil mele expuse le înţeleg bine, dar corde importanţa cuvenită. Luna tului, cum încercau să demonstreze
un real ajutor în însuşirea tezelor de simt nevoia sâ citesc şi material bi­ trecută nu s-a ţinut nici o conferinţă monument ce îmbie cu atîta insis­ unii, sau dacică, cum afirmau alţii.
bază ale învăţăturii marxist-leninisle bliografic în organizaţiile de bază de la servi­ tenţă, atît călătorul din fuga auto­ In prezent, în urma cercetărilor o-
şi ale politicii partidului nostru, in Aceeaşi' părere o au şl alţi cursanţi ciul transporturi. înseamnă câ ori mobilului, cît şi fectuate în ultimii
aprofundarea şi legarea lor de prac­ cu care am stat de vorbă Ei au pre­ va fi prezentată cu una mai puţin în pe cel ce priveşte — douăzeci dc ani,
tică. Dar nivelul de interpretare nu cizat că între necesarul de cunoştin­ acest an de învăţămînt, ori se vor pe fereastra vago- M A D T I îPH sintem în posesia
a fost întotdeauna acelaşi la toii ţe pe care simt nevoia sâ şi le acu­ prezenta două într-o singură aduna­ nului depasageri. | v l/A lx I U l v l l altor date sigure
cursanţii. muleze şi posibilităţile lor de însu­ re generală şi efectul nu va mai fi Care este origi­ r T n ţ n , t r - privitoare la siste-
— Din experienţa anilor trecuţi, şire, există un semn de egalitate. nici pe departe cel scontat: în grabă
spunea tovarăşul Anton Timiş, secre­ Insă vor sâ citească şi un bogat ma­ se scurtează din materiale, se lun­ nea acestui monu­ STRĂBUNE meie dc ,or,i,i«
tarul comitetului de partid pe uzină, terial bibliografic, pe care nu şi-l geşte adunarea, oamenii se plicti­ ment Istoric, cu ce ţie dacice, romane
feudale,
am desprins faptul câ reuşita in a- pot procura întrucît în librării nu sesc şi nu vor mai înţelege temeinic scop şl cind sau feudale. a
tingerea scopului urmărit depinde, în mai există în prezent. cunoştinţele expuse in cele două con­ fost el înăltat? Iată cîteva întrebări, tehnicii de construcţie etc., folosite
primul rînd, de încadrarea corespun­ ferinţe care cu toate câ au fost puse cu de­ la acestea, Incit cu greu ar putea
zătoare a cursanţilor intr-o formă Cum se desprinde Asemănător se prezintă situaţia şl cenii, chiar veacuri în urma. răs­ fi confundate. In trecut, acest lucru
sau alta de învăţămint. Oricît de bi­ la alte cercuri dacă se prelungeşte punsurile date, deşi multe şi varia­ era mai dificil de sesizat; cerceta­
ne i-am fi pregătit noi pe propagan­ amînarea predărilor sau a seminari­ te, reclamă rectificări de ordin ştiin­ rea fiind mai înapoiată, iar conclu­
dişti şi oricit dc bine ar fi prezentat esenţialul ? zărilor. Deocamdată, amînarea con­ ţific. ziile mai puţin sigure. Numai aşa se
ei lecţiile, dacă nu toţi oamenii le ferinţelor de care am amintit, con­ Consultînd bibliografia mai veche explică cum de în bibliografia, si
înţelegeau, nu realizam mare lucru. Fireşte, timpul afectat învâţâmîn- stituie doar o excepţie. Fenomenul şi chiar mai nouă asupra „Turnului deci, în cunoştinţele oamenilor, tur­
