Page 1 - Drumul_socialismului_1966_12

Re'cJc-neti

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIÎI-VA I
Primirea la Comitetul Central al Partidului
Inventarierea bunurilor
Comunist Român a delegaţiei de partid
cooperativelor agricole
şi guvernamentale a Republicii Guineea
de producţie
Pentru stabilirea valorii reale Tovarăşii Nicolae Ceauşescu. secre­ ministrul comerţului exterior şi al
m « a averii obşteşti a cooperativelor tar general al C.C. al P.CR., Chivu băncilor, care se atlă în vizită în tara
agricole, a felului cum aceasta Stoica, membru al Comitetului Exe­ noastră.
â H este gospodărită şi păstrată, s-a cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C Petre Blajovici, membru supleant al
tovarăşii
La primire au participat
al P.C.R., preşedintele Consiliului de
trecut Ia Inventarierea tuturor bu­
nurilor. Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru Comitetului Executiv al C.C al P.C R,
In vederea reuşitei acestei ac­ al Comitetului Executiv, al Prezidiu­ vicepreşedinte a] Consiliului de Mi­
k ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL PCI SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ţiuni, Uniunea Naţională a Coope­ lui Permanent al C.C. al P.CR., pre­ niştri şi Gheorghe Cioară, membru al
şedintele Consiliului de Miniştri, au
rativelor Agricole de Producţie a
C.C. al P.C.R., ministrul comerţului
luat măsuri din timp, astfel că în primit miercuri dimineaţa delegaţia exterior.
scurt timp, pină la 20 decembrie, de partid şi guvernamentală a Repu­ Cu ocest prilej a avut loc o discu­
comisiile se vor deplasa la faţa blicii Guineea, condusă de Dlakite ţie care s-a desfăşurat într-o atmos­
ANUL XVIII. NR. 3707 JOI 1 DECEMBRIE 1966 I PAGINI - 25 BAN] locului Aici, specialiştii vor trece Moussa, membru al Biroului Politic
în revistă toate bunurile : mijloace Naţional al Partidului Democratic, feră prietenească.
fixe, animalele existente si pro­
ducţia vegetală în curs de dezvol­
tare. produsele si materialele de­
pozitate, lucrări de investiţii în e- C o m u n i c a i
xecuţie, mijloace băneşti si hirtii
DESPRE PREJUL DE COST de valoare, decontările cu Banca La invitaţia Maiestăţii Sale Impe­ picună cu solia, va face o vizită ofi­
Naţională, cu întreprinderi, insti­
tuţii, membri ai cooperativei si riale Hoile Sellassie I preşedintele cială de prietenie in Etiopia, între 5
Consiliului de Stat al Republicii So­
persoane străine Bunurile com­ cialiste RomAnîa, Chivu Stoica, im- şi 9 decembrie 1966.
plet uzate se vor înregistra în fişe
AL PRODUCŢIEI DE LAPTE separate, stabilindu-se precis cau­
zele; o dată cu inventarierea pro­
duselor şl materialelor supuse scă­
derii. se vor lua probe de analiză. Vizita tovarăşului Iosip Broz Tito
Intr-un articol publicat la sută din suprafaţă cu legu­ In ceea ce priveşte mijloacele bă­
în urmă cu cîtcva zile minoase (trifoi şi lucernâ), care neşti, se va stabili care sînt cre­ în ţara noastră
în ziarul „Drumul socia­ In gospodăriile asigură obţinerea celor mai ditorii s> debitorii cooperativei,
lismului'', analizîndu-se mari cantităţi de proteină la cauzele creării acestor datorii $i Preşedintele I. B. Tito va fi însoţit
situaţia producţiei de agricole de stat hectar. Demn de remarcat este nelichidării lor pţnă la data res­ La invitaţia secretarului general al de Mialko Todorovici, secretarul Co­
lapte de vacă în gospo­ şi faptul că a sporit simţitor şi pectivă. Comitetului Central al Partidului Co­
dăriile agricole de stat, cantitatea de suculente asigu­ După terminarea inventarierii munist Român. Nicolae Ceauşescu, mitetului Executiv al C.C. al U.C.I,
s-a arătat că rezultatele rate pentru perioada de slabu- se vor pune de acord cele consta­ preşedintele R.S F. Iugoslavia şi pre­ Marko Nikezici, secretar de stat pen­
înregistrate pină la în­ de producţie. Nu se poate spu­ laţie din producţia proprie a tate pe teren cu situaţia din re­ şedintele U.C.I., Josip Broz Tito, va tru afaceri externe, membru al C.C.
