Page 97 - Drumul_socialismului_1966_11

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA I
T E L E G R A M E
PAGINA 3

Tovarăşului IOSIP BROZ TITO
preşedintele Republicii Socialiste
ÎNALTĂ EXIGENTĂ Federative Iugoslavia
preşedintele Uniunii Comuniştilor
A COMUNIŞTILOR din Iugoslavia
B E L G R A D
FATĂ DE goslavia, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al
Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Socialiste Federative Iu­
Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român
ÎN
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al f t l SI Al SFATULUI POPULAU UECIUUALDEPLINIREA şi in numele nostru personal, vă transmitem dv., Comitetului Central
al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia şi popoarelor Iugoslaviei vecine
şi prietene, felicitări cordiale şi calde urări de noi succese în opera de
SARCINILOR construire a socialismului. colaborarea
Ne exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi
ANUL XVIII. NR. 3705 MARTI *• NOIEMBRIE 1M6 i PAGINI - 25 BANI multilaterală româno-iugoslavâ se vor dezvolta continuu, spre binele po­
poarelor noastre, in interesul cauzei socialismului şi păcii în lume.
NICOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA
secretar general al Comitetului preşedintele Consiliului
Central al Partidului Comunist de Stat al Republicii Socialiste
România
Român
AU MINERII LEMN DE MINĂ Uricani: In drum spre mină.
Foto: N. MOLDOVEANU

După mai multe studii
şi cercetări ştiinţifice e- Tovarăşului ENVER HODJA
fecluate în cadrul Staţiei prim-secretar al Comitetului Central
de cercetare pentru se­
cuii lalea minieră Petro- : P E N T R U al Partidului Muncii din Albania
şa ni dr. ing Aurel Manea, Tovarăşului HADJI LLESHI
conferenţiar universitar preşedintele Prezidiului Adunării Populr ;
la Institutul minier “ din
localitate a conceput şi a Republicii Populare Albania
realizau un releu jJentru f V A . U R i C Tovarăşului MEHMET SIIEHU
protecţia reţelelor electri­
ce din industria minieră. preşedintele Consiliului de Miniştri
Acesta este destinat pro­ I A R N Ă ?
tecţiei reţelelor trifazate al Republicii Populare Albania
de joasă tensiune cu ne­ T I R A N A
utrul izolat, care alimen­ In numele poporului român, al Comitetului Central al Partidului
tează cu curent maşinile Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale
şi instalaţiile ac|ionafe'e-r Anii trecuţi au oferii exploatărilor întreprinderii minie­ Republicii Socialiste România, precum şi în numele noslru personal, vă
leclric in subleran, folo­ re Deva o bogală experienţă în direcţia pregătirii temeinice adresăm dv, şi prin dv. tuturor oamenilor muncii din Albania, calde fe­
site la tăiatul, încărcatul pentru iarnă. învăţămintele desprinse de conducerile tehni­ licitări cu prilejul celei de-a XXII-a aniversări a eliberării ţării dv. de
ce ar trebui să fie acum concretizate prin stocuri de materia­
le în depozitele exploatărilor, care să asigure desfăşurarea sub jugul fascist.
Oamenii muncii din România se bucură din toată inima de realiză­
normală a activităţii de producţie pe tot timpul sezonului re­ rile- obţinute de poporul frate albanez, sub conducerea Partidului Muncii
ce. De altfel incă în lunile calde ale verii s-au întocmit in din Albania, :in făurirea vieţii sale noi, socialiste, şi-i urează noi succese
liecare unitate planuri concrete, cu termene scadente şi res­ în dezvoltarea continuă a-economiei şi culturii, ridicarea nivelului de
ponsabilităţi pentru pregătirea in vederea iernii. Cum au trai, .înflorirea .Republicii Populare Albania.