Aceasta s-a datorat în mare parte tului de partid nu este suficient pen­ însă trebuie sesizat pentru evitarea de pază de la Crivadio”. ne vom nul medieval de la Crivadia o fost
faptului că la aceeaşi formă erau în­ tru cuprinderea tuturor aspectelor repetării lui. lovi de o serie de contradicţii şi consemnat ca dacic, sau roman, iar
scrişi oameni cu pregătiri diferite. cerute de temele ce se expun şi se Dar eficacitatea se obţine şi prin- cetatea de la Bănită, de pildă, deşi
Ca să evităm astfel de neajunsuri, cu seminarizează. Dar ele se pot uşor tr-o îndrumare permanentă a pro­ Inexactităţi referitoare la cronolo­ C o n c u r s
mult timp înainte de începerea nou­ înţelege dacă se insistă pe desprin­ cesului de învăţămînt, prin controale gia, etnicitatea si menirea acestei de obîrşie dacică, a fost arătată,
lui an de invâţâmînt, comitetul nos­ derea ideilor esenţiale in jurul că­ sistematice asupra conţinutului aces­ fortificaţii. Dar, înainte de a do răs­ pînă la cercetările noastre din anii
tru de partid a indicat organizaţiilor rora gravitează şi de care se leagă tuia, a felului cum cursanţii fac le­ punsul nostru la aceste întrebări, să 1961—1062, ca fiind de origine feu­
de bază să cunoască mai îndeaproape problemele secundare. gătura între problemele teoretice pe procedăm, desigur foarte succint, dală. Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara anunţă
pe fiecare membru de partid înainte — Urmărim — spuneau maiştrii care le învaţă şi munca lor concretă. la descrierea obiectivului: In ce priveşte rostul cu care a tinerea concursului pentru ocuparea următoarelor posturi vacante dc se­
de înscrierea lui într-o formă sau Crişan Ioan III şi Bolog Vicenţiu, Pentru câ. în ultimă analiză eficaci­ Turnul de pază de la Crivadia- fost inăltat turnul de la Crivadia. cretari oi comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale:
alta de învăţămint, să prezinte pe propagandişti la cercul de studiere a tatea invăţâmîntuluî de partid tot în Merişor se înaltă pe marginea stîn- se poale spune că el făcea paza ve 1. COMUNA ALMAŞUL MARE, raionul Alba;
scurt în faţa comuniştilor cerinţele Statutului P.C.R. — ca în timpul dez­ rezultatele economice îşi găseşte ex­ coasâ a apei Merisor, cuprins spre chiului drum (putînd servi şl ca 2. COMUNA INTREGALDE, raionul Alba
fiecărei forme în funcţie de care sâ baterilor, comuniştii sâ nu-şi însu­ presia. De aceea, considerăm că este nord $i est de valea adîncâ a aces­ punct vamal) ce ducea — dc pe ar­ 3. COMUNA METEŞ, raionul Alba ;
sc poală aprecia posibilităţile cursan­ şească în mod mecanic prevederile bine ca periodic, propagandiştii sâ tui pîrîu şi de povîrnişul slîncos tera văii Mureşului şi a Şiroiului — 4. COMUNA ILIA. raionul Iha:
ţilor şi forma cea mai potrivită pen­ din Statut, ci sâ comenteze pe mar­ prezinte informări in adunările ge­ şi accidentat al terenului, iar spre de la Merişor. peste dealul Babii. 5. COMUNA ClBJIŢI, oraşul regional Deva.