ceputul acestei luni nu ne acelaşi lucru despre gospo­ G.A.S. Important este insă ca gistrele contabile. face între I şi 3 decembrie a.c., o vi­ al U.C.I , $i Kiro Gligorov, secretar
sînt la nivelul posibilită­ dăriile de stat din Miercurea în fiecare unitate să se acorde zită neoficială în Republica Socialis­ federal pentru linanţe. membru al C.G.
ţilor. şi Petreşli, la prima unitate o deosebită atenţie alcătuirii tă România. al U.C.I.
După cum se ştie, în preţul de cost pe hl fiind de­ raţiilor şi gospodăririi furaje­
strinsâ legătură cu creş­ păşit cu 52 lei, iar la cea de u lor, astfel incit să fie evitată Recensământul
terea producţiei de lapte doua cu 30 lei. Analizînd situ­ orice risipă. In acelaşi timp
este şi sarcina reducerii aţia cheltuielilor pe elemente, s-au luat măsuri pentru îmbu­ reţelei comerciale Vizite ale delegaţiei Partidului Comunist
preţului de cost pe uni­ reiese că la G.A.S. Miercurea nătăţirea condiţiilor de adă­
tatea de produs. Dar, şi costul furajelor, transportul şi post ire a animalelor şi meca­ Astăzi, 1 decembrie, începe re-
din acest punct de vede­ prepararea lor sînt mai mari nizata unor procese de lu­ censămîntul reţelei comerciale din Român în Republica Populară Ungară
re in gospodăriile de stat cu 49 şi respectiv 72 la sută cru. Printre altele, se vor pune ţara noastră. Timp de două luni,
situaţia nu este corespun­ comparativ cu prevederile pla­ în funcţie 6 staţii de muls me­ cit va dura această acţiune, se vor
zătoare. Care sînt cauze­ nului. De asemenea, la Petreştl canic, se vor instala 270 adă­ efectua lucrări complexe pentru BUDAPESTA 30. — Coresponden­ te. biciclete, maşini de cusut etc. Trus­
le depăşirii cheltuielilor cheltuielile cu furajele sînt de­ pători automate şi un trans­ cunoaşterea multilaterală a unor tul Agerpres. A. Pop, transmite: tul are un institut propriu de pro­
planificate pe hl de lap­ păşite cu peste 200 lei pe cap portor cu raeleţi. Pe această aspecte actuale privind structura Miercuri după-amiazâ, delegaţia Parti­ iectări, unde lucrează 500 de ingi­
te şi asupra căror factori de animal, iar cele cu salariile cale va creşte simţitor produc­ reţelei sl eficienţa economică a di­ dului Comunist Român, condusă do neri, şi o secţie o Politehnicii din Bu­
trebuie acţionat pentru întrec prevederile cu 90 lei. tivitatea muncii, norma de de­ feritelor tipuri de unităţi comer­ tovarăşul llic Verdcţ, membru al Co­ dapesta In cadrul trustului muncesc
iinbunâtăţirca realizări­ După cum se ştie, o influenţă s e rv it pentru un îngrijitor ciale. mitetului Executiv, al Prezidiului Per­ 5.500 membri dc partid.
lor în viitor ? holâriloare asupra nivelului puţind fi mărită cu cel pu­ Prin această acţiune urmează să manent al C.C. al P.C.R, vicepreşe­ Membrii delegaţiei au vizitat apoi
preţului de cost o are volumul ţin 5 animale. Va scădea se obţină date referitoare la am­ dinte al. Consiliului de Miniştri, care fabrica de maşini-unelle. Cei 35 000
producţiei, indicator care la totodată preţul de cost al plasare, înzestrarea cu utilaj şi participă la lucrările celui de-al IX- de muncitori ai fabricii produc peste
Elemente la care cele două gospodării de stat nu laptelui, deoarece cheltuie­ mobilier a unităţilor şi la indica­ lea Congres al P.M.S.U., a făcut o vi­ 20 tipuri de maşini-unelle. priDtre
s-a realizat corespunzător sar­ lile cu salariile, prin in­ torii economico-financiari pe care zită la Combinatul metalurgic Csepel. care strunguri, Ireze, mosini de gău­
cinilor stabilite. Pe lingă
a-
rit. maşini automate şi cu program.