fost ele îndeplinite? La această întrebare am primit răs­ Ne?exprimăm convingerea că prietenia frăţească şi colaborarea din­
Releu puns din discuţia purtată cu tovarăşul Dionisie Pintican, di­ tre ţările, şir partidele noastre se vor dezvolta şi în viitor spre binele
rector adjunct al Întreprinderii miniere Deva şi cu prilejul
raidului-anchctă efectuat la exploatările Certej şi Munce- popoarelor român şi albanez, al cauzei socialismului şi păcii in lume.
lul Mic. NICOLAE CEAUŞESCU CHIVU STOICA
pentru secretar general al Comitetului preşedintele Consiliului de Stat
Central al Partidului Comunist
Român al Republicii Socialiste România
In 18 noiembrie am găsit
protecţia Se vede „mina1' stocuri de materiale bine ION GHEORGHE MAURER
păstrate. Cit despre lem­ preşedintele Consiliului de Miniştri
gospodarului nul de mină. . Ne adresăm al Republicii Socialiste România
instalaţiilor „Exploatările noastre au tov. Dumitru Petcu. şeful
serviciului aprovizionare, cu
asigurate materiale pentru întrebarea referitoare la
iarnă in cantităţi suficien­ cantitatea din stoc „In de­
electrice te — ne-a declarat tov. pozitul de materiale există Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Dionisie Pintican. Avem în 524 m c. lemn de mină, stoc
depozitul central din Deva suficient pentru două luni".
miniere 6600 mc. de lemn pentru Stivele vorbesc de la sine a primit pe tovarăşul Louis Saiilant
mină. cherestea, carbid, bi­
despre preocuparea şefului
le lorjate, explozivi, reac­ de depozit Nicolae Doda,
tivi pentru uzinele de pre­ pentru ca iarna să găsească
parare, toate în stoc tam­ materialele aranjate pe sor­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­ Conslantin Drăgan, membru al Comi­
pon, pe lingă consumurile turi de unde să poată fi cretar general al CC. al P.C.R. a pri­ tetului Executiv al C.C. al P.C R , pre­
zilnice Pentru a asigura a- scoase cu uşurinţă. Aici se mit luni la amiază, pe tovarăşul Louis şedintele Consiliului Central al Uniu­
provizionarea cu materiale vede mina gospodarului. A apărut nr. 5J1966 al revistei Saiilant, secretar general al Federa­ nii Generale a Sindicatelor din Româ­
şi transportul producţiei în bune condiţiuni, s-au sta­ ţiei Sindicale Mondiale, care, in drum nia.
miniere. Cînd apar de­ bilit două zile pe săptămî- Şi, pentru că e vorba de PE ECRANE spre Sofia, face o scurtă vizită în Cu acest prilej a avut loc o discu­
fecte de izolaţii releul nă pentru fiecare exploata­ „mina" gospodarului, la Analele Institutului de studii tara noastră. ţie care s-a desfăşurat înlr-o atmos­
decuplează automat re­ re, în care să se poată ridi­ Certej am întilnit şi un alt La primire a participat tovarăşul feră caldă, prietenească.
ţeaua evitîndu-se astfel ca materiale din bază La asoecl, în contradicţie cu istorice şi social-politice de pe lingă Pe ecranele cinematografelor din
deranjamentele şi acci­ exploatări mai avem încă stivele frumos aranjate: regiune rulează filmul „Vizita condu­
dentele de funcţionare ce drumul de acces. In unele C. C. al P. C. R. cătorilor de partid şi de stat în re­
ar putea să aibă loc din unele restante de materiale locuri maşinile intră in no­ giunea Hunedoara". Timp de o oră
pentru stocul de iarnă, dar
cauza scurt-circuilului roi pînă la jumătatea roţi­ IN CUPRINS j şi 20 de minute, filmul redă entuzias­ Semnarea planului de colaborare dintrtf
format se vor completa pină la 30 lor, iar în altele, ar tre­ mul şi bucuria ce au stăpînit pe oa­
Releul „R.S.A.1*, cum noiembrie, data scadenţei bui să se transforme in am- Nicolae Ceauşescu : României in prima etapă menii Hunedoarei în zilele de 7 şi Republica Socialistă România
a fost denumit, funcţio­ planului pregătirilor pen­ fibii, pentru că gropile de „Cuvintul de salut rostit a celui d(e-af doilea răz­ 8 octombrie, cînd au avut in mijlo­
nează pe principiul injec­ tru sezonul rece, pe drumurile din interiorul ia Sesiunea solemnă eon- boi mondial" {Gh.. Za- cul lor, pe iubiţii conducători de partid şi Republica Populară Bulgaria
tării de curent continuu Cele spuse de directorul depozitului sînt pline cu sacifaf-â^s⻑bâtdririi jCerY- haria). şi de stat.