tru nivelul cunoştinţelor fiecăruia ginea lor, sâ desprindă caracterul lor nerale despre modul cum se desfă­ sud si vest (singura parte accesi­ prin pasul Vulcan, in Ţara Roma­ La concursul pentru ocuparea posturilor de secretari ai comitetelor
Am hota rit totodată ca joia să nu se dialectic, legătura ce există intre ele, şoară învăţămîntul de partid, iar a- bilă). de şeaua mai domoală a dea­ nească. Actualul drum, care străba executive ale sfaturilor populare comunale se pot Înscrie:
desfăşoare alte activităţi decît în- necesitatea înscrierii lor în Statut. precierile sâ se facă în funcţie de lului. te bazinul Văii Jiului, prin Petro — persoanele care au absolvit liceul sau şcoli echivalente avlnd un
văţămînlul de partid, creindu-se con­ In legătură cu această problemă, influenta ce o are in rîndul cursan­ Monumentul construit din piatră şani — pasul Lainici — a fost des­ stagiu de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile populare, fntr-un domeniu
diţiile pentru ca în fiecare săptâminâ am cerut părerea maistrului Florca ţilor Din faptele consemnate, rezul­ de calcar locală — si ale cărui zi­ chis ulterior. Procticarea acestui tra­ al administraţiei de stat sau în învăţămînt;
să se ţină cu schimbul de dimineaţă Maga, cursant la cercul de studiere a tă câ sint create toate condiţiile pen­ duri se mai păstrează pînă la înălţi­ seu s-o intensificat, mai ales. o data — absolvenţi ai şcolii generale de 7 (8) ani, cu un stagiu dc ccl pu­
expunerile şi seminariilc programa­ problemelor de economie industrială, tru ca învăţămîntul de partid din mea de 20 m — are o formă intere­ cu creşterea şi dezvoltarea exploa­ ţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau într-un domeniu al admi­
te. Pregătirea propagandiştilor o fa­ care ne-a spus: acest an şcolar să se desfăşoare în santă : circulară perfectă Suprafaţa tărilor carbonifere. Vechiul drum, nistraţiei de stat.
cem in prima joie a lunii, sub forma — La noi, predarea este precedată bune condiţii, să aibă un înalt nivel, exterioară, tencuită o turnului, nu peste dealul Babii, aproape uitat as Cererile dc înscriere la concurs se vor depune la Comitetul executiv
convorbirii asupra lecţiilor care ur­ de prezentarea rezumativă de către pe măsura cerinţelor. are altă ornamentaţie decît un che­ tăzi, o folosit doar de localnicii păs al Sfatului popular regional Hunedoara cu reşedinţa in oraşul Deva, pînă
mează să fie predate în luna res­ doi tovarăşi a temei anterioare. I CIOBANU nar circular în partea de sus. toii si crescători de ol sau cu pri­ la data de 22 decembrie 1966 şi vor fi însoţite dc următoarele acte:
Intrarea originală a fortificaţiei lejul exploatărilor forestiere. Din — copie de pe actul de naştere;
(care acum se face prin spărtura amintirea acestor vremi îndepărtate — actul de studii in original sau copie legalizată;
Toma Tomodan, de la Atelierele unui crenel) se află în partea de o rămas însă ca un document grăi
centrale Crişcior, se numără prin­ nord. la 2 m înălţime de suprafaţa tor ol muncii omului, a posibilitâ — dovadă asupra stagiului în muncă la sfaturile populare in admi­
tre evidentialit în întrecerea so­ solului. Accesul în turn se practică Iilor luî creatoare în arta construc­ nistraţia de stat sau in învăţămînt;
cialista. Tovarăşii lui de muncă cu ajulorul unei scări. ţiei — dar şi ca un instrument dc — certificat dc sănătate eliberat do circumscripţia sanitară snu poli­
preţuiesc faptul că îşi depăşeşte Diametrul interior al construcţiei opresiune a maselor de iobagi — clinica dc care aparţine candidatul;
— dovada situaţiei militare eliberată de Comisariatul militar;
norma în medie cu 15—20 la sută, e de peste 13 ra. Apărarea fortăre­ si turnul de pază, monument de ar­ — autobiografia
dînd lucrări de bună calitate.
ţe dinspre vest si sud era asigurată hitectură de la Crivadia. Concursul va avea loc la sediul Comitetului executiv al Sfatului
popular al regiunii Hunedoara, Bulevardul Dr. Pclru Groza nr. 22, fn
vyt* ziua dc 27 decembrie 1966.
Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una orală asupra cunoş­
tinţelor în domeniul construcţiei şi administraţiei de stat.