se localizează ceăsta, consiliile gospodăriilor troducerea mecanizării, se îi realizează. Sînt recenzate toate Membrii delegaţiei au fost intîmpi- Membrii delegaţiei române s-au între­
la
vor reduce cu circa 10-15
nali de Laszto Csato, membru al C.C.
de stat nu au urmărit şi anali­ sută. In legătură cu aceasta tipurile de unităţi comerciale de al P.M.S.U., director general ol trus­ ţinut cu conducători şi muncitori din
depăşirea cheltuielilor zat îndeaproape, zi de zi, si­ este de aşteptat ca acţiunea de desfacere cu amănuntul, de alimen­ tului Csepel, Vig Lajos, secretar al labrică, s-au interesai de procesul de
tuaţia cheltuielilor şi elemen­ mecanizare a proceselor de lu­ taţie publică, precum şi unităţile comitetului de puitid, Morvai Lajos, fabricaţie $i de produsele fabricate.
de producţie şi cele de depozitare
Faptul că pînâ acum, la ni­ tele care au influenţat negaliv cru in zootehnie să se desfă­ care le deservesc. directorul fabricii de maşini-unoile, Tovarăşul llie Verdcţ a felicilat co­
velul Trustului regional Gos­ asupra nivelului preţului .de şoare într-un ritm mai susţinut. Intrucit, prin recensămlnt se cu­ şi de alţi conducători ai combinatului. lectivul de muncitori şi specialişti de
tat, s-a înregistrat o depăşire cost. De asemenea, în mai Stă în posibilitatea gospodă­ lege un mare număr de informaţii, Laszlo Csato a făcut un scurt is­ la Csepel pentru realizările obţinute
cu 20 lei a cheltuielilor plani­ mică măsură a existat preocu­ riilor de stat ca prin măsurile s-au luat măsuri ca prelucrarea toric al combinatului, arâtînd că pri­ St a urat constructorilor de mosini.
ficate pe hl. de lapte dovedeşte pare pentru asigurarea unor ce le întreprind in această pe­ Tînăra Angelica .Trifan lucrează la labo­ lor să se facă In totalitote meca­ mele fabrici metalurgice pe insula noi succese în muncă.
că din atenţia conducerilor cantităţi sporite de furaje din rioadă să asigure scăderea con­ ratorul central al Uzinei „Victoria" Călan. nizat. In urma recensământului se Csepel au luat fiinţă în urmă cu peste In timpul vizitei la Csepel, delega­
G.A.S. a scăpat preocuparea producţie proprie, fapt ce ar fi tinuă a cheltuielilor ocazionale ţia Partidului Comunist Român a fost
pentru urmărirea factorilor contribuit la scăderea cheltu­ de producerea fiecărui hl de Analizele efectuate de ea sînt totdeauna vor obline elemente care vor pu­ 75 de ani Astăzi, trustul este alcă­ Insolită de Sandor Jozsef, membru, al
care influenţează costul pro­ ielilor, la elementul respectiv. lapte. Rezerve in această di­ de bună calitate. tea contribui la caracterizarea re­ tuit dinlr-un număr de 10 fabrici, gru­ C.C. al P.M.S.U., şi Vince Jozsef, am­
ducţiei, ceea ce în final gre­ Totodată cu mal multă hotărî- recţie există. Ele sînt eviden­ Foto: ILEANA TEREK ţelei noastre comerciale si vor pate pe insula Csepel, unde lucrează basadorul R P. Ungare la Bucureşti.