in reţea, combinat cu fe­ adjunct al întreprinderii tenarului ^AcadetnieLHe-. In-continuare 'revistă La cinematograful. „Patria” .din
nomenul de apariţie a ten­ s-au confirmat, în cea mai S. POP publicii Socialiste Româ­ publică articolul: „Vasi- La 28 noiembrie a avut loc la Mi­ Planul prevede schimburi recipro­
siunii de deplasare a nu­ nia". le Conta — figură repre­ Deva, în decurs de numai 3 -xilc. a- nisterul Afacerilor Externe semnarea ce de oameni de ştiinţă, cercetători
lului în cazul asimelriei mare parte, la Certej unde (Continuare Io pag, a 2-a) Despre lucrările Se­ zentativi a gândirii ma­ cest 1 ilm a fost vizionat dc peste Planului plivind aplicarea Acordului ştiinţifici, cadre didactice, scriitori,
rezistenţei de izolaţie. El siunii, revista publică : terialiste româneşti" (N. 10.000 de spectatori. In prezent,. fil­ de colaborare culturală şi ştiinţifică compozitori, artişti şi formaţii artis­
a fost conceput în aşa fel „Centum Anii Acade- Gogoneaţă), precum şi( înlre Republica Socialistă România tice; organizarea de zile ale filmului
incit să acţioneze mai miae" (Titu Georgescu). materiale privind Infim-, mul rulează la cinematografele din şi Republica Populară Bulgaria pe român şi bulgar, colaborarea în do­
sensibil la defecte de La rubrica „Ţările du­ ţarea în 1936 a brigăzilor oraşul Hunedoara. * > anii 1967-1968. meniul cinematografiei etc.
izolaţie nesimetrice ale Punerea în valoare a noi nărene. in. timpul celui internaţionale din Spa­
reţelei şi să prezinte o de-al doilea război mon­ nia.
sensibilitate mai mică la dial" sint publicate:
slăbirea generală unifor­ zăcăminte de cupru „România in timpul ce­ . In sumar mai sint cu­
mă a izolaţiei fazelor lui de-al'doilea război, prinse recenziile : „Par­
ticiparea
României la'
faţă de pămînt. In raionul Cimpulung-Moldovenesc au început lucră­ mondial" (ion Popescu- războiul, antihitlerist * o-
Aparatul a fost fabri­ rile pentru punerea in valoare a noi zăcăminte de cu­ Puţuri), „Poziţia ' Micii
cat la 1 R M.E Bucureşti, pru. Aceasta încununează activitatea de aproape zece înţelegeri şi a înţelegerii , glindîtâ.într-o lucrare de
înaltă ţinută ştiinţifică"
iar după efecluarca pro­ ani a geologilor din Ministerul Minelor, care au studiat Balcanice faţă de Ger­ (general-locotenent Ion.