Sen tim entni dem n ităt 5 Tematica problemelor concursului se poate consulta la Comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara (sccţiunoa secretariat-
administrativ) precum şi la comitetele executive ale sfaturilor populare
(Urmare din pag. I) oane de metri cubi. Dar prea mult pe ginduri, cem pentru noi. Cres- raionale, orăşeneşti şi comunale,
s-o luăm mai simplu. să aleagă cuvinte potri­ cînd avutul cooperativei, 22 noiembrie 1966
trâvlui şi fn ritcua mi­ Numai de cînd lucrez vite, a vorbit cu mult cresc şi veniturile noas­
nute un fag fnatt, jal­ aici, la Vadul Dobrii, om suflet, cu un deosebit tre. Noi hotărîm soarta
nic, cu fruntea implin- tăiat 10 parchete, bine­ simţ al răspunderii, des­ recoltelor, şi de aceea să
tată in azur, s-a prăvă­ înţeles nu singur, ci cu pre realizări, despre dăm totul pentru a fi
lit la pămint, In clipele brigada mea. munca şi activitatea dc cît mai bogate şi cit mai I
acelea l-am văzut pe a- îată-mă şt printre coo­ pe ogoare, despre ceea pline hambarele. îrusful regional de consftrucfii
cest om in chip de mare peratorii din Haţeg. Nu ce trebuie să facă in vii­ Numai un om mindm
învingător. L-am între­ pe cfmp, acolo unde te tor. de munca sa, vrednic de
bat apoi ciţi copaci a îmbată miresmele roa­ — Trebuie să pună braţul său gîndeşte aşa. Hunedoara-Deva
.v' doborit el în viaţa lui, delor, cl acolo sub aco­ fiecare umărul mai mult Pentru el sentimentul
pentru că arăta a fi bă­ periş, la adunarea de ca pînă acum — a spus demnităţii, al utilităţii
tut de multe vînturi. dare de seamă şi alegeri. Nciconi Trandafir, lu­ forţei braţului şi minţii angajează urgent:
— Dacă am lua-o con- Aproape fiecare din cel crător in sectorul'- zoo­ ii este cit se poate de
tabiliceşte, ar ieşi mili­ prezenţi aici, fără să stea tehnic. Doar toate le fa­ scump şi de măreţ. — muncitori care se pot înscrie să urmeze cursurile şcolii pro­
fesionale serale fără a fi scoşi din producţie, în meseriile de zidari
şl dulgheri. Aceştia sint necesari în oraşele Deva şl Alba Iulia.
•/>
Informaţii suplimentare ce primesc la serviciul personal şi
Minutele ceasului al 12-lea i r S a f e f învăţămînt din centrala trustului, strada Dr. Petru Groza nr. 24,
telefon 2042 Deva.

trebuie folosite chibzuit O * - 4. î 1

U v întreprinderea de explorări
(Urmare din pag. I) operative a lipsurilor sesizate de co­ grijă asupra modului judicios in care
misia de recepţie. Dovedind prea pu­ vor fi repartizate forţele de muncă miniere Hunedoara-Deva
ţină iniţiativă în acest sens, benefi­ şi utilajele pe lucrări, astfel încit
şului inginer Ioan Pompiliu se cu­ ciarul a căutat şi a găsit chiar o for­ sâ nu se înregistreze aglomerări,
vine sâ adăugăm câ şi beneficiarul mă de „stimulare", care n-a prea care nu vor da naştere la nimio cu sediul în Deva, str. Minerului nr. 2, telefon 1560, angajează
îşi are partea sa de vină pentru în- îneintat constructorul: i-a retras din bun. In continuare va trebui să fi­ muncitori calificaţi şl necalificaţi pentru secţia Brad, şantierele:
tîrzierile manifestate. In principal contul de producţie sume întregi xiste o atenţie mărită în privinţa Munceî, Măgura, Crăciuneşti, Troiţa şi Ruda (mineri, ajutori mi­
este vorba de greutăţile provocate aferente unor lucrări neremediate folosirii timpului de lucru şi ex­
constructorilor, mai cu seamă pe Aşa s-a procedat cu unele lucrări ploatării cu maximum de randa­ neri şi vagonetari) şi pentru şantierul de foraj Ţebea (sondori,
linia asigurării utilajelor tehnolo­ de la instalaţiile de inhaldare a ment a utilajelor. Se impune deci ajutori sondori şi podari).