vează asupra situaţiei econo- re s-ar fi putut interveni asu­ ţiate de oscilaţiile ce se înre­ servi la orientarea ei în perspecti­ 35000 de muncitori, Iar cinci fobrici
mico-financiare a unităţilor. pra evitării cheltuielilor peste gistrează de la o zi la alta in vă în strinsă corelaţie cu dezvol­ sînt răspindite In diferite părţi ale Tn cadrul vizitelor făcute în oraşul
La nivelul trustului s-a înre­ prevederi cauzate de consumu­ realizarea producţiei şi efec­ tarea in ansamblu a economiei na­ oraşului şi in tară. In cadrul trustu­ Budapesta, delegaţia P.C.R. a vizitat
gistrat o depăşire a cheltuieli­ rile ridicate de medicamente şi tuarea cheltuielilor la nivelul ţionale. lui se fabrică astăzi maşini-unelte, noul cartier de locuinţe „Jozsef At-
lor pe fiecare vacă furujatâ, materiale diverse. brigăzilor şi unităţilor, lată de autocamioane, ţevi sudate, motocicle­ tila" şi clădirea Parlamentului.
faţă de prevederile planului, cu ce este necesar ca brigadierii,
15 la sulă. Depăşirea se locali­ Acţiuni ce trebuie zootehnîşlii şi consiliile gospo­ L o E . M . V u l c a n
zează îndeosebi la elementele dăriilor să militeze cu perseve­
cu cea mai mare pondere în renţă pentru generaUzarea ex­
structură pVeţtilui de cost. Ast­ finalizate - perienţei îngrijitorilor şi brigă­
fel, la capitolul furaje, care cu­ zilor fruntaşe, pentru introdu­ Se construieşte
prinde peste 55 la sulă din vo­ Constalînd neajunsurile care cerea şi aplicarea pe scară lar­
lumul total al cheltuielilor pla­ au existat in privinţa cheltuie­ gă a metodelor avansate de
nificate pe cap de animal, pre­ lilor efectuate pentru produce­ creştere a animalelor. Urmări­
vederile au fost depăşite cu 26 rea fiecărui hl de lapte, con­ rea zilnică a modului de reali­ un nou pu( de extracţie
la sută, iar la salarii s-au uti­ ducerea Trustului regional zare a producţiei de lapte şi
lizat sume cu 6 la sută mai Goslat a orientat consiliile a cheltuielilor pe hl con­ se preconizează a fi
mari faţă de sarcina stabilită. G.A.S să ia măsuri eficienle stituie o metodă eficientă De curind, construc­ construit din beton
In privinţa preţului de cosi, pentru înlăturarea lor. lată pe care conducerile G.A.S torii ş a n t i e r u l u i armat şi sticlă.
o situaţie favorabilă se întîl- cîteva dintre ele. In primul o au la îndemină pentru T. C. IM. IM. Petroşani Puţul, planificat a
neşle la G.A.S. Călan, unde rind, pentru a micşora cheltu­ a acţiona cu hotărîre la locul au început lucrările intra în funcţiune in
cheltuielile pe hl de lapte au ielile cu transportul furajelor, unde sc semnalează deficienţe pentru executarea u- anul 19C9 va fi în­
fost reduse cu 21 lei. La această în aceaslâ toamnă în toate care pot influenţa negativ în­ nui nou pul de ex­ zestrat cu o maşină
unitate s-au urmărit cu mai gospodăriile de stat culturile făptuirea planului. tracţie la E. IM. Vul­ de extracţie multica-
multă răspundere elementele furajere, pe o suprafaţă de can, care va avea în blu cu schip. Ea va
care determină nivelul costului 4.000 hectare, s-au amplasai în DUMITRU HARIGA final o adîncime dc servi la extracţia în­
pe hl, luîndu-se măsuri efici­ apropierea fermelor de anima­ inginer şef zootehnist 600 m. Turnul puţu­ tregii producţii dc
ente pentru gospodărirea inai le. Totodată s-a îmbunătăţit ist Trustul regional Gostat lui ce va avea o cărbune a minei Vul­
chibzuită a furajelor şi orga­ structura culturilor. în fiecare
nizarea raţională a procesului unitate cullivîndu-se circa 50 N. TÎRCOB înălţime de 58 metri can.