belor de laborator a fost şi cercetat in fot acest timp Dealul Negru aşezat pe ma­ mania nazistă" (E. Cam­ Coman),; „O imagine .li­
experimentat la minele lul sting al riului Moldova, lucrările lor sistematice de pus), „Solidaritatea po­ mitată şi plină de con­
din Valea Jiului, unde a explorare ducînd la descoperirea unui zâcâmînt in­ porului român cu po­ tradicţii a democraţiei
începui să se utilizeze cu dustrial. porul cehoslovac împo­ burgheze0 (Cornel AI-
rezultate bune, dovedin- După cum am fost informaţi de specialişti ai minis­ triva agresiunii' biUerîs- rhăşan) şi rubricile .No­ Fabrica „Refrac­
du-se deosebii de eficient terului de resort, pentru prepararea minereurilor cu­ te" (Gh. Matei), .Cu pri­ tara" din Alba
te, bibliografice'* şi „In-
lulia. Aspect ex­
prifere descoperite aci se va construi o instalaţie de Ro­ vire la politica externă a . formaţii". terior.
taţie cu o capacitate anuală de prelucrare a circa 80.000
de tone. Foto: I. TEREK

Locul îngrăşămintelor m m

este în cîmp!

Administrarea unor cantităţi co­ trecut. Altele, mult mai mari, ne-
respunzătoare. după criterii. .bine maiavînd loc in şura amintită au
stabilite, de îngrăşăminte chimice fost depozitate sub un şopron im­
in sol, atît înainte de însâmînţărea provizat în apropierea grajdului co­
culturilor cît şi în timpul vegetaţiei, operativei.
constituie o măsură importantă de întrebat despre, această stare de L E G Z Z P E N S I I L O R
sporire a producţiei agricole. Acest • .lucruri/ iriginşruU agronom al coo­
lucru a fost dovedit de practica perativei, Silvestru Greceanu, a râs-
multor unităţi agricole socialiste din - puns că îngrăşâmînlVle nu au fost
regiunea noastră Sporul de recoltă folosite fiindcă nu se simte nevoia
obţinut la cereale pe această cale lor. Adevărul este cu totul altul.
este de ordinul sutelor de kg la . Cooperativa are suprafeţe însemna­ C V Â L ţ u m s u r i
hectar. te de teren cultivabil, . fineţe şi
Rău este că nu peste tot se ur­ păşuni naturale cu • fertilitate scă­
măreşte folosirea cu randament spo­ zută care au nevoie să fie fertili­ In numărul de azi vom da răspun­ toate categoriile stabilite pînă la a- mică de 52 dc ani penlru bărbaţi.
rit a îngrăşămintelor chimice Sînt zate. Se poate spune mai degrabă suri la alte întrebări solicitate zia­ ceastă dată se majorează în pro­ Melinte Covaci — Brad. In cazul
cazuri cînd unii specialişti cărora le că este o totală neglijenţă atît din rului de către oamenii muncii. cente diferenţiate între 15-40 la su­
este încredinţată sarcina de a sta­ partea inginerului agronom cît şi lă In cazul dumneavoastră la pen­ în care dumneavoastră dovediţi cu
bili dozele cele mai corespunzătoare a consiliului de conducere al coo­ Gheorghe Iga — Crişcior. Con­ sia de 542 lei, procentul de majo­ acte oficiale 33 ani vechime în
de îngrăşăminte, cantitatea de sub­ perativei Este necesar să se acorde form art. 6 alineatul 2 din proiec­ rare va fi de 25 la sută, rezultînd muncă, ve(i putea înainta dosarul
stanţă activă necesară şi perioada toată grija folosirii cît mai eficien­ tul de lege, stabilirea locurilor de astfel o pensie de 678 lei. 2. In de pensie penlru limita de vîrstă
de administrare în funcţie de con­ te a acestor îngrăşăminte care sînt muncă ce se încadrează în grupele ceea ce priveşte diferenţa de pensie în conformitate cu art. 7. alinea­
diţiile pedo-climatice şi de. gradul un bun comun al cooperatorilor şi I şi 2 se face prin hotărîrea Con­ ce urmează s-o primiţi după data tul 2 din proiect Pentru aceasta a-