gice la termenele stabilite în con­ sterilului Ia puţul 7 vest Vulcan, pregătire temeinică şi operativitate
tracte. Din cauza aceasta, o serie alimentarea cu energie electrică şi pe tonte fronturile pentru ca sarci­ Angajările se fac la sediul întreprinderii din Deva sau la se­
de lucrări, cum ar fi: casa de ven­ instalaţia de rambleu hidraulic de nile pe anul acesta sâ fie realizate diul secţiei din Brad, str. Moţilor nr. 4, telefon 264.
tilatoare blocul 3-4 Lupeni, supra- la puţul auxiliar nr. 1 Dîljn, care, integral — premisă necesară con­
înălţarca turnului şi casei puţului împreună, valorează aproape un I Muncitorii nelocalnici vor beneficia de spor de şantier şi ca­
auxiliar dc la Lonea II, casa ven­ milion de lei. struirii în bune condiţiunî a obiec­ zare în condiţiile prevederilor H.C.M. 1053/1960.
tilatorului şi tabloul de distribuţie 'k tivelor planificate în 1967. Hala laminorului de 750 mm de la C.S. Hunedoara.
de la planul nr. 5 Uricani au fost Cu toate deficienţele pe care
decalate, aglomerînd sarcinile con­ le-am semnalat cu prilejul efectuă­
structorului in ultima parte a anu- rii acestei anchete, considerăm câ
luii există posibilităţi indiscutabile de 27 stal „George Enescu". Dirijor, Ghe- Emisiune de Georgeta Postolea şi Dcsqueyroux („Arta"); SIMERIA : BARZA: Un şoarece printre bărbaţi
Keferindu-se la cauzele nerealizâ- realizare a planului Facem aceas­ nadi Rojdestvenski (U.R S S ). So­ Sorin Grigorescu; 22,00 Vlnâtoarea Escrocii de la mănăstire („Mure­ („Minerul"); HAŢEG: In pustiul Pa-
rii planului fizic la şantierul tă afirmaţie pe baza faptului că list Alexandru Demetriad. In pro­ de sturioni. Film realizat de stu­ şul"): HUNEDOARA: Femeia nisi­ tagoniel („Popular"); ILIA: Unchiul
TCM.M, Valea Jiului, tovarăşul mai toate obiectivele se găsesc in gram: Trei dansuri româneşti de dioul de televiziune Bucureşti ; purilor („Flacăra"); Vizita conducă­ meu („Lumina").
Nicolae Cerbu, directorul filialei o- stadiu avansat de execuţie, că şan­ [E -h r iW h! Theodor Rogalsclcî: Concertul nr. 2 22,40 Telesport; 23,00 Telejurnalul torilor de partid şi de stat fn re­
raşeneşti Petroşani a Băncii de in­ tierul, incercînd soluţia ieşirii din 1 L I ■E K 1 1 1 » 1 în Si bemol major pentru pian şi de noapte; 23,10 închiderea emisîu- giunea Hunedoara („SiderurgistuP);
vestiţii, ne preciza câ şi „atacarea impas, a trecut încă din luna oc­ orchestră de Brahms; Simfonia fan­ GHELAR: Toni Jones («N, Băl-
dispersată a lucrărilor, in condiţii­ tombrie la aplicarea unor măsuri tastică de Berlioz; 14,10 La micro­ cescu") ; CALAN : Colina („11
le lipsei de personal tehnic, a pro­ de intensificare a ritmului de fon, Doina Badea şi Michele; 14,30 Iunie*); PETROŞANI: Fără pa­ ' ' v i l - :
vocat multă neorînduialâ la locurile muncă. Şeful şantierului ne preciza Unda veselă; 16,05 „Drag îmi e cu t •r. şaport in ţară străină („Re­
de muncă. In asemenea condiţii că s-au luat măsuri de îmbunătă­ • •] badea-n joc" — emisiune de fol­ publica"); Boccaccio 70 („7 No­