ACTUALITĂŢI HUNEDORENE Toaleta noului bloc a ajuns în

Venind în inlîmpinarea unor ce­ cadrul staţiunilor de maşini şi trac­ nal Gostat a avut loc instruirea ultima fază — finisajul.
rinţe ale elevilor, conducerea toare. Pentru grăbirea tratamente­ mecanicilor şefi din gospodăriile
O.C.L. produse alimentare Petro­ lor, in bazinele pomicole din De­ de stal. Foto: N. MOLDOVEANU
şani a luat măsura deschiderii de nie, Stremţ, Romoşel şi Geoagiu Fiind asigurate condiţiile nece­
chioşcuri în incinta şcolilor din consiliile agricole au organizat sare, activitatea la reparaţii se des-
Valea Jiului. Numai în ultimul echipe speciale care lucrează la fâsoaiă din plin, pină acum e-
timp au fost deschise chioşcuri de stropit alături de brigăzile fito-sa- fecluîndu-se revizii si reparaţii la
desfacere a produselor de panifica­ ni ta re. circa 10 la sută din numărul trac­
ţie şi produse lactate în 11 scoli toarelor planificate.
printre care Şcoala profesională
minieră Petroşani, Liceul si Şcoa­ Serbare
la generală nr. 4 Vulcan, Liceul In vederea desfăşurării in bune Interpreţii brigăzii artistice de U I T A T E
şi Şcoala generală nr. 1 Lupeni şi condiţii a reparaţiilor la tractoa- agitaţie de la cooperativa meşteşu­
altele. re şi maşini agricole, In cadrul gărească „Viaţă nouă" din Orăş-
gospodăriilor agricole de stat au tie, însoţiţi de solişti vocali si re­ tradiţională
fost luate o serie de măsuri. Din­ citatori, s-au deplasat în comuna Printre problemele pe care con­ rile. Ce a urmat ? Să dăm cuvîntul
tre acestea amintim faptul că la vecină, Aurel Vlaicu, cu un reuşit ducerile întreprinderilor industriale tov. Ioan Răşinaru.
Zilele acestea in unităţile agri­ G.A.S. Călan, Sîntămăria şi Oarda spectacol. Oferind publicului un Cum se ţin audienţele au obligaţia să le rezolve sînt şi — Crislina era slab pregătită din Din dorinţa de a perpetua fru ­
cole din regiunea noastră a înce­ s-au instalat aeroterme, iar la a- program dc brigadă, intitulat su­ acelea legate de cerinţele persona­ punct de vedere profesional, nu pu­ moasa tradiţie a Liceului „Aurel
put prima stropire de iarnă a po­ lelierul din Miercurea se face în­ gestiv „Cu mască şi fără mască", le ale muncitorilor, tehnicienilor şl tea să-şl îndeplinească sarcinile de Vlaicu“ din Orăştie, in fiecare
milor pentru prevenirea şi comba­ călzire centrală. De asemenea, s-au interpreţii au reliefa'!, în vers $• la unele întreprinderi Inginerilor. Aceasta deoarece in pro­ plan. De fapt, întreaga secţie mer­ toamnă, cadrele didactice dc aici,
terea atacului produs dc păduche­ întocmit grafice de executare a cint, munca şi viaţa lucrătorilor cesul muncii sau In viata particula­ gea cam rău. Colectivul Insă a aju­ pregătesc cu elevii o serbare în­
le din San Jos6 şi dc alţi dăună­ reparaţiilor, s-au format echipele D eşteşugari, satirizînd cu curaj, ră oamenii întîmpină anumite greu­ tat-o pe Cristina, iar acum sîntem chinată aceluia al cărui nume stă
tori. Lucrarea este executată de de mecanici şi mecanizatori, iar de într-o formă artistică reuşită, lip­ din oraşul Sebeş tăţi pe care singuri nu le pot solu­ mulţumiţi atît noi, cil şi ea. Vă în­ scris pe frontispiciul şcolii. Şi în
către brigăzile fito-sanitare din curind la nivelul Trustului regio­ surile. ţiona. Atunci, cum este firesc, ci chipuiţi că acum nu mai ridică pro­ fiecare toamnă, serbarea este pre­
se adresează directorului sau altui blema schimbării locului de muncă. cedată dc vizite pc care cei mici
conducător din întreprindere, con­ Chiar şi aceste două exemple sînt Ic fac la casa flăcăului din Bin-
vinşi că vor fi ascultaţi $i ajutali în de natură să demonstreze că la fa­
limita legilor in vigoare. brica „Sebeşul" se acordă alenlie ţinţl, acolo unde Aurel a construit
Cum sînt ţinute orele de audien­ rezolvării cerinţelor muncitorilor în prima „pasăre" ale cărei aripi
ţe şl cum sînt rezolvate cerinţele orele de audiente. Un lucru Insă nu s-au înălţat — spre uimirea tu­
oamenilor la fabricile „Sebeşul" şî este pus la punct aici. Sesizările turor — in văzduh.