de fertilitate a solului, dau dovadă care le pot spori mult producţia siliului de Miniştri. In situaţia de 1 ianuarie 1967 aceasta se va dresa|i-vă Oficiului de prevederi so­
de neglijenţă. şi valoarea zilei-muneă. dumneavoastră, dacă se va menţi­ calcula în conformitate cu art. 61, ciale al Sfatului popular raional sau
Mai mulţi membri ai cooperati­ Se pune întrebarea: dacă îngrâşă- ne încadrarea in grupa I şi II a alineatul 1. Veţi putea primi pc orăşenesc Brad
vei de producţie dîn Orăştioara de mintele nu au fost necesare în co­ perioadelor de 4 ani şi respectiv lingă salariu şi pensia integrală dar Petru Botici — Bucureşci, raio­
Sus, raionul Orâştie, au sesizat, pe operativă, aşa cunbsusţine inginerul 25 ani, iar restul pînă la 35 ani cu condiţia ca acestea împreună să nul Brad. In cazul dumneavoastră
bună dreptate, că îngrâşâmintele cooperativei, de ce au fost coman­ in grupa a 3-a veji avea dreptul nu depăşească salariul tarifar în la pensia de 449 lei pe care o pri­
chimice, pentru care se plătesc su­ date? De ce nu au fost lăsate altor la pensie la vîrsta de 54 de ani. vigoare, corespunzător funcţiei a- miţi în prezent, procentul de ma­
me importante de bani, in loc să fie •unităţi agricole care le solicită şi Nicodin Pera — Petri la. 1. In con­ vute la data pensionării. jorare este de 35 la sută, rezultînd
administrate pe teren se ţin depo­ le utilizează în cantităţi tot inai formitate cu art. 7 şi 8 din pro­ luliu Rrassai — Deva Pensiona­ din calcul o pensie de 607 lei. In-
zitate. pierzîndu-şi din valoare. Par­ mari? Aici trebuie să-şi spună cu­ iectul de lege ve(i putea primi rul care se reîncadrează în muncă Irucît sinteţi pensionar beneficiaţi
te din aceste îngrăşăminte, super- vintul .şi să intervină cu măsuri pensie pentru limită de vîrstă la numai de majorare şi nu de recal­
fosfat şi azotat se găsesc depozitate urgente şi Consiliul agricol raional 56 de ani, avind 25 ani vechime în după pensionare are dreptul să i cularea pensiei.
intr-o şură. Unele îngrăşăminte se Orăşlie. muncă, din care 12 în grupa I. se recalculeze pensia, luindu-se in Nicolae Pătraşcu — Hunedoara.
află aici incă din toamna anului A. ZAHARIE 2. In caz de deces al titularului, considerare şi timpul muncit după Conform articolului 6. alin. 2 al pro­
stabilirea iniţială a pensiei.
pensia de invaliditate se poate a- Nieu llaţcgan — Cugir. Conform iectului de lege privind* aeoidarca
corda soliei dacă îndeplineşte con­ articolului 8 din proiect, alineatul pensiei de asigurări sociaie. siabi-
diţiile cerute de articolele 30, 62 1 şi 2 pentru angajaţii care au lirea locurilor de muncă care se în­
şî 35 din proiect, după caz. cadrează în grupele I şi 2 de mun­
lucrai în locuri dc muncă incadra că se face pe ba/.a criteriilor pre­
Nicolae Georgescu — Ghelar. 1.
PAGINA 2 S P O R T Potrivit dispoziţiilor ort. I din le în grupa I, vîrsta de pensio­ văzute prin Hotărîrea Consiliului
nare se reduce cu 6 luni pentru
H.C.M. 2361/1966 din 25 octombrie, fiecare an lucrat efectiv In locuri­ de Minişlri Jntrucit pină in pre­
le de muncă din grupa I. Virsla zent nu a apărut TSemenea hotărl-
Şi acest nou bloc este incă o mărturie a îmbinării fanteziei şi pri­ cu începere de la 1 ianuarie 1967, de pensionare se re.duce numai cu
re, nu vă putem comunica răs­
ceperii proiectanţilor şi constructorilor. pensiile de asigurări, sociale de doi ani întregi fără a putea fi mai punsul solicitai,