muncitorii şi utilajele existente nu ţire a asistenţei tehnice prin repar­ clor; 17,30 „De dragoste". Poezie iembrie") ; LUPENI : Prea tirziu PROGRAMUL I: 5,40 Program
s-au folosit la întreaga capacitate, tizarea fiecărui inginer sef la cile finlandeză; 20,00 „Tonomatul vă aş­ PENTRU 24 OKE („Muncitoresc"); Albă ca zăpada şi muzical de dimineaţă; 6,15 Actuali­
aprovizionarea o decurs în salturi. un lot sau două pentru a organiza PROGRAMUL 1: 7,30 Muzică u- teaptă" — muzică de dans; 21,15 Vremea rămîne uşor nestabilâ cu cei 7 saltimbanci („Cultural"); URI­ tatea agrară; 7,15 In sunet de fan­
De pildă, în plină perioadă de ac­ şi a oferi îndrumarea tehnică ne­ şoarâ; 8,00 Clubul voioşiei; 9,30 Seară de romanţe; 22,30 Moment cerul variabil mai mult noros în CANI: Ultimul miliardar („7 Noiem­ fară; 8,00 Sumarul ziarului „Scîn-
tivitate, procentul de realizare a in­ cesară. In funcţie de planul de pre­ Transmitem pentru sate; 10,30 poetic. „Povestea vorbei" de Anton cursul zilei cînd izolat vor cădea brie"); BARBATENI: Roşu şi negru teia"; 9,35 Jocuri populare; 10.30
dicelui intensiv de folosire a utila­ dări s-au reveriflcat graficele, s-au „Ascultătorii ne cer.,.° (muzică de Pann; 23,10 Festival muzical inter­ precipitaţii sub formă de ploaie iar seriile MI („6 August*); VULCAN: Roza vînturilor; 21,30 Dialogul in­
jelor era cuprins numai între 33-77 pregătit obiectivele în aşa fel în- operă); 11,03 Radio atlas; 12,00 De naţional „Primăvara la Praga — Procesul de la Nîirnberg seriile I-II strumentelor -- muzică uşoară;
la sută. Mult prea puţin pentru cli­ cît la fiecare să existe muncitori, toate pentru toţi; 13,13 Estrada 1966"; 22,52 Ritmuri de dans. în regiunea dc munte ninsoare. Vln- („Muncitoresc*); CRIVIDIA: Cintînd 12.10 Selecţiuni din opereta „Tim­
matul favorabil al trimestrului II. materialele şi utilajele necesare. In duminicală; 14.25 Transmisiune tul va sufla moderat din vest şi despre Arizona („Muncitoresc"); A- pul chitarelor" de Lopez; 12,45 Poe­
Personal cred câ întirzierile se da- această situaţie, întreprinzător s-a sportivă. Meciul de rugbi Româ­ nord-vest. Temperatura staţionară, NINOASA: Camera in formă de
toresc şi faptului că a existat prea arătat şi comitetul de partid. 'Mem­ nia — Franţa; 17,00 Muzică din o- Televiziune ziua va fl cuprinsă între 2 şi 6 gra­ „L" („Muncitoresc*); LIVEZENI: mul simfonic „Didona" de Alfred
multă „înţelegere- între beneficiar brilor comitetului, tuturor comuniş­ pereta „Boccaccio" de Suppe; de iar noaptea între —2 şt 2 grade. Trageţi în Stanislas („Muncitoresc"); Alessandrescu; 14,40 Arii din ope­
şi constructor în privinţa nerespec- tilor li s-au repartizat sarcini pre­ 18,05 „La portiţa dorului" — emi­ 28 PETRILA: Angelica, „marchiza în­ rete interpretate de Marica Muntea­