„Căprioara4' şi la Fabrica de cheres­ celor care vin în audienţă nu sint Programul închinat serbării tra­
tea din Sebeş ? Răspunsul la aceas­ trecute în registru. In ziua de 23 diţionale, înmănuncheat din pie­
tă întrebore l-am primit în urma noiembrie, cînd am purtat discuţia, se corale, suite dc jocuri1 popu­
discuţiilor purtate cu cadre de con­ erau notaţi doar cîţiva muncitori, lare locale, versuri şi fragmente
ducere din cele trei întreprinderi. deşi numărul celor care au fost din două opere dramatice, au dă­
ruit
mai ales acestea din ur­
La fabrica „Sebeşul" am stat de tn audienţă este mai mare. La prima mă — jyărinţilor şi elevilor, tno-
vorbă cu tovarăşul Siruion Grozn vedere s-ar putea crede că este vor­ mente de adevărate bucurii. Cu-
directorul întreprinderii. lată ce ba de o formă birocratică. Dar rea­
ne-a declarat dinsul: litatea este alta. Neinregistrînd so­ noscînd cit de îndrăgită este fee­
ria in dramaturgia noastră, pro­
licitările celor care vin in audien­
— Avem fixate audiente tn două fesorul Dumitru Ion, care s-a o-
zile din săptămînă. Aici se ridică tă, nu poate fi urmărit felul cum ele cupat dc regia părţii dramatice
tot felul de probleme. De pildă, Au sînt rezolvate. a spectacolului, a ales un act din
relia Bogdan şi-a exprimat nemul­ Aceeaşi deficienţă am găsit-o şi feeria „înşir'te mărgărite“ şl altul
ţumirea că nu a primit primă ri«> la fabrica „Căprioara". Tovarăşul din piesa „Cocoşul negru", ale
producţie, deşi trebuia să primească Gheorghe Crăciun, directorul între­ scriitorului Victor Eftimiu. Aju­
Am discutat mai multă vreme cu prinderii spunea că vin mulţi mun­ tat de fantezia profesoarei Feli-
ea, explicindu-l că s-a făcut o gre­ citori in audientă. In registru însă cia Suciu tn alegerea celei mai
şeală. erau notati doar opt. O parte din cei adecvate costumaţii, regizorul a
notati au primit o rezolvare favo­
— Si totuşi ea n-a beneficiat dc- rabilă. Ni se pare insă că unele so­ reuşit să ofere — prin talente au­
această sumă de bani... tentice ca Maria F. Rusu, Marin
licitări nu au fost rezolvate pînă la
— Vom căuta să rezolvăm aceaslâ capăt. Să luăm un exemplu : lordăchescu, Mariana Gotcu, Sma-
problemă. Tînărul Ioan Lăncrănjan a venit randa Neacşu, Lorcta Şandrit,
Un alt caz. Crlstina Popa a ce­ în audientă la director cu rugămin­ Ioan Nistor, Ion Anca şi alţii,
rut cu insistentă să schimbe locul tea să dispună să nu mai fie mutat două izbutite fragmente ale dra­
de muncă. Directorul o cunoştea bi­ de Ia o maşină la alta. maturgiei româneşti, rcaducind
ne. $tia că nu are motive serioase -■ Si ce i-a|i răspuns ? in prezent frumoasele basme care
cînd cerea acest lucru. Totuşi, a V. ALBU au legănat copilăria atitor gene­
luat legătura cu şeful secţiei cir­ GH, LIMBEANU raţii.
culare II, tov. Ioan Răşinaru, pen­ LUCIA LICIU
ASPECT DIN SALA DE COMANDĂ A LAMINORULUI DE 750 MM DE LA C. S. HUNEDOARA
tru a soluţiona cit mai bine lucru­ tOM itiM M iu- tn pag. • 3-a)