târii clauzelor contractuale. Ambe­ cise în vederea intensificării ritmu­ siune de folclor muzical; 18.20 8,30 Ora exactă; Cum va Ij vre­ gerilor" („Muncitoresc"); LONEA : nul 16,15 Cîntă Dorina Drâghîci ;
le părţi au închis ochii cu prea lui lucrărilor. Decadal la comitetul Teatru scurt „Bunicul nostru drag" mea astăzi?; 8,32 Pentru noi, fe­ Copiii mării („Minerul"); ALBA
multă indulgenţă, atunci cînd au de partid, comuniştii, cărora li s-a de Stanley Houghton; 18,46 Varie­ meile!; 9,15 Emisiune pentru copii IULIA: In genunchi mă întorc la 17.10 Drumeţii veseli. Tema: „Mun­
manifestat deficienţe la acest capi­ încredinţat sarcina să răspundă de tăţi muzicale; 20,45 Muzică uşoară şi tineretul şcolar; 10,30 Emisiune tine („23 August"); Cit timp eşti ţii Apuseni" Participă liceele din
tol. Astfel s-a ajuns in situaţia ca recuperarea întîrzieriloi' la anumite cîntatâ de Aida Moga; 22,25 Carna­ pentru sate; 12,00 Concert simfonic; sănătos („Victoria"); TEIUŞ: Căsă­ Brad şi Cîmpeni; 10,03 In jurul glo­
executantul sâ ceară decalări de lucrări, informează despre stadiul valul ritmurilor. După-amiază : 15,40 Rugbi : Româ­ torie de formă („Victoria"); ZLAT- bului; 18,40 Ritmurile cincinalului;
termene, beneficiarul să le accepte, realizării planului, evidenţiază lip­ PROGRAMUL II: 6,45 „Cîntaţî nia — Franţa; 17,00 Cupa campio­ NA: Camera albă („Muncitorul");
uitîndu-se scopul final: predarea la surile ce s-au manifestat şi propun cu noi" — muzică uşoară; 7,50 In nilor europeni la polo pe apă : Di- SEBEŞ : Repulsie („Progresul"); Ca­ 20,00 Radiogazeta de seară; 20,30
vreme a lucrărilor. măsuri menite sâ conducă la îm­ ritm de passodoble; 8,00 „Un surîs namo-Bueureşti-Pro Recco-Genova ; mera noastră („Sebeşul"); APOL- Teatru radiofonic. „Colecţionarul de
$i iar în completarea spuselor in­ bunătăţirea situaţiei. pe portativ" — muzică uşoară; 8,30 18,00 Magazin... duminical ; 19,00 DUL DE SUS: Moneda antică („23 comori". Scenariu radiofonic de
terlocutorilor noştri, se mai cuvine La data actuală, principala mă­ Teatru radiofonic pentru copii „Gro­ Telejurnalul de seară; 19,20 „T.V.- C i n e m a August"); ORAŞTIE: Tunelul Victor Eftimiu; 22,20 Jazz de ieri şl
sâ menţionăm că o parte din în- sură pe care se scontează pentru li­ ta urşilor"; 9,50 Cintece pioniereşti; 111"; 19,50 Documente de piatră: A- („Patria"); După mine, canalii! („Fla­ de azi: „Al VlI-lea Festival inter­
tîrzîeri s-au consemnat şi pe seama chidarea restanţelor este concentra­ 10,35 Melodii de estradă; 11,00 damclisi; 20,10 Mari ansambluri. căra"); CUGIR: Băieţii dc la tono-
comodităţii pe care a manifestat-o rea de forţe pe obiective. Este ne­ Transmisiunea concertului orches­ Ansamblul de cîntece şi dansuri DEVA: Triumful lui Robin Hood raat („U.M C."): BRAD: In fiecare zi naţional Bled — 1966"; 23,00 Me«
constructorul în privinţa remedierii cesar însă sâ existe foarte multă trei simfonice a Filarmonicii de i.Glocirlia" j 21.00 Micro-varietâti. KcinfîmatziarflfiJ (Thăreso sărbătoare („Steaua roşie); GURA- Iod»! pentru ore tîrzil